2rh-127/18 — incasarea rentei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea rentei
- Temei legal
- temeiurile declarării revizuirii
2rh-127/18 — incasarea rentei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
dosarul nr. 2rh-127/18
prima instanță: Judecătoria Edineț
Judecător: G. Bîrsan
instanța de apel: Curtea de Apel Bălți
Judecători: S. Procopciuc, A. Garbuz, E. Grumeza
instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție
Judecători: I. Oprea, I. Druță, T. Chișca-Doneva
Î N C H E I E R E
23 mai 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Iuliana Oprea
Judecătorii Ion Druță
Tamara Chișca-Doneva
examinând cererea de revizuire depusă de către Botnari Sergiu,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Andreev Eugenia
împotriva lui Botnari Sergiu și Botnari Dumitru cu privire la încasarea rentei,
împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 18 octombrie 2017, prin
care recursul declarat de Botnari Sergiu și Botnari Dumitru, reprezentanți de
avocatul Ivașciuc Antonina a fost considerat inadmisibil
c o n s t a t ă :
La data de 18 ianuarie 2016 Andreev Eugenia a depus o cerere de chemare în
judecată împotriva lui Botnari Dumitru cu privire la încasarea rentei.
În motivarea acțiunii a indicat că prin hotărârea Judecătoriei Edineț din 28
octombrie 2013, a fost respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de către
Andreev Eugenia împotriva lui Botnari Dumitru cu privire la înlăturarea
obstacolelor, și anume acțiunea cu privire la revendicarea din posesia ilegală a
ultimului a porțiunii de teren cu suprafața de 44,39 m.p. ce-i aparține în proprietate,
cu obligarea să demoleze construcțiile construite pe sectorul de teren respectiv și să
fie construite la distanța de cel puțin un metru de la hotar.
A comunicat că prin încheierea Curții de Apel Bălți din 23 ianuarie 2014, a
fost dispusă prezentarea unei concluzii de către OCT Edineț privind corespunderea
hotarelor în natură cu suprafața reală. Iar, prin actul OCT Edineț de constatare în
teren din 25 martie 2014 la inspectarea bunului imobil s-a constatat, că nu
corespunde planul cadastral cu amplasarea reală a terenului din cauza că pârâtul, prin
construcțiile sale, a depășit hotarul și a ocupat 27 m.p. din terenul cu nr. cadastral
XXXX ce-i aparține cu drept de proprietate.
A invocat că potrivit pct. 3 a actului sus indicat, terenul pârâtului s-a mărit cu
27 m.p.(terenul cu nr. cadastral XXXX înregistrat la OCT Edineț are suprafața de
1
0,0830 ha, iar după măsurările efectuate suprafața de facto este de 0,0857 ha).
Conform deciziei Curții de Apel Bălți din 15 mai 2014, s-a constatat că pârâtul din
22 martie 2005 deține în posesie bunul imobil în litigiu și de atunci au fost incluse
în pașaportul tehnic anexele care depășesc hotarele dintre ei.
A reiterat că pârâtul nu dorește benevol să elibereze terenul ocupat abuziv,
fapt ce îi creează incomodități și o lipsește de dreptul de a poseda și a folosi 27 m.p.
din teren.
A menționat că potrivit raportului de evaluare și stabilire a prețului de arendă
nr. 249/JUD din 22 octombrie 2015 s-a stabilit că prețul de arendă a unui m.p. este
de 1,51 de lei lunar.
A remarcat că pârâtul urmează să achite pentru folosirea nejustificată a 27
m.p. din proprietatea Eugeniei Andreev, suma de 40,77 de lei lunar, iar pentru
perioada 22 martie 2015 – 22 decembrie 2015 în total suma de 5 259,33 de lei.
A relevat că prin pretenția nr. 44/15 din 16 februarie 2015, primită de pârât la
data de 21 decembrie 2015, a solicitat ca în termen de 10 zile de la recepționare să-
i achite suma despăgubirii, însă nu a primit nici un răspuns.
A solicitat reclamanta încasarea de la Botnari Dumitru în beneficiul său a
despăgubirii în sumă de 5 259,33 de lei, a rentei în sumă de 489,24 de lei și a
cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea Judecătoriei Edineț din 3 februarie 2016 a fost admisă cererea
depusă de Botnari Sergiu și acesta a fost atras în prezenta cauză civilă în calitate de
copârât.
