2ra-965/17 — repararea prejudiciului cauzat prin incalcarea dreptului la executare in termen rezonabil a hotaririi judecatoresti

Dosarul nr. 2ra-965/17 Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău (jud. L. Pruteanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Guzun, A. Minciuna) Î N C H E I E R E 12 mai 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecător Tatiana Vieru Judecătorii: Nicolae Craiu Oleg Sternioală examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Știrbu Zaharii, prin intermediul avocatului Cecan Igor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Știrbu Zaharii împotriva Ministerului Justiției al RM, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Repeșcu Anastasie cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești împotriva deciziei din 07 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 05 mai 2016 reclamantul Știrbu Zaharii s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin hotărârea din 02.02.2010, Judecătoria Soroca a încasat în beneficiul mai multor muncitori а-i SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” prejudiciul moral în legătură cu privarea ilegală de posibilitatea de a munci în sumă de 10526,30 lei pentru fiecare reclamant. Procesul de judecată s-a desfășurat în lipsa reclamantului, iar despre hotărârea judecătorească din 02.02.2010 a aflat abia în anul 2013. A invocat reclamantul că, în anul 2014 a înregistrat la Judecătoria Soroca cerere, prin care a solicitat eliberarea hotărârii de judecată din 02.02.2010, care i-a fost eliberată la 17.09.2014, cu nr. de înregistrare 11299, iar la 16.11.2015, sub nr. de ieșire nr. 375 a fost eliberat și titlul executoriu.

A menționat reclamantul că, la 20.01.2015 s-a adresat cu cerere în instanța de judecată privind repunerea în termenul de depunere spre executare a documentului executoriu. Prin încheierea din 18.02.2015 a Judecătoriei Soroca, cererea privind repunerea în termenul de prezentare a documentului executoriu spre executare a fost respinsă ca neîntemeiată, indicându-se că termenul de prescripție nu a expirat. 1 A precizat reclamantul că, a prezentat titlul executoriu spre executare silită executorului judecătoresc Anastasie Repeșcu, iar prin ștampila aplicată pe încheierea judecătorească din 18.02.2015 se confirmă faptul că acesta a acceptat titlul executoriu spre executare. Ulterior, prin decizia din 12.05.2015 a Curții de Apel Bălți, încheierea din 18.02.2015 a Judecătoriei Soroca a fost casată cu remiterea cauzei la o nouă rejudecare.

După rejudecare, prin încheierea din 12.06.2015, Judecătoria Soroca a respins cerințele lui Zaharii Știrbu privind repunerea în termenul de prezentare a documentului executoriu spre executare, soluție menținută și de Curtea de apel Bălți prin decizia din 01.10.2015. A mai declarat reclamantul că, la 19.02.2015 executorul judecătoresc Repeșcu Anastasie a remis în adresa SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” încheierea de intentare a procedurii de executare nr. 049-679/2015, în baza documentului executoriu nr. 866/09 din 02.02.2010 eliberat de Judecătoria Soroca.

Exprimându-și dezacordul cu încheierea executorului judecătoresc, SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” a contestat-o în instanța de judecată, care, prin hotărârea din 28.12.2015 a admis integral contestația înaintată de SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” împotriva lui Știrbu Zaharii, executorul judecătoresc Repeșcu Anastasie privind contestarea încheierii executorului judecătoresc și a anulat încheierea din 19.02.2015 a executorului judecătoresc Repeșcu Anastasie nr. 049-679/2015. Nefiind de acord cu soluția pronunțată, Știrbu Zaharii la 11.01.2016 a contestat-o cu recurs la Curtea de Apel Bălți. Prin decizia din 15.03.2016, Curtea de Apel Bălți a respins recursul declarat de Știrbu Zaharii și a menținut hotărârea din 28.12.2015 a Judecătoriei Soroca.

A solicitat reclamantul încasarea din bugetul de stat a sumei de 10526,30 lei, care urma a fi achitată de către SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca”, în baza hotărârii Judecătoriei Soroca din 02.02.2010, precum și încasarea dobânzii de întârziere. La data de 12.07.2016, Știrbu Zaharii, prin intermediul avocatului Cecan Igor, a depus cerere de majorare a cuantumului pretențiilor din acțiune, solicitând constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Soroca din 02.02.2010 (dosarul nr. 2-866/09), încasarea din bugetul de stat în beneficiul lui Zaharii Știrbu a sumei de 30000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Soroca din 02.02.2010 și încasarea din bugetul de stat în beneficiul lui Zaharii Știrbu a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea protocolară din 04 iulie 2016 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău s-a admis cererea Ministerului Justiție al RM, reprezentat de Olaru Sorin, privind atragerea în proces a executorului judecătoresc Repeșcu Anastasie în calitate de intervenient accesoriu. Prin hotărârea din 05 august 2016 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău s-a respins acțiunea înaintată de către Știrbu Zaharii împotriva Ministerului Justiției al RM, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Repeșcu Anastasie cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești. Prin decizia din 07 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Știrbu Zaharii și s-a menținut hotărârea din 05 august 2016 a Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău. La 20 martie 2017 Știrbu Zaharii, prin intermediul avocatului Cecan Igor, a declarat recurs împotriva deciziei din 07 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, 2 solicitând casarea hotărârilor instanțelor judecătorești cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În motivarea recursului s-a invocat că, decizia contestată este ilegală și pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel la examinarea pricinii nu a dat apreciere circumstanțelor invocate de către recurent în cadrul dezbaterilor judiciare. În opinia sa, instanța de apel a transcris circumstanțele constatate de către instanța de fond, fără a le analiza și verifica în baza temeiurilor de fapt și de drept invocate.

Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale. Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 07 decembrie 2016. Conform materialelor cauzei decizia instanței de apel a fost expediată recurentului la data de 06 ianuarie 2017, drept dovadă servind scrisoarea de expediere anexată la (f.d. 115). Astfel, Completul reține că recursul declarat la data de 20 martie 2017 se consideră a fi declarat în termen, deoarece la materialele pricinii lipsește dovada recepționării deciziei contestate. Examinând temeiurile recursului declarat de Știrbu Zaharii, prin intermediul avocatului Cecan Igor, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Știrbu Zaharii, prin intermediul avocatului Cecan Igor, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. 3 În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de Știrbu Zaharii, prin intermediul avocatului Cecan Igor, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Știrbu Zaharii, prin intermediul avocatului Cecan Igor, împotriva deciziei din 07 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Tatiana Vieru Judecătorii: Nicolae Craiu Oleg Sternioală 4