3ra-143/19 — contestarea actului administrativ

3ra-143/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-143/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Negru, A. Pahopol, A. Bostan)

ÎNCHEIERE

13 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Ion Druță

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către

Melnic Corina, reprezentată de avocatul Crîșmari Natalia, Societatea pe Acțiuni

„Moldovagaz” și Societatea cu Răspundere Limitată „Chișinău-gaz”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Melnic

Corina împotriva Societății pe Acțiuni „Moldovagaz” și Societății cu Răspundere

Limitată „Chișinău-gaz”, intervenient accesoriu Asociația Proprietarilor de Locuințe

Privatizate „Nr. 52/355” COOP cu privire la contestarea actului administrativ și la

cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz”

împotriva Corinei Melnic cu privire la încasarea datoriei,

împotriva deciziei din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

au fost respinse apelurile declarate de către Melnic Corina, Societatea pe Acțiuni

„Moldovagaz” și Societatea cu Răspundere Limitată „Chișinău-gaz” și a fost

menținută hotărârea din 27 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 12 decembrie 2013, Melnic Corina a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SA „Moldovagaz” și SRL „Chișinău-gaz” cu privire la contestarea

actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că în baza contractului de vânzare-

cumpărare din 09 aprilie 2010, a dobândit dreptul de proprietate asupra

apartamentului XXXXX, înregistrat în Registrul bunurilor imobile la 13 aprilie 2010.

A invocat că la data de 24 septembrie 2013 SRL „Chișinău-gaz”, în lipsa

reclamantei, a întocmit dispoziția de deconectare a instalației de utilizare (cazanul) de

la rețeaua de gaze naturale, din motivul existenței unei presuspuse datorii.

Melnic Corina a menționat că prin decizia din 03 octombrie 2013, Comisia

pentru cercetarea încălcărilor de către consumatori a clauzelor contractuale, care au

dus la nefixarea, ori fixarea parțilă a consumului de gaze, a dispus calcularea

consumului de gaz în baza sistemului paușal pentru o perioadă de 12 luni, invocându-

se că la data de 24 septembrie 2013 a fost deconectat locul de consum din cauza

conectării ilicite a cazanului de import, fără echipament de măsurare.

1

Consideră că dispoziția de deconectare și decizia comisiei sunt ilegale și

pasibile de a fi anulate, din următoarele motive. Ultima factură de achitare a

consumului de gaze a fost eliberată în luna septembrie 2013, pentru luna de consum

august 2013, cu termenul de achitare - ultima zi a lunii septembrie 2013. În factura

dată a fost indicat volumul de gaze livrat pentru luna august 2013. Reieșind din datele

incluse în factură, la data de 25 septembrie 2013 a achitat pentru consumul de gaze

naturale suma de 579,21 de lei. Însă, după achitarea facturii, apartamentul nu a mai

fost conectat la rețeaua de gaze naturale.

Astfel, în factura din luna august 2013 este menționată doar datoria curentă

pentru această lună, pe care reclamanta avea dreptul să o achite până în ultima zi a

lunii septembrie 2013 și care a fost achitată la 25 septembrie 2013. Respectiv,

furnizorul ilegal, în lipsa existenței datoriei și a actului de depistare a consumului

ilicit, a deconectat instalația de utilizare de la rețea și neîntemeiat refuză să conecteze

instalația de utilizare din apartament la rețeaua de gaze naturale după achitarea

facturii. La fel, decizia din 03 octombrie 2013 a fost emisă în lipsa faptului de

consum în afara contorului și al actului de depistare a încălcărilor contractuale și

anume, a consumului ilicit în afara echipamentului de măsurare.

Totodată, consideră că ilegal s-a calculat perioada de 12 luni, fără indicarea

sumei fixe propusă spre achitare.

Ulterior, la cererea reclamantei din 10 decembrie 2013, furnizorul a prezentat

factura spre achitare, ilegal menținând instalația de utilizare din apartament

deconectată de la rețeaua de gaze naturale. În ziua întocmirii dispoziției de

deconectare de la rețeaua de gaze sau într-o altă zi, careva acte de depistare a

încălcării clauzelor contractuale nu au fost întocmite și înmânate consumatorului.

