2rac-140/19 — retragerea autorizației ce vizează activitatea de întreprinzător
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- retragerea autorizaţiei ce vizează activitatea de întreprinzător
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2rac-140/19 — retragerea autorizației ce vizează activitatea de întreprinzător (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2rac-140/19
Prima instanță - (Judecătoria Bălți, sediul Fălești) I. Pâcaleu
Instanța de apel - (Curtea de Apel Bălți) A. Albu, A. Toderaș, E. Bejenaru
ÎNCHEIERE
20 martie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Svetlana Filincova
Dumitru Mardari
examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Nina Matveeva-
Bociog în interesele Primăriei orașului Fălești,
în cauza civilă intentată la cererea înaintată de petiționarul Primăria orașului
Fălești, persoană interesată Uniunea Cooperativelor de Consum din orașul Fălești,
cu privire la retragerea autorizației ce vizează activitatea de întreprinzător,
împotriva deciziei din 2 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a
respins apelul declarat de avocatul Nina Matveeva-Bociog în interesele Primăriei
orașului Fălești și s-a menținut hotărârea din 7 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți,
sediul Fălești,
c o n s t a t ă :
La 13 decembrie 2017 avocatul Nina Matveeva-Bociog în interesele Primăriei
or. Fălești a înaintat cerere cu privire la retragerea autorizației ce vizează
activitatea de întreprinzător, solicitând retragerea autorizației Uniunii
Cooperativelor de Consum din or. Fălești (UCOOP or. Fălești) nr. 0098, eliberată
pentru desfășurarea activității pe teritoriul pieței din or. Fălești, str. Pieței, 1.
În motivarea cererii petiționarul a indicat că UCOOP or. Fălești i-a fost
eliberată autorizația nr. 0098 pentru desfășurarea activității comerciale pe teritoriul
pieței din or. Fălești, str. Pieței, 1, în care nu este indicată data eliberării, dar este
indicat că este prelungită până la 31 decembrie 2011 și pe perioada de activitate.
Astfel a invocat că autorizația nominalizată este contrară prevederilor legale
atât după conținut cât și după modul de eliberare și desfășurare a activității pe
teritoriul pieței din or. Fălești.
A indicat că conform art. 14 alin. (3) lit. b), e), h) și alin. (5) din Legea cu
privire la comerțul interior, notificarea privind inițierea activității de comerț va
corespunde modelului stabilit la anexa nr. 2 și va conține următoarele date:
denumirea și codul activității de comerț conform CAEV Rev. 2, cu mențiunea
privind comercializarea producției alcoolice, berii și/sau a articolelor din tutun;
1
suprafața comercială (m2); declarația pe proprie răspundere a comerciantului
privind respectarea legislației.
În cazul unităților de comerț amplasate nemijlocit pe terenuri proprietate
publică, suplimentar actelor stabilite la alin. (4), la notificare se anexează copia de
pe actul care confirmă dreptul de proprietate sau folosință a terenului pe care este
amplasată unitatea comercială (decizia privind atribuirea terenului construcția și
amenajarea pieței, titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren,
contractul de arendă/comodat sau, după caz, un alt act).
A menționat că, contrar acestor prevederi, în autorizația nr. 0098 din 31
decembrie 2010 nu este indicat genul de activitate și codul lui, nu este indicată
suprafață comercială și, cel mai important, terenul indicat ca adresa amplasării
unității comerciale, or. Fălești, str. Pieței, 1, este proprietatea administrației publice
și UCOOP or. Fălești nu dispune de actul care confirmă dreptul de proprietate sau
folosință a terenului pe care este amplasată unitatea comercială (decizie privind
atribuirea terenului pentru construcția și amenajarea pieței, titlul de autentificare a
dreptului deținătorului de teren, contractul de arendă/comodat sau. după caz, un alt
act).
Mai mult UCOOP or. Fălești a desfășurat activitatea pe teritoriul pieței în
baza unui contract de arendă fals și a Titlului de autentificare a dreptului
deținătorului de teren cu drept de folosință ilegal, care prin hotărâri judecătorești
definitive a fost anulat, iar contractul de arendă a fost declarat nul.
Astfel, nu dispune de un drept legal pentru folosința terenului indicat în
autorizație, iar, în lipsa unui astfel de drept, autorizația urmează a fi anulată.
A mai indicat că în conformitate cu art. 11 alin. (7) din Legea cu privire la
principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător, autoritatea
administrației publice și sau altă instituție abilitată prin lege cu funcții de
reglementare și de control va anula documentul oficial prin care se permite
inițierea și sau desfășurarea unei afaceri, acordat conform prezentei legi, dacă va
constata neîndeplinirea unor condiții care aduc o gravă atingere interesului public,
securității naționale, ordinii sau sănătății publice și care nu pot fi remediate sau
dacă deficiențele identificate nu au fost remediate în termenul stabilit.
În baza acestei legi, prin Dispoziția Primarului or. Fălești nr. 288 din 11
decembrie 2017 „Cu privire la retragerea autorizației de amplasare și funcționare a
obiectului de comerț”, autorizația nominalizată a fost retrasă.
Conform art. 3431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în cazurile în care
sistarea temporară a valabilității sau retragerea, în conformitate cu prevederile
legii, a licenței/autorizației ce vizează activitatea de întreprinzător a fost dispusă de
autoritatea competentă, ceasta este obligată, în decurs de 3 zile lucrătoare, să se
adreseze cu o cerere în instanța de judecată privind suspendarea sau retragerea
licenței/autorizației ce vizează activitatea de întreprinzător.
