2ra-389/19 — Înlăturarea obstacolelor

Dosarul nr. 2ra–389/19 Prima instanță: Judecătoria Edineț (sediul central) (jud. M. Iftodi) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Ciobanu, A. Garbuz) Î N C H E I E R E 20 martie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nicolae Craiu Svetlana Filincova examinând admisibilitatea recursului declarat de Verejan Petru reprezentat de avocatul Marcu Victor, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Verejan Petru împotriva SA „RED-Nord”, intervenient accesoriu Primăria s. Tîrnova, r. Edineț privind înlăturarea obstacolelor în folosirea dreptului de proprietate, împotriva deciziei din 18 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de către Verejan Petru și menținută hotărârea din 11 iunie 2018 a Judecătoriei Edineț (sediul central), con st ată: La 15 mai 2017, Verejan Petru s-a adresat cu o acțiune împotriva SA „RED- Nord”, intervenient accesoriu Primăria s. Tîrnova, r. Edineț privind înlăturarea obstacolelor în folosirea dreptului de proprietate.

În motivarea cererii reclamantul a indicat că din anul 2012 este proprietar al unei gospodării din s. Tîrnova, r. Edineț care i-a fost donat de către bunica și care include terenul de pământ cu suprafața de 0,3187 ha, casă de locuit cu suprafața de 86,7 m2 și alte construcții auxiliare, fapt confirmat prin contractul de donație din 16 iulie 2012. Pe terenul aferent casei pe o porțiune de 9 m2 se află un transformator electric. În opinia reclamantului acest transformator nu este amplasat legal și se află pe terenul proprietate privată care-i aparține. În afară de aceasta transformatorul din grădină se află la o distanță de 10-12 metri de casa de locuit. Acest utilaj permanent produce zgomot, iar adeseori când suflă vântul, utilajul se aprinde.

Din acest transformator permanent curg deșeuri care s-au extins în grădina sa unde nu 1 poate cultiva nimic și miroase insuportabil. Aflarea transformatorului pe teren încalcă regimul sanitar, anti-incendiar și ecologic. Din propria inițiativă și din contul său a făcut și a instalat un gard în jurul transformatorului. Pentru a soluționa litigiul pe cale amiabilă, reclamantul a înaintat cerere prealabilă societății pârâte, propunându-i benevol să ridice acest utilaj de pe terenul proprietate privată și să-l instaleze în apropierea gospodăriei lui, pe teren proprietate publică. În afară de răspunsul de la SA „Furnizarea energiei electrice Nord” din 17 august 2017 prin care a fost informat să se adreseze la SA „RED Nord”, la cererea prealabilă nu a primit nici un răspuns.

La 07 august 2017, Primăria s. Tîrnova a întocmit un act, care confirmă, că utilajul este amplasat în gospodăria reclamantului și din acesta se scurg reziduuri ceea ce îi provoacă pagube. Reclamantul a mai indicat că deține în grădină mai multe sere pentru creșterea legumelor și din acest transformator se scurg reziduuri care s-au revărsat în grădină și au ajuns până la sere. De mai multe ori verbal s-a adresat organelor de resort pentru a fi redislocat transformatorul electric, însă adresările au rămas fără nici un efect. În instanța de judecată, Verejan Petru a solicitat obligarea SA „RED Nord” să înlăture obstacolele prin ridicarea transformatorului menționat de pe terenul ce-i aparține cu drept de proprietate privată și să-l amplaseze în alt loc public, totodată a solicitat încasarea de la societatea pârâtă a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 11 iunie 2018 a Judecătoriei Edineț (sediul central), acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a încasat de la Verejan Petru în beneficiul SA „RED Nord” cheltuielile pentru obținerea certificatului din Registrul bunurilor imobile și a planului cadastral în mărime de 109,20 de lei. Prin decizia din 18 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de către Verejan Petru și menținută hotărârea din 11 iunie 2018 a Judecătoriei Edineț (sediul central). Pentru a decide astfel, instanțele inferioare au reținut că, din certificatul eliberat de Primarul s. Tîrnova la 21 septembrie 2017, rezultă, că terenul unde este amplasat transformatorul PT-140 este înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral 4147111208 și aparține administrației publice locale.