Melnic Corina a afirmat că, potrivit certificatului eliberat de președintele APLP

52/355 COOP, la blocul locativ de pe strada XXXXX este instalat doar contorul

general de către SA „Moldovagaz”, evidența de consum se efectuează în baza datelor

de la contorul general, iar echipamente de măsurare pentru fiecare apartament lipsesc.

Prin urmare, este ilegală afirmația stabilită la ședința Comisiei pentru cercetarea

încălcărilor din 03 octombrie 2013 precum că, dânsa a consumat gaze naturale în

afara echipamentului de măsurare, deoarece echipamente de măsurare nu sunt

instalate în fiecare apartament, iar evidența consumului se calculează după datele

contorului general. În baza deciziei din 03 octombrie 2013, i-a fost eliberată factura

din 10 decembrie 2013 privind plata pentru consum de gaze, inclusiv datorii, factură

pe care o consideră ilegală.

A menționat că a contestat cu cerere prealabilă decizia din 03 octombrie 2013,

solicitând anularea acesteia și conectarea la rețeaua de gaze naturale, însă SRL

„Chișinău-gaz” a refuzat neîntemeiat reconectarea, încălcând astfel prevederile pct.

92 din Regulamentul pentru furnizarea și utilizarea gazelor naturale, aprobat prin

Hotărârea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică nr. 415 din 25 mai

2011, care stipulează că consumatorul final este în drept să solicite furnizorului

reconectarea instalației de utilizare la rețeaua de gaze naturale după înlăturarea

motivelor care au dus la deconectarea instalației de utilizare, ultimul fiind obligat să

reconecteze consumatorul nu mai târziu de 2 zile lucrătoare de la data achitării plății

pentru reconectare.

Reclamanta a solicitat anularea dispoziției de deconectare a instalației de

utilizare din 24 septembrie 2013 și a facturii de plată din 10 decembrie 2013 privind

încasarea plății pentru consumul de gaze, inclusiv datorii în sumă de 13 672,97 de lei,

2

eliberate de SRL „Chișinău-gaz”, cu declararea ilegal a refuzului SRL „Chișinău-

gaz” de a reconecta instalația de utilizare din apartamentul XXXXX.

La 12 septembrie 2014 Melnic Corina și-a concretizat cerințele, solicitând

anularea ca ilegală inclusiv și a deciziei Comisiei pentru cercetarea încălcărilor de

către consumatori a clauzelor contractuale din cadrul SA „Moldovagaz” din 03

octombrie 2013.

La 10 iunie 2015, reclamanta a depus cerere de chemare în judecată

suplimentară, invocând că pe parcursul examinării cauzei i-a devenit cunoscut faptul

că la 24 septembrie 2013, SRL „Chișinău-gaz” a emis un act de depistare a

încălcărilor clauzelor contractuale în privința consumatorului final Gaju E. și

dispoziția de deconectare a instalației de utilizare din aceeași dată.

A indicat că la 03 octombrie 2013, s-a prezentat la ședința comisiei pentru

cercetarea încălcărilor de către consumatori a clauzelor contractuale, însă membrii

comisiei nu i-au făcut cunoștință cu actele ce au stat la baza hotărârii date, fiindu-i

înmânată doar o copie a procesului-verbal nr. 101 din 03 octrombrie 2013. La cererea

prealabilă din 11 octombrie 2013, prin care a solicitat anularea deciziei din 03

octombrie 2013 și conectarea la rețeaua de gaze naturale, nu a primit niciun răspuns

și nu i s-a comunicat despre existența actului din 24 septembrie 2013 de depistare a

încălcărilor contractuale.

Melnic Corina a solicitat repunerea în termenul de contestare a actului din 24

septembrie 2013, emis de SRL „Chișinău-gaz”, anularea ca ilegal a actului de

depistare a încălcării clauzelor contractuale din 24 septembrie 2013, întocmit de SRL

„Chișinău-gaz” în privința Gaju E. la adresa consumatorului din XXXXX, declararea

ilegal a refuzului SRL „Chișinău-gaz” de a încheia contract de furnizare și utilizare a

gazelor naturale cu Melnic Corina, încasarea din contul SA „Moldovagaz” și SRL

„Chișinău-gaz” a sumei de 25 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

La data de 04 decembrie 2014, SA „Moldovagaz” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Corinei Melnic cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 13 aprilie 2010, Bradu (Melnic)

Corina a devenit proprietarul apartamentului XXXXX, în baza contractului de

vânzare-cumpărare nr. 2526 din 09 aprilie 2010.

