2ra-318/19 — Încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată

2ra-318/19 — Încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-318/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Fălești (I. Pâcaleu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (Iu. Grosu, A. Garbuz și A. Ciobanu)

DECIZIE

20 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinînd admisibilitatea recursului declarat de către Frunză Nicolae,

reprezentat de către avocatul Igor Ciuru,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea

pe Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel” împotriva lui

Frunză Nicolae și Societății cu Răspundere Limitată „Adelix-Grup” cu privire la

încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată,

cererea reconvențională înaintată de către Frunză Nicolae, reprezentat de către

avocatul Igor Ciuru împotriva Societății pe Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a

Semințelor de Porumb Răuțel”, intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere

Limitată „Adelix-Grup” cu privire la nulitatea contractului de fidejusiune, a

facturilor fiscale și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost respins apelul declarat de către Frunză Nicolae, reprezentat de către avocatul

Igor Ciuru, fiind menținută hotărârea din 24 noiembrie 2017 a Judecătoriei Bălți,

sediul Fălești și hotărârea suplimentară din 14 mai 2018 a aceleiași instanțe,

c o n s t a t ă:

Societatea pe Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel”

a depus cerere de chemare în judecată la 22 iunie 2016 împotriva lui Frunză

Nicolae și Societății cu Răspundere Limitată „Adelix-Grup” cu privire la încasarea

datoriei și a cheltuielilor de judecată.

Reclamanta în motivarea pretențiilor a indicat că:

- la 19 martie 2015 Frunză Nicolae a primit în proprietate de la Societatea pe

Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel” semințe de porumb

1

în cantitate de 5 000 de kg, contravaloarea cărora a fost stabilită la suma 125 000

de lei, conform facturii seria WI nr. 4462837 din 19 martie 2015;

- la 17 aprilie 2015 Frunză Nicolae a primit în proprietate de la Societatea pe

Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel” semințe de porumb

în cantitate de 5 000 de kg, contravaloarea cărora a fost stabilită la suma de 125

000 de lei, conform facturii seria WI nr. 4462994 din 17 aprilie 2015;

- la 24 aprilie 2015 Frunză Nicolae a primit în proprietate de la Societatea pe

Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel” semințe de porumb

în cantitate de 5 000 kg, contravaloarea cărora a fost stabilită la suma de 125 000

de lei, conform facturii seria WI nr. 6011289 din 24.04.2015 și cantitatea de 1 000

de kg contravaloarea cărora a fost stabilită la suma de 24 999,96 de lei, conform

facturii seria WI nr. 6011295 din 25 aprilie 2015.

A specificat reclamanta că pârâtul pe parcursul anului 2015 a achitat o parte

din datorie, și la moment datoria constituie 362 500 de lei.

Pe parcursul examinării cauzei în prima instanță, la 29 noiembrie 2016

reclamanta a depus o cerere prin care și-a concretizat pretențiile și părțile în proces

(f.d. 39, 50).

A solicitat Societatea pe Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de

Porumb Răuțel” încasarea în mod solidar din contul Societății cu Răspundere

Limitată „Adelix-Grup” și din contul lui Frunză Nicolae, în beneficiul Societății pe

Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel” a datoriei în

mărime de 435 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Frunză Nicolae, reprezentat de către avocatul Igor Ciuru a depus cerere

reconvențională la 16 februarie 2017 împotriva Societății pe Acțiuni „Fabrica de

Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel”, intervenient accesoriu Societatea cu

Răspundere Limitată „Adelix-Grup” cu privire la nulitatea contractului de

fidejusiune, a facturilor fiscale și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 62).

În motivarea pretențiilor din cererea reconvențională s-a indicat că pe numele

lui Frunză Nicolae, Societatea pe Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de

Porumb Răuțel” a eliberat, în perioada 19 martie 2015 – 25 aprilie 2015, patru

facturi fiscale pentru 16 000 de kg semințe de porumb, în sumă totală de 399

999,96 de lei.

S-a indicat că aceste semințe de porumb, Frunză Nicolae le-a transmis în

aceeași perioada, din numele Societății pe Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a

Semințelor de Porumb Răuțel”, companiei „Adelix-Grup” Societate cu Răspundere

Limitată, fapt confirmat și de reclamant.