Prin urmare, consideră că autorizația nr. 0098 eliberată UCOOP or. Fălești,
urmează a fi retrasă.
Prin hotărârea din 7 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești cererea
înaintată de avocatul Nina Matveeva-Bociog în interesele Primăriei or. Fălești a
fost respinsă.
2
În motivarea soluției adoptate, instanța de fond a reținut argumentele invocate
de petiționar nu constituie temei de retragere a autorizației nr. 0098 deoarece
aceasta a fost eliberată în baza chitanței nr. 565 din 14 iunie 2010, cu termen de
valabilitate 31 decembrie 2010 (ulterior fiind prelungită), pe când Legea nr. 231 cu
privire la comerțul interior a fost adoptată la 23 septembrie 2010 și a intrat în
vigoare la 6 luni de la data publicării, data publicării fiind 22 octombrie 2010 iar
data intrării in vigoare 22.04.2011. Prin urmare, la eliberarea autorizației nr. 0098
Legea nr. 231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerțul interior nici nu era
adoptată.
La fel, instanța a reținut că prevederile art. 14 alin. (3) lit. b), e), h) și alin. (5)
din Legea nr. 231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerțul interior, nu sunt
aplicabile cazului din speță întrucât, potrivit art. 17 din Lege, aceasta
reglementează procedura de depunere de către comercianți a notificării privind
inițierea activității de comerț cu cel puțin 15 zile lucrătoare până la inițierea
activității, la autoritatea administrației publice locale, care în termen tot de 15 zile
are obligația de a verifică datele indicate în notificarea privind inițierea activității
de comerț, potrivit principiului „ghișeului unic”.
Totodată, instanța a menționat că Primăria or. Fălești este proprietarul
terenului pe care î-și desfășoară activitatea UCOOP or. Fălești, însă reieșind din
faptul că instanța prin hotărârea definitivă a Judecătoria Bălți, sediul Fălești din 17
martie 2017 a reținut că dreptul de folosință asupra terenului situat pe str. Pieții nr.
1 din or. Fălești, de către UCOOP Fălești este un drept dobândit în temeiul legii și
persistă atât timp cât există cooperativa de consum, anularea titlului de
autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat la data de 28 martie 2018 de
Primăria or. Fălești, care atestă dreptul de folosință a UCOOP or. Fălești asupra
terenului cu numărul cadastral 4301217002, cu suprafața de 1,1196 ha, situat în or.
Fălești, str. Pieții nr. 1 și a contractul de arendă nr. 84 din data de 26 octombrie
2011, încheiat între Primăria or. Fălești și UCOOP or. Fălești, nu constituie temei
de retragere a autorizației nr. 0098.
La 14 februarie 2018, avocatul Nina Matveeva-Bociog în interesele Primăriei
or. Fălești, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea
acesteia și emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii petiționarului.
Prin decizia din 2 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul
declarat de avocatul Nina Matveeva-Bociog în interesele Primăriei or. Fălești și s-a
menținut hotărârea din 7 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești.
La 31 ianuarie 2019, prin intermediul oficiului poștal (f.d. 35), avocatul Nina
Matveeva-Bociog în interesele Primăriei or. Fălești, a declarat recurs împotriva
deciziei din 2 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și
restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță.
În motivarea recursului, reiterând circumstanțele și argumentele de fapt și de
drept expuse în prima instanță și instanța de apel, recurentul a invocat că hotărârile
instanțelor inferioare de judecată sunt ilegale, lipsite de un suport probatoriu,
contradictorii probelor din dosar și circumstanțelor cauzei și urmează a fi casate
din motive că instanțele nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, au aplicat o
3
lege care nu trebuia să fie aplicată, au interpretat în mod eronat legea, au soluționat
problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces,-aprecierea
probelor a fost arbitrară și nepărtinitoare, iar erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale administrației publice locale, în special a
dreptului de proprietate, garantat de art. 1 a Primului Protocol adițional la CEDO.
La fel, a invocat că, în ședința de judecată a instanței de apel și a primei
instanțe s-a discutat problema că la momentul examinării cauzei, terenul din str.
Pieței, 1, or. Fălești, a fost transmis în gestiunea ÎM „Asociația Piețelor din
Fălești”.
Astfel, litigiul în cauză atinge drepturile acestei întreprinderi, care însă nu a
fost antrenată în proces, ceea ce servește temei pentru casarea hotărârilor
contestate.
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Materialele dosarului atestă că copia deciziei recurate a fost expediată în
adresa participanților la proces la 30 noiembrie 2018, și a fost recepționată de
recurent la 3 decembrie 2018.
Din aceste considerente, Colegiul consideră că recursul înaintat la 31 ianuarie
2019 este declarat în termen.
În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,
după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
în conformitate cu alin. (2).
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind
admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate
în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă.
La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se
încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în
cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
4
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de
casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul
de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei
probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în
urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se
invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau
în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de
acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza
Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva
Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea
Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p.
141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea
căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de
fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9
octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire
cu privire la fondul recursului.
Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de
avocatul Nina Matveeva-Bociog în interesele Primăriei or. Fălești, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.
5
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se declară inadmisibil recursul înaintat de avocatul Nina Matveeva-Bociog în
interesele Primăriei orașului Fălești.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Svetlana Filincova
Dumitru Mardari
6