A menționat că la 24 septembrie 2013, operatorul rețelei de distribuție SRL

„Chișinău-gaz” a efectuat un control la locul de consum nominalizat. Drept rezultat,

s-a depistat conectarea ilegală a utilajului de gaze naturale: un aragaz cu 4 ochiuri și

un cazan „Perfecto-Termic” (17 KW), nefiind montat un echipament de măsurare

pentru evidența volumelor consumate. Or, în apartamentul XXXXX, la gazificarea

primară a casei a fost instalat doar un aragaz cu două ochiuri. Luând în considerare

lipsa echipamentului de măsurare pentru evidența consumului, volumele au fost

facturate conform normelor stabilite pentru un singur aragaz cu două ochiuri, fapt

confirmat prin extrasul din contul personal al locului de consum (c/p 595182). În

consecință, locul de consum a fost deconectat.

Reclamanta a susținut că personalul SRL „Chișinău-gaz” a întocmit actul de

depistare a încălcării clauzelor contractuale, însă consumatorul/reprezentantul

acestuia a refuzat semnarea lui, fapt menționat în act.

La data de 03 octombrie 2013 a avut loc ședința comisiei SA „Moldovagaz”,

care în urma examinării actelor prezentate de către operatorul de rețea, care confirmă

conectarea neautorizată a unui AR-4 și cazan în lipsa echipamentului de măsurare, a

hotărât efectuarea unei recalculări conform prevederilor pct. 151 din Regulamentul

3

pentru furnizarea și utilizarea gazelor naturale, pentru o perioadă de 12 luni, în sumă

totală de 13 623,53 de lei. Volumul recalculat a fost facturat și înaintat spre plată prin

ordinul de încasare a numerarului emis în luna octombrie 2013.

SA „Moldovagaz” a invocat că la 17 iulie 2014, în vederea soluționării

extrajudiciare a litigiului, a expediat consumatorului o somație prin intermediul unei

scrisori cu aviz recomandat, solicitând achitarea sumei recalculate, însă din

circumstanțe ce nu depind de voința reclamantului, somația nu a fost recepționată.

Astfel, consideră că Melnic Corina a încălcat prevederile legislației în vigoare

care reglementează raporturile juridice dintre consumator și furnizor și până-n

prezent nu a achitat suma recalculată conform deciziei comisiei SA „Moldovagaz”

nr.101 din 03 octombrie 2013.

A solicitat încasarea din contul Corinei Melnic a datoriei în sumă de 13 623,53

de lei și a taxei de stat în sumă de 408,70 de lei.

Prin încheierea din 02 martie 2015 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău,

cauzele civile au fost conexate într-un singur proces.

La 29 februarie 2016, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient

accesoriu APLP Nr. 52/355 COOP.

Prin hotărârea din 27 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea depusă de Melnic Corina a fost admisă parțial și s-a anulat dispoziția de

deconectare a instalației de utilizare din 24 septembrie 2013, actul de depistare a

încălcării clauzelor contractuale din 24 septembrie 2013, decizia SA „Moldovagaz”

din 03 octombrie 2013 și factura de plată din 10 decembrie 2013 în sumă de 13 623,

53 de lei, cu încasarea în mod solidar din contul SA „Moldovagaz” și SRL

„Chișinău-gaz” a sumei de 5000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În

rest, acțiunea depusă de Melnic Corina a fost respinsă, fiind totodată respinsă și

acțiunea SA „Moldovagaz”, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile declarate de către Melnic Corina, SA „Moldovagaz” și SRL „Chișinău-gaz”

și a fost menținută hotărârea din 27 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a concluziona astfel, instanțele ierarhic inferioare au constatat că actul

de depistare a încălcării clauzelor contractuale din 24 septembrie 2013 a fost întocmit

în privința lui Gaju E. - fostul proprietar al apartamentului, în lipsa consumatorului

Melnic Corina și a reprezentantului legal al acesteia, situație ce contravine procedurii

prevăzute de pct. 120 din Regulamentul pentru furnizarea și utilizarea gazelor

naturale, aprobat prin Hotărârea Agenției Naționale pentru Reglementare în

Energetică nr. 415 din 25 mai 2011, actul de control nefiind contrasemnat de

consumatorul final.

