2ra-386/19 — restabilirea la munca, repararea prejudiciului si incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-386/19

Prima instanță: Judecătoria Soroca sediul central (jud. C. Botnaru)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Albu, A. Toderaș, E. Bejenaru)

ÎNCHEIERE

13 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Igor

Ganea

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Igor Ganea împotriva

Societății pe Acțiuni „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” cu privire la restabilirea

la muncă, repararea prejudiciului și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost respins apelul declarat de Igor Ganea și menținută hotărârea din 13 iunie 2018 a

Judecătoriei Soroca sediul central

constată:

La 8 februarie 2016, Igor Ganea a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca”, intervenient accesoriu

Inspecția Muncii cu privire la restabilirea la muncă, repararea prejudiciului și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la data de 1 septembrie 2010 în baza

contractului individual de muncă nr. 174 a fost angajat în calitate de paznic la SA

„Cariera de Granit și Pietriș din Soroca”. În această funcție a activat până la data de

15 decembrie 2011, când fost transferat în funcție de inginer de protecția muncii și

tehnica securității.

Prin ordinul nr. 95/y din 16 decembrie 2015 a fost concediat în baza art. 86 lit.

g) din Codul muncii, pentru încălcarea repetată pe parcursul unui an a obligațiilor de

muncă, dacă anterior au fost aplicate sancțiuni disciplinare.

A menționat că a luat cunoștință cu ordinul de concediere la data de 12

ianuarie 2016.

A considerat că ordinul de concediere a fost emis ilegal, în condițiile în care el

nu cunoaște de careva încălcări anterioare ale disciplinei de muncă, de asemenea, nu

cunoaște despre ordinele de aplicare față de el a sancțiunilor disciplinare.

1

Ordinul de concediere este bazat pe motive neîntemeiate, este indicat că nu a

îndeplinit indicațiile șefului nemijlocit și a directorului întreprinderii de a efectua

instructaj lucrătorilor care îndeplinesc obligațiunile de fochist, întemeind învinuirea

în baza pct. 2.22 al Inspecției de serviciu, care stipulează că are obligația să respecte

regulile și normele de protecție a sănătății și securității muncii, sanitare și securității

antiincendiare.

A susținut că nu este de acord cu vina imputată, deoarece fochiștii sunt obligați

să primească instructaj zilnic la locul de muncă nemijlocit de către șefii întreprinderii.

A considerat că concedierea sa a avut loc din motiv de răzbunare, în anul 2010

împreună cu alți lucrători a înaintat o acțiune privind restabilirea la lucru cu încasarea

salariului pentru lipsa forțată de la serviciu împotriva SA „Cariera de Granit și Pietriș

din Soroca”, care a fost admisă, însă până în prezent angajatorul nu a achitat salariul

încasat de instanța de judecată și a început concedierea pe rând a salariaților care au

fost restabiliți la muncă.

A evidențiat că una din sancțiunile disciplinare aplicate în privința sa a avut

loc în timpul când se afla în concediu medical. La fel, o altă încălcare a administrației

a fost că l-a concediat în lipsa consultării prealabile cu organul sindical din unitate.

A indicat că prin acțiunile ilegale ale administrației SA „Cariera de Granit și

Pietriș din Soroca” i-au fost cauzate suferințe psihice, au apărut probleme și

neînțelegeri în familie din cauza eliberării sale de la muncă.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 86, 87, 89, 90, 115 din Codul muncii, 3,

4, 69, 117, 128 CPC.

A solicitat restabilirea sa în funcția de inginer pe protecția muncii și tehnica

securității în cadrul SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca”, încasarea de la

pârâtă în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 17 mai 2017 a Judecătoriei Soroca, a fost respinsă acțiunea

ca neîntemeiată.

Prin decizia din 26 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Igor Ganea, reprezentat de avocatul Efim Belous, casată hotărârea din

17 mai 2017 a Judecătoriei Soroca și restituită cauza spre rejudecare în aceeași

instanță în alt compelt de judecată.

Prin încheierea din 26 ianuarie 2018 a Judecătoriei Soroca sediul central, a fost

introdus în proces în calitate de intervenient accesoriu persoana angajată în funcția

de inginer pentru protecția muncii și tehnica securității la SA „Cariera de Granit și

Pietriș din Soroca”.

Prin hotărârea din 13 iunie 2018 a Judecătoriei Soroca sediul central, a fost

respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Igor Ganea și menținută hotărârea din 13 iunie 2018 a Judecătoriei Soroca

sediul central.

La 21 decembrie 2018, Igor Ganea, prin intermediul Oficiului Poștal, a

declarat recurs împotriva deciziei din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe, cu remiterea cauzei pentru rejudecare în aceeași instanță în alt complet de

judecată.

2

În motivarea recursului a invocat că atât instanța de apel, cât și prima instanță,

nu a examinat temeinicia sancțiunilor disciplinare aplicate la 8 și 9 iunie 2015, deși

la examinarea litigiului urma să verifice corectitudinea aplicării tuturor sancțiunilor

disciplinare care au stat la baza emiterii ordinului de concediere, indiferent de faptul

dacă sancțiunile aplicate anterior au fost contestate sau nu.

A susținut că pe parcursul examinării cauzei a solicitat verificarea legalității

ordinelor de sancționare emise anterior, însă instanțele de judecată au omis să se

expună în această privință.

Faptul că avocatul ce-i reprezenta interesele, în cadrul judecării cauzei a

indicat că aceste ordine nu prezintă obiectul litigiului, nu constituie bază de

neexaminare a corectitudinii aplicării sancțiunilor disciplinare puse la baza emiterii

ordinului de concediere. Mai mult ca atât, în susținerea afirmațiilor de încălcare a

drepturilor sale, în instanță a solicitat să se facă cunoștință cu înscrierile audio a

ședinței de judecată, care conform legii sunt obligatorii, însă prima instanță a

comunicat că din cauza defecțiunilor tehnice, înregistrarea audio nu s-a efectuat. În

astfel de condiții este imposibilă verificarea veridicității procesului-verbal al ședinței

de judecată, astfel această încălcare se egalează cu lipsa procesului-verbal al ședinței,

fapt ce constituie temei pentru casarea hotărârii și remiterea cauzei pentru

reexaminare în instanța de fond.

Recurentul a mai menționat că instanțele de judecată au desconsiderat faptul

că indicația dată de administrația SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” prin

ordinul nr. 113 din 9 octombrie 2015 nu a fost executată de el, deoarece nu au fost

indicate termenele de executare, totodată el nici nu a dovedit să o execute că a plecat

în concediul medical.

Drept urmare, a considerat că la emiterea hotărârilor contestate, instanțele

ierarhic inferioare au încălcat normele de drept material și procedural.

La 19 februarie 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, SA „Cariera de Granit

și Pietriș din Soroca” a depus referință la recursul declarat de către Igor Ganea,

solicitând declararea acestuia ca fiind inadmisibil, cu menținerea hotărârii primei

instanțe și a deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 21 decembrie 2018 împotriva deciziei din 23 octombrie 2018 a Curții de

Apel Bălți în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

3

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Igor Ganea nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat

de Igor Ganea, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Igor Ganea ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Igor Ganea se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

4