Frunză Nicolae a precizat că la 19 mai 2015 Societatea pe Acțiuni „Fabrica de

Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel” și Societatea cu Răspundere Limitată

„Adelix-Grup” au semnat contractul de vînzare-cumpărare, iar deoarece din totalul

de 16 000 de kg de semințe de porumb, pe care au fost eliberate facturile citate

supra, pe numele lui Frunză Nicolae, cumpărătorul de facto Societatea cu

Răspundere Limitată „Adelix-Grup”, a achitat prin intermediul lui Frunză Nicolae

către Societatea pe Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel”

valoarea a 1 500 de kg semințe de porumb, în contract a fost indicată cifra restantă

de 14 500 de kg.

2

La 24 iunie 2015 Societatea pe Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de

Porumb Răuțel” a eliberat companiei „Adelix-Grup” Societate cu Răspundere

Limitată factura fiscală seria WI nr. 6011165, cu nominalul a 435 000 de lei pentru

14 500 de kg semințe de porumb.

Frunză Nicolae a specificat că la data semnării contractului de vânzare-

cumpărare nr. 1 din 19 mai 2016 prin înșelăciune și inducere în eroare,

reprezentantul Societatea pe Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de

Porumb Răuțel”, sub pretextul că contractual de vânzare-cumpărare trebuie semnat

și de Frunză Nicolae, cel care a livrat, de facto, din depozitul Societatea pe Acțiuni

„Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel” către Societatea cu

Răspundere Limitată „Adelix-Grup” marfa care fusese eliberată pe numele acestuia

în baza celor patru facturi citate supra.

Consideră Frunză Nicolae că a semnat un alt contract – contract de

fidejusiune, natura căruia nu-i era cunoscută.

A solicitat Frunză Nicolae recunoașterea nulității contractului de fidejusiune

nr. 1 din 19 mai 2015, recunoașterea nulității a facturi fiscale seria WI nr. 4462837

din 19 martie 2015, facturii fiscale seria WI nr. 4462994 din 17 aprilie 2015,

facturii seria seria WI nr. 6011289 din 24 aprilie 2015, și a facturii fiscale WI nr.

6011295 din 25.04.2015 eliberate pe numele lui Frunză Nicolae și încasarea

cheltuielilor de judecată din contul pârâtului.

Prin hotărîrea din 24 noiembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești

cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea pe Acțiuni „Fabrica de

Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel” împotriva lui Frunză Nicolae și

Societății cu Răspundere Limitată „Adelix-Grup” cu privire la încasarea datoriei și

a cheltuielilor de judecată a fost admisă.

S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Frunză Nicolae și Societatea

cu Răspundere Limitată „Adelix-Grup”, în beneficiul Societății pe Acțiuni

„Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel” suma de 435 000 de lei.

S-a dispus încasarea în mod solidar, din contul pârâților Frunză Nicolae și

Societatea cu Răspundere Limitată „Adelix-Grup”, în beneficiul Societății pe

Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel” suma de 14 260 de

lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

A fost admisă parțial cererea reconvențională.

Au fost anulate facturile fiscale: seria WI nr. 4462837 din 19 martie 2015,

seria WI nr. 4462994 din 17 aprilie 2015, seria WI nr. 6011289 din 24 aprilie

2015, seria WI nr. 6011295 din 25 aprilie 2015 eliberate pe numele lui Frunză

Nicolae.

S-a dispus încasarea din contul Societății pe Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a

Semințelor de Porumb Răuțel”, în beneficiul lui Frunză Nicolae suma de 100 lei cu

titlu de cheltuieli de judecată (f.d. 132).

Pentru a hotărâ astfel, instanța de judecată a considerat că probele anexate la

dosar justifică parțial pretențiile invocate în acțiunea inițială.

Manifestînd dezacord față de hotărârea primei instanțe, la 20 decembrie 2017

Frunză Nicolae, reprezentat de către avocatul Igor Ciuru a contestat-o cu apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei

3

noi hotărâri, prin care acțiunea inițială să fie respinsă, iar acțiunea reconvențională

să fie admisă integral.