Prin urmare, instanțele de judecată au conchis că decizia comisiei din cadrul

SA „Moldovagaz” din 03 octombrie 2013 este ilegală, în condițiile în care furnizorul

este în drept să calculeze consumul de gaze naturale conform sistemului paușal doar

atunci când încălcările clauzelor contractuale au dus la neînregistrarea sau

înregistrarea incompletă a volumului de gaze naturale consumat. La caz însă, faptul

instalării cazanului de către Melnic Corina, nu a dus la neînregistrarea sau

înregistrarea incompletă a gazelor naturale, deoarece evidența gazelor livrate la

blocul locativ, unde este amplasat locul de consum, se calculează în baza contorului

general instalat de SA „Moldovagaz”, fapt ce se confirmă prin certificatul eliberat de

gestionarul fondului locativ APLP Nr. 52/355 COOP. Astfel, SRL „Chișinău-gaz”

distribuie și facturează consumul de gaz pentru fiecare apartament în parte, potrivit

4

datelor de consum al contorului instalat în scara blocului, iar proprietarii

apartamentelor, inclusiv consumatorul Melnic Corina, achită gazul consumat.

La data de 13 decembrie 2018, în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Melnic Corina, reprezentată de avocatul Crîșmari Natalia,

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 27

iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în partea respingerii acțiunii

Corinei Melnic, cu pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi de admitere

integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, precum și a apreciat în mod arbitrar probele prezentate.

Recurenta a susținut că instanța de apel eronat a ajuns la concluzia respingerii

pretențiilor cu privire la declararea ilegal a refuzului de a reconecta instalația de

utilizare din apartament și de a încheia contract de furnizare și utilizare a gazelor

naturale, din motivul lipsei unui asemenea refuz, or, potrivit procesului-verbal al

comisiei compuse din reprezentanții SA „Moldovagaz” și SRL „Chișinău-gaz” nr.

101 din 03 octombrie 2013, ultimii deja s-au expus că refuză să încheie contractul,

din cauza neachitării facturii din 10 decembrie 2013.

Mai mult ca atât, în temeiul pct. 84 lit. a) și b) din Regulamentul pentru

furnizarea și utilizarea gazelor naturale, instanțele de judecată urmau să se expună

asupra obligativității intimaților-pârâți de reconectare a instalației de utilizare ce-i

aparține Corinei Melnic.

De asemenea, consideră recurenta că instanțele ierarhic inferioare neîntemeiat

au respins pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral, deoarece o perioadă

de mai mult de 5 ani familiei sale îi este ilegal refuzat în consumul gazelor naturale,

dintre care și doi copii minori suportă incomodități, SA „Moldovagaz” abuzând de

statutul său pe piața națională ca fiind unicul furnizor de gaze naturale.

La data de 23 ianuarie 2019 și SA „Moldovagaz” a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 23

octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 27 iulie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere integrală a

acțiunii Corinei Melnic și admitere a acțiunii SA „Moldovagaz”.

În susținerea recursului, recurenta a invocat că instanțele ierarhic inferioare

eronat au ajuns la concluzia respectării de către intimata-reclamantă Melnic Corina a

procedurii prealabile și a termenului de prescripție pentru adresarea în instanța de

judecată, or, decizia Comisiei SA „Moldovagaz” nr. 101 din 03 octombrie 2013 a fost

contestată abia la data de 12 septembrie 2014, prin depunerea cererii modificate de

către reclamantă.

A menționat că instanța de apel, contrar prevederilor art. 14 din Legea

contenciosului administrativ, a conchis că intimata a respectat procedura prealabilă

prin depunerea cererii prealabile la data de 11 februarie 2015. La acel moment, era

deja înaintată acțiune privind contestarea deciziei nr. 101 din 03 octombrie 2013.