La data de 10 februarie 2016, reclamanta a depus o cerere de concretizare a
pretențiilor prin care a solicitat încasarea de la Botnari Dumitru în beneficiul său a
despăgubirii în sumă de 5 190 de lei, încasarea de la Botnari Sergiu în beneficiul său
a despăgubirii în sumă de 149,10 lei și încasarea cu anticipație, anual, începând cu
22 februarie 2016 din contul lui Botnari Sergiu în beneficiul Eugeniei Andreev a
rentei în sumă de 489,24 de lei pentru folosirea a 27 m.p. din terenul ce îi aparține
cu drept de proprietate ultimei până la eliberarea lui și a cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea Judecătoriei Edineț din 17 august 2016 a fost respinsă acțiunea
integral, ca fiind neîntemeiată. S-a încasat de la Andreev Eugenia în beneficiul lui
Botnari Dumitru cheltuieli de judecată în sumă de 5 531,4 lei și în beneficiul lui
Botnari Sergiu cheltuieli de judecată în sumă de 3 000 de lei.
Prin decizia Curții de Apel Băți din 23 mai 2017 a fost admis apelul declarat
de Andreev Eugenia, reprezentată de avocatul Verejanu Igor, a fost casată hotărârea
Judecătoriei Edineț din 17 august 2016 și emisă o nouă hotărâre prin care s-a admis
acțiunea. S-a încasat de la Botnari Dumitru în beneficiul Eugeniei Andreev
despăgubiri în sumă de 5 190 de lei și de la Botnari Sergiu în beneficiul Eugeniei
Andreev despăgubiri în sumă de 149,10 lei. S-a încasat anual, cu anticipație,
începând cu 22 martie 2016 din contul lui Botnari Sergiu în beneficiul Eugeniei
Andreev renta în sumă de 489,24 de lei pentru folosirea a 27 m. p. din terenul ce-i
aparține ultimei, până la eliberarea terenului. S-a încasat de la Botnari Dumitru și
Botnari Sergiu în beneficiul Eugeniei Andreev cheltuieli de judecată în sumă de
7 300 de lei.
2
La data de 7 august 2017 Botnari Sergiu și Botnari Dumitru, reprezentanți de
avocatul Ivașciuc Antonina au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Băți
din 23 mai 2017, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu
menținerea hotărârii primei instanțe.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 18 octombrie 2017, recursul
declarat de Botnari Sergiu și Botnari Dumitru, reprezentanți de avocatul Ivașciuc
Antonina a fost considerat inadmisibil.
La 13 aprilie 2018 Botnari Sergiu a depus cerere de revizuire împotriva
încheierii Curții Supreme de Justiție din 18 octombrie 2017, solicitând admiterea
acesteia, casarea deciziei contestate cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de
apel.
În motivarea cererii de revizuire a indicat că la 11 decembrie 2017 s-a adresat
către primarul mun. Edineț cu o cerere, solicitând formarea comisiei de specialitate
pentru efectuarea măsurărilor corespunzătoare pentru a determina și a elibera terenul
cu S = 27 m.p. pentru a nu achita anual renta în beneficiul Eugeniei Andreev în
mărime de 489,24 de lei în baza deciziei Curții de Apel Bălți din 23 mai 2017.
Concomitent a solicitat și determinarea hotarelor adevărate între terenurile în
vecinătate cu nr. XXXX, XXXX, XXXX, XXXX situate pe str. XXXX în mun.
XXXX conform documentației cadastrale.
La data de 12 ianuarie 2018 a primit răspunsul Primăriei mun. Edineț nr. 21/a
din 9 ianuarie 2018 însoțit de Actul de constatare nr. 21 din 9 ianuarie 2018 din care
rezultă că: comisia a constatat mai multe divergențe și anume: depășiri de hotare a
construcțiilor pentru mai multe sectoare de teren a cartierelor locative din str.
XXXX, str. XXXX, str.-la XXXX din mun. XXXX cartiere amplasate în zona
cadastrală nr. XXXX.
A susținut că prin decizia Curții de Apel Bălți din 23 mai 2017 i-a fost lezat
dreptul de proprietate garantat de Constituția RM.
A reiterat că dreptul de proprietate asupra imobilului cu nr. cadastral XXXX
situat pe str. XXXX în mun. XXXX este înscris după Botnari Sergiu în Registrul
bunurilor imobile și este proprietar al terenului cu S = 0,083 ha.