Prin hotărârea suplimentară din 14 mai 2018 a Judecătoriei, Bălți sediul

Fălești a fost respinsă cererea reconvențională în partea ce ține de declararea

nulității contractului de fidejusiune nr. 1 din 19 mai 2015 (f.d. 191).

Prin decizia din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins

apelul declarat de către Frunză Nicolae, reprezentat de către avocatul Igor Ciuru,

fiind menținută hotărârea din 24 noiembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești

și hotărârea suplimentară din 14 mai 2018 a aceleiași instanțe (f.d. 211, 212-220).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că prima instanță a

elucidat toate circumstanțele pricinii, a apreciat obiectiv și sub toate aspectele

probele administrate la dosar și în consecință a fost emisă o soluție corectă.

Frunză Nicolae, reprezentat de către avocatul Igor Ciuru, invocînd ilegalitatea

deciziei instanței de apel la 18 decembrie 2018, a contestat-o cu recurs solicitînd

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârea

primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în

judecată să fie respinsă, iar acțiunea reconvențională să fie admisă.

În motivarea recursului s-a invocat că atît instanța de apel, cît și prima

instanță nu au constatat toate circumstanțele importante pentru soluționarea corectă

a cauzei, fiind încălcate normele de drept procedural și aplicate eronat normele de

drept material.

Recurentul a specificat că la data de 17 noiembrie 2016 a aflat despre

existența contractul de fidejusiune nr. l din 19 mai 2015, când în adresa sa a

parvenit somația din 14 noiembrie 2016, de la Societății pe Acțiuni „Fabrica de

Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel”, prin care i se solica să achite datoria

de 435 000 de lei.

A precizat Frunză Nicolae că aceste circumstanțe sunt susținute de probele

prezente la cauza civilă și anume cererea inițială din 22 iunie 2016, somația din 14

noiembrie 2016 și cererea de concretizare a acțiunii din 29 noiembrie 2016, probe

care nu au fost cerecetate în ansamblu și în interconexiune cu contractul de

fidejusiune nr. 1 din 19 mai 2015, fiind analizate în mod arbitrar.

Potrivit art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni

este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Instanța de recurs constată că la dosar este atașată scrisoarea Curții de Apel

Bălți din 17 octombrie 2018, prin care a fost expediată în adresa părților copia

deciziei instanței de apel (f.d. 221), fiind recepționată de către recurent la 22

octombrie 2018 (f.d. 224).

Prin urmare, Colegiul constată că recursul a fost declarat în termen.

Copia recursului a fost expediată în adresa intimaților la 23 ianuarie 2019, iar

la 15 martie 2019, în adresa Curții Supreme de Justiție a parvenit referința prin care

Societatea pe Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel” a

silicitat respingerea recursului.

Prin încheierea din 27 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție recursul

declarat de către Frunză Nicolae, reprezentat de către avocatul Igor Ciuru, a fost

considerat admisibil.

4

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, consideră recursul declarat de

către Frunză Nicolae, reprezentat de către avocatul Igor Ciuru întemeiat și care

urmează a fi admis.

În favoarea concluziei enunțate, se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drep să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Actele administrate la dosar certifică faptul că Societatea pe Acțiuni „Fabrica

de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel” a depus cerere de chemare în

judecată la 22 iunie 2016 împotriva lui Frunză Nicolae și Societății cu Răspundere

Limitată „Adelix-Grup”, prin care a solicitat recunoașterea nulității contractului de

fidejusiune nr. 1 din 19 mai 2015, recunoașterea nulității a facturi fiscale seria WI

nr. 4462837 din 19 martie 2015, facturii fiscale seria WI nr. 4462994 din 17 aprilie

2015, facturii seria seria WI nr. 6011289 din 24 aprilie 2015, și a facturii fiscale

WI nr. 6011295 din 25.04.2015 eliberate pe numele lui Frunză Nicolae și încasarea

cheltuielilor de judecată din contul pârâtului.

Ulterior, prima instanță prin hotărîrea din 24 noiembrie 2017 a admis cererea

de chemare în judecată depusă de către Societatea pe Acțiuni „Fabrica de

Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel” împotriva lui Frunză Nicolae și

Societății cu Răspundere Limitată „Adelix-Grup” cu privire la încasarea datoriei și

a cheltuielilor de judecată, a admis parțial cererea reconvențională, iar prin prin

hotărârea suplimentară din 14 mai 2018 a respins cererea reconvențională în partea

ce ține de declararea nulității contractului de fidejusiune nr. 1 din 19 mai 2015.