Astfel, prin cererea adresată SA „Moldovagaz”, înregistrată cu nr. M-102/15 la

11 februarie 2015, pe care Curtea de Apel Chișinău a considerat-o pertinentă și

suficientă să demonstreze respectarea procedurii prealabile de contestare a deciziei

din 03 octombrie 2013, Melnic Corina a solicitat anularea actului de depistare a

încălcării clauzelor contractuale din 24 septembrie 2013, emis de SRL „Chișinău-

gaz” și a procesului-verbal al comisiei SA „Moldovagaz” nr. 101 din 24 septembrie

5

2013, solicitare înaintată peste un an și cinci luni, cu omiterea evidentă a termenului

de prescripție.

Recurenta a indicat că intimata Melnic Corina nu a anexat probe ce ar dovedi

imposibilitatea îndeplinirii actului, adică a depunerii cererii de chemare în judecată în

interiorul termenului prevăzut de art. 17 din Legea contenciosului administrativ, iar

instanța de apel, urmare a interpretării eronate a legii, a considerat efectuarea actului

de procedură în termen.

La data de 05 februarie 2019, SRL „Chișinău-gaz” a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 23

octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 27 iulie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere integrală a

acțiunii Corinei Melnic și admitere a acțiunii SA „Moldovagaz”.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel a aplicat legea care nu

trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

A susținut că în ziua deconectării locului de consum pentru datorii – 24

septembrie 2013, în apartament se afla sora intimatei Melnic Corina, care a spus că

stă în gazdă în apartamentul surorii sale. Iar, în actul de deconectare a fost indicat în

calitate de consumator Gaju E., fostul proprietar al imobilului, deoarece noul

proprietar Melnic Corina nu are niciun contract încheiat cu furnizorul.

A invocat că instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont de faptul că în

cererea prealabilă înaintată către operatorul de rețea SRL „Chișinău-gaz” din 15

octombrie 2013, Melnic Corina a solicitat anularea procesului-verbal și a deciziei nr.

101 din 03 octombrie 2013 întocmite de comisia SA „Moldovagaz”, operatorul de

rețea nefiind competent de a anula actele emise de către furnizor.

SRL „Chișinău-gaz” a afirmat că instanțele ierarhic inferioare eronat au aplicat

prevederile pct. 120 din Regulamentul pentru furnizarea și utilizarea gazelor naturale,

or, la caz, nu a fost efectuat controlul echipamentului de măsurare, întrucât intimata

nici nu dispunea de echipament de măsurare în apartament, efectuându-se doar

deconectarea locului de consum din cauza datoriilor și încălcării prevederilor

regulamentului.

Referitor la echipamentul de măsurare comun instalat în blocul casei, recurenta

a menționat că acesta este unul de control, fiind instalat la darea casei în exploatare,

însă nu era funcțional încă din anul 2011, deoarece era defectat, fapt cunoscut și de

către președintele APLP. Doar la 7 apartamente din 69, inclusiv și al Corinei Melnic,

volumul gazelor naturale consumate se calculează conform ordinului nr. 124 din 25

decembrie 2000, emis de Ministerul Industriei și Energeticii, deoarece proprietarii nu

și-au dorit instalarea echipamentelor de măsurare în apartamente.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 23 octombrie

2018.

Decizia instanței de apel redactată integral a fost expediată în adresa părților la

data de 22 noiembrie 2018, potrivit scrisorii de însoțire nr. 11262 (f.d. 143, volumul

II), la materialele cauzei lipsind date cu privire la recepționarea acesteia de către

recurenții SA „Moldovagaz” și SRL „Chișinău-gaz”.

Astfel, recursurile, declarate la data de 23 ianuarie 2019 de SA „Moldovagaz”

și 05 februarie 2019 de SRL „Chișinău-gaz”, sunt în termen.

6

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursurile declarate de Melnic Corina, reprezentată

de avocatul Crîșmari Natalia, SA „Moldovagaz” și SRL „Chișinău-gaz”, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

7

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursurile

declarate de Melnic Corina, reprezentată de avocatul Crîșmari Natalia, SA

„Moldovagaz” și SRL „Chișinău-gaz”, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursurile declarate de către Melnic Corina, reprezentată de avocatul

Crîșmari Natalia, SA „Moldovagaz” și SRL „Chișinău-gaz”, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile declarate de către Melnic Corina, reprezentată de avocatul

Crîșmari Natalia, Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz” și Societatea cu Răspundere

Limitată „Chișinău-gaz”, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ion Druță

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

8