Dreptul de proprietate asupra terenului pe care este amplasat transformatorul a fost dobândit în temeiul deciziei consiliului local nr. 3/9 din 25 august 2003. La fel, instanțele au reținut în privința argumentului reclamantului că transformatorul îi creează impedimente în folosirea bunului imobil, iar aflarea lui pe terenul său încalcă regimul sanitar, anti-incendiar și ecologic, cauzându-i pagube, că Verejan Petru nu a prezentat probe pertinente care ar dovedi care sunt pagubele care îi sunt provocate de către transformatorul electric, mai mult nu au 2 fost prezentate careva măsurări, care ar dovedi, că zona de 2 metri în jurul transformatorului aparține deja cu drept de proprietate reclamantului Verejan Petru, or în cadrul examinării cauzei cu certitudine s-a constatat, că transformatorul se află pe terenul proprietate publică și este la o distanță de 2,25 metri de la hotarul gospodăriei lui Verejan Petru, din partea de nord se află la o distanță de 26 metri, de la hotarul de est la o distanță de 55 metri și de la hotarul de vest la distanța de 50 metri.

În special instanțele inferioare au indicat că în atribuțiile autorităților publice locale intră soluționarea problemelor defalcării de terenuri pentru obiectivele energetice, iar toate cheltuielile legate de reamplasarea rețelei electrice le suportă administrația publică locală împreună cu proprietarul terenului. În cazul dedus justiției, prin solicitarea lui Verejan Petru, de fapt, se creează o situație când este necesară o nouă racordare la rețeaua de energie electrică a operatorului de distribuire a energiei electrice și de un nou proiect de amplasare a liniei electrice aeriene, deoarece, în acest caz, are loc deconectarea de la rețea la solicitarea unui consumator și ulterior reconectarea acestuia, precum și posibil a altor consumatori din apropiere.

Astfel, SA „RED-Nord” poate efectua lucrări de reamplasare a transformatorului PT-140, doar în cazul când Verejan Petru și Consiliul local al s. Tîrnova, vor îndeplini condițiile prevăzute de actele normative aplicabile speței și este identificat locul amplasării transformatorului. Însă, la caz nu au fost prezentate probe care ar confirma că lui Verejan Petru îi este încălcat dreptul de proprietate, or nu au fost prezentate probe care ar confirma că SA ,,RED-Nord” ar avea careva tangență cu locul amplasării transformatorului electric, de acest fapt fiind răspunzător Primăria s. Tîrnova, odată ce terenul cu nr. cadastral 4147111208, cu suprafața reală de 0,0001 ha, pe care se află transformatorul electric, aparține Primăriei s. Tîrnova în baza deciziei nr.3/9 din 25.08.2003.

În privința argumentelor lui Verejan Petru, precum că reziduurile de la transformatorul electric se scurg prin grădină ajungând până la sere, aducând un prejudiciu acestor sere, instanțele au tras concluzia că pe parcursul examinării cauzei, atât în prima instanță cât și în apel, aceste argumente nu au fost probate, fiind niște declarații aduse în susținerea cererii de chemare în judecată. La 02 ianuarie 2019 (prin oficiul poștal), Verejan Petru reprezentat de avocatul Marcu Victor a declarat recurs împotriva deciziei din 18 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată precum și a apreciat arbitrar probele, fapt ce a dus la soluționarea greșită a cauzei. La 18 martie 2019, SA ,,RED-Nord” a depus o referință la recursul declarat 3 de către Verejan Petru, solicitând considerarea acestuia ca fiind inadmisibil. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Verejan Petru reprezentat de avocatul Marcu Victor, neîntemeiat și care urmează a fi considerat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Verejan Petru reprezentat de avocatul Marcu Victor, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului 4 înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Verejan Petru reprezentat de avocatul Marcu Victor. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Verejan Petru reprezentat de avocatul Marcu Victor. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nicolae Craiu Svetlana Filincova 5