Instanța de apel prin decizia din 20 septembrie 2018 a respins apelul declarat

de către Frunză Nicolae, reprezentat de către avocatul Igor Ciuru, fiind menținută

hotărârea din 24 noiembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești și hotărârea

suplimentară din 14 mai 2018 a aceleiași instanțe.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție analizînd situația de fapt din prezenta speță, în coroborate cu

probele atașate la dosar, menționează că este prematură concluzia primei instanțe,

menținută prin decizia instanței de apel, deoarece soluția în speță este eronată,

adoptată cu încălcarea normelor de procedură și aplicarea incorectă a normelor de

drept material, care afectează legalitatea deciziei contestate și însuși conținutul

unui proces echitabil.

Prin prisma art. 6 CEDO și art. 241 Cod de procedură civilă, întru asigurarea

legalității și temeiniciei hotărârii, instanțele de judecată au obligația de a-și motiva

hotărîrile, care trebuie să cuprindă circumstanțele cauzei, constatate de instanță,

5

probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe,

argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe, răspunsuri la

argumentele părților și legile de care s-a călăuzit instanța.

Instanța de recurs menționează că potrivit actelor atașate la dosar, la 19 martie

2015 Frunză Nicolae a primit în proprietate de la Societatea pe Acțiuni „Fabrica de

Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel” semințe de porumb în cantitate de 5

000 de kg, contravaloarea cărora a fost stabilită la suma 125 000 de lei, conform

facturii seria WI nr. 4462837 din 19 martie 2015; la 17 aprilie 2015 Frunză Nicolae

a primit în proprietate de la Societatea pe Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a

Semințelor de Porumb Răuțel” semințe de porumb în cantitate de 5 000 de kg,

contravaloarea cărora a fost stabilită la suma de 125 000 de lei, conform facturii

seria WI nr. 4462994 din 17 aprilie 2015; la 24 aprilie 2015 Frunză Nicolae a

primit în proprietate de la Societatea pe Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a

Semințelor de Porumb Răuțel” semințe de porumb în cantitate de 5 000 kg,

contravaloarea cărora a fost stabilită la suma de 125 000 de lei, conform facturii

seria WI nr. 6011289 din 24 aprilie 2015 și cantitatea de 1 000 de kg

contravaloarea cărora a fost stabilită la suma de 24 999,96 de lei, conform facturii

seria WI nr. 6011295 din 25 aprilie 2015 (f.d. 5-8).

Totodată, la 24 iunie 2015 Societatea pe Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a

Semințelor de Porumb Răuțel” a eliberat companiei „Adelix-Grup” Societate cu

Răspundere Limitată factura fiscală seria WI nr. 6011165, cu nominalul a 435 000

de lei pentru 14 500 de kg semințe de porumb (f.d. 44).

Colegiul menționează că Frunză Nicolae în acțiunea reconvențională a afirmat

că pe numele său Societatea pe Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de

Porumb Răuțel” a eliberat, în perioada 19 martie 2015 – 25 aprilie 2015 patru

facturi fiscale pentru 16 000 de kg semințe de porumb, în sumă totală de 399

999,96 de lei, iar ulterior aceste semințe de porumb, le-a transmis, în aceeași

perioada, din numele Societatea pe Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de

Porumb Răuțel”, companiei „Adelix Grup” Societate cu Răspundere Limitată.

În acest sens, de menționat că instanțele ierarhic inferioare nu au analizat sub

toate circumstanmțele inserate în facturile enunțate mai sus.

Or, denumirea incărcăturii, cantitatea și prețul semințelor de porumb din

facturile din 19 martie 2015, 17 aprilie 2015, 24 aprilie 2015 și 25 aprilie 2015 nu

coincide cu informația din factura din 24 iunie 2015.