A remarcat că din Actul de constatare nr. 21 din 9 ianuarie 2018 și concluziile
comisiei administrativ-teritoriale Edineț reiese că a fost admisă o eroare cadastrală
în urma înregistrării masive, circumstanță pe care nu a cunoscut-o anterior.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire
neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce
urmează.
Conform art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de
revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind
inadmisibilă.
În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de
persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile
consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.
3
După cum rezultă din actele cauzei, revizuentul Botnari Sergiu, cu referire la
prevederile art. 449 lit. b) CPC, a invocat că potrivit răspunsului Primăriei mun.
Edineț nr. 21/a din 9 ianuarie 2018 și Actului de constatare nr. 21 din 9 ianuarie 2018
a fost admisă o eroare cadastrală în urma înregistrării masive, iar hotarele în natură
nu corespund cu înscrierile din actele juridice.
La caz, se constată că revizuentul, cu referire la dispozițiile art. 449 lit. b)
CPC, a prezentat în susținerea cererii de revizuire răspunsul Primăriei mun. Edineț
nr. 21/a din 9 ianuarie 2018 (f. d. 127, vol. II) și Actul de constatare a Primăriei mun.
Edineț nr. 21 din 9 ianuarie 2018 (f. d. 128, vol. II).
În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care
au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au
fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins
toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării
anterioare a pricinii.
În sensul normei enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau
faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă
importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere
decisivă asupra concluziei instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea
judecătorească devine irevocabilă.
De altfel, art. 449 lit. b) CPC, indică asupra unor circumstanțe (fapte)
necunoscute anterior revizuentului, dar întrucât examinarea fondului cauzei prezumă
că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță
pentru soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru admiterea
revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute aceste
circumstanțe (fapte).
Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a
știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe
sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi
ca temei de revizuire.
În același timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile
pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a
pricinii.
Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element indispensabil al temeiului
prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea
invocării unui atare temei.
Astfel, cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că cele invocate de
Botnari Sergiu, în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile
prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or revizuentul invocând faptul că există depășiri
de hotare a construcțiilor pentru mai multe sectoare de teren a cartierelor locative
din str. XXXX, str. XXXX, str-la XXXX din mun. XXXX, cartiere amplasate în
zona cadastrală nr. XXXX și că a fost admisă o eroare cadastrală în urma înregistrării
masive, iar hotarele în natură nu corespund cu documentele de drept, care în opinia
sa confirmă circumstanțe esențiale ale pricinii, nu a făcut dovada faptului că în
4
procesul examinării anterioare a cauzei aceste circumstanțe nu a avut posibilitatea
de a le cunoaște, condiție însă care este direct impusă prin lege.
Mai mult că revizuentul Botnari Sergiu nu a fost privat de posibilitatea de a
se adresa către Primăria mun. Edineț cu aceleași solicitări anterior sau chiar pe
parcursul examinării pricinii, ci nu abia acum la etapa executării hotărârii irevocabile
a instanței de judecată.
Astfel, se denotă cu certitudine faptul că revizuentul Botnari Sergiu a avut
posibilitatea de a cunoaște aceste circumstanțe de la începutul examinării prezentei
cauze civile.
În circumstanțele relevate se constată că motivele invocate de revizuent nu se
încadrează în prevederile art. 449 lit. b) CPC, în baza căruia se poate solicita
revizuirea încheierii.
Situația de fapt impune de a remarca la capitolul dat că revizuirea este o cale
de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține
anularea unei hotărâri sau încheieri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății
în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a încheierii
contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De
aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute
în mod limitativ în art. 449 CPC.
În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuentul Botnari Sergiu
în cererea de revizuire nu a invocat nici un temei, care s-ar încadra în prevederile art.
449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, ci din contra a oferit
împrejurări care nu au relevanță.
Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată
urmează să fie examinată prin prisma principiului securității raporturilor juridice.
Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res
judecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest
principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri
irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă
determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla
existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de
reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este
necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova,
, Popov nr. 2 vs. Moldova).
Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu
indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
respinge cererea de revizuire depusă de Botnari Sergiu, ca fiind inadmisibilă.
5
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
dispune:
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Botnari
Sergiu, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 18 octombrie 2017, în
cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Andreev Eugenia împotriva
lui Botnari Sergiu și Botnari Dumitru cu privire la încasarea rentei.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței, judecătorul Iuliana Oprea
Judecătorii Ion Druță
Tamara Chișca-Doneva
6