În acest sens, instanța de recurs mai punctează faptul că potrivit facturilor din

19 martie 2015, 17 aprilie 2015, 24 aprilie 2015 și 25 aprilie 2015 s-a

comercializat semințe de porumb Mold. 450 în cantitate de 3 500 de kg, semințe de

porumb P 458, în catitate de 9 500 de kg și semințe de porumb 457 în cantitate de

3 000 kg, la prețul de 23.15 lei (f.d. 5-8).

Totodată, Colegiul menționează că potrivit facturii din 24 iunie 2015 s-a

comercializat semințe de porumb Mold. 450 în cantitate de 4 500 de kg, cu 1 000

de kg mai mult, semințe de porumb P 458 în cantitate de 5 000 de kg, cu 4 500 de

kg mai puțin și semințe de porumb 457 în cantitate de 5 000 de kg, cu 2 000 de kg

mai mult, la prețul de 27.78 lei (f.d. 44).

6

Astfel, potrivit primelor patru facturi a fost livrată o cantitate totală de marfă

de 16 000 de kg – echivalent a 399 999,96 de lei, iar potrivit ultimei facturi – 14

500 de kg – echivalent a 435 000 de lei, cu diferențele cantitative expuse supra.

Prin urmare instanța de apel urmează să stabilească cert faptul dacă în

tranzacțiile din speță este vorba de aceeași marfă sau nu, pentru a culmina cu

soluționarea corectă a litigiului dat.

La rejudecare instanța de apel urmează să țină cont de faptul că factura din 24

iunie 2015 a fost emisă în baza contractului de vâzare-cumpărare din 19 mai 2015

încheiat între Societatea pe Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb

Răuțel” și compania „Adelix Grup” Societate cu Răspundere Limitată, în care este

indicată o informație amplă despre marfa tranzacționată.

Instanța de recurs precizează faptul că Frunză Nicolae a afirmat în cererea

reconvenționeală că a transmis semințele de porumb din numele Societatea pe

Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel”, companiei

„Adelix Grup” Societate cu Răspundere Limitată.

Astfel, instanța de apel urmează să verifice dacă la data comercializării

semințelor de porumb companiei „Adelix Grup” Societate cu Răspundere Limitată,

Frunză Nicolae a avut împuterniciri pentru a acționa din numele Societății pe

Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel”.

Colegiul menționează că circumstanțele relatate supra atrag încălcarea

dreptului la un proces echitabil, respectarea căruia este accentuată în jurisprudența

constantă a Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Potrivit art. 373 alin. (1) și (2) Cod de procedură civilă – instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,

instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea

primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță

pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată. Concomitent, conform art. 241 alin. (5) Cod de procedură civilă, în

motivare se indică circumstanțele pricinii constatate de instanță, probele care se

întemeiază concluziile ei privitor la aceste circumstanțe, argumentele invocate de

instanță la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.

În sprijinul normelor naționale vin și reglementările Curții Europene pentru

Drepturile Omului, jurisprudența căreia își are izvorul în dreptul oricărei părți în

cadrul unei proceduri de a beneficia de respectarea acestor norme, fiind piloni de

bază ai dreptului la un proces echitabil.

La rejudecarea cauzei, se va ține cont de criticile invocate în textul deciziei și

se vor înlătura omisiunile admise de instanțele ierarhic inferioare, pentru asigurarea

unei judecări corecte și legale a pretențiilor înaintate.

Din considerentele menționate, avînd în vedere faptul că eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de

7

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a admite recursul declarat de către Frunză Nicolae, reprezentat de către avocatul

Igor Ciuru, a casa decizia instanței de apel, cu remiterea cauzei pentru rejudecare

în Curtea de Apel Bălți.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Frunză Nicolae, reprezentat de către

avocatul Igor Ciuru.

Se casează decizia din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea pe Acțiuni

„Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel” împotriva lui Frunză

Nicolae și Societății cu Răspundere Limitată „Adelix-Grup” cu privire la încasarea

datoriei și a cheltuielilor de judecată, cererea reconvențională înaintată de către

Frunză Nicolae, reprezentat de către avocatul Igor Ciuru împotriva Societății pe

Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel”, intervenient

accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată „Adelix-Grup” cu privire la nulitatea

contractului de fidejusiune, a facturilor fiscale și încasarea cheltuielilor de

judecată,, cu remiterea cauzei pentru rejudecare în instanța de apel – Curtea de

Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecător Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

8