2ra-452/19 — incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-452/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. Gh. Stratulat)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Simciuc, Iu. Cotruță, I. Țurcan)

ÎNCHEIERE

13 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ghenadie Mură,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadie Mură

împotriva Annei Cebotari, Igor Cebotari cu privire la încasarea datoriei și a

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 07 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 28 februarie 2018, Ghenadie Mură, reprezentat de avocatul Ilie Gîlca, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Annei Cebotari, Igor Cebotari

solicitând încasarea în mod solidar de la pârâți a datoriei în sumă de 23000 de euro

și a taxei de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată.

În susținerea acțiunii, reclamantul a invocat că este unicul asociat și

administrator al SC „Siateco” SRL. Anna Cebotari la 26 iunie 2017, prin ordinul

nr.9, a fost angajată în funcția de director executiv la SC „Siateco” SRL. Tot la 26

iunie 2017, între SC „Siateco” SRL și Anna Cebotari a fost încheiat contractul

individual de muncă nr. 31, pe o perioadă nedeterminată.

Reclamantul a indicat că, Anna Cebotari dorind să-și îmbunătățească condițiile

de trai, a decis împreună cu soțul său Igor Cebotari să procure un imobil. Din lipsă

de resurse financiare, Anna Cebotari s-a adresat pentru a-i împrumuta suma de

24000 de euro în scopul procurării imobilului, deoarece, în caz contrar, va fi nevoită

să plece peste hotare la muncă pentru a aduna această sumă. Astfel, în situația creată,

a decis să o ajute pe Anna Cebotari.

Totodată, a menționat că la 08 decembrie 2017 între Ghenadie Mură și soții

Anna Cebotari și Igor Cebotari a fost încheiat contractul de împrumut, prin care le-

a transmis suma de 24000 de euro pe o perioadă de 10 ani, restituirea urmând a fi în

rate lunare câte 200 euro. La momentul transmiterii banilor, Anna Cebotari a promis

că va activa în cadrul SC „Siateco” SRL până la restituirea integrală a împrumutului.

Conform pct.2.1 al contractului din 08 decembrie 2017, soții Cebotari s-au obligat

să garanteze integral restituirea împrumutului prin gajarea și ipotecarea bunurilor

sale.

1

Reclamantul a precizat că în pofida înțelegerii avute, Anna Cebotari a depus o

cerere către directorul SC „Siateco” SRL, prin care a solicitat să fie eliberată din

funcția de director executiv din propria dorință din data de 31 ianuarie 2018. Prin

ordinul nr.2 din 30 ianuarie 2018, Anna Cebotari a fost eliberată din funcția de

director executiv din 31 ianuarie 2018. Până la data de 30 ianuarie 2018, soții Anna

Cebotari și Igor Cebotari au restituit doar suma de 1000 de euro, în scopul stingerii

datoriei.

De asemenea, a declarat că la 30 ianuarie 2018 au încheiat un alt contract de

împrumut nr. 461 în sumă de 23000 de euro, fiind stabilit un grafic de achitări pe un

termen de 5 ani. Contractul din 30 ianuarie 2018 se referă la același împrumut din

08 decembrie 2017, dar fără suma de 1000 de euro care au fost achitați între timp.

În scopul garantării executării obligațiilor asumate conform contractului de

împrumut nr. 461, la 30 ianuarie 2018 au încheiat contractul de ipotecă nr. 462,

autentificat notarial de către notarul Roman Soltan. În baza contractului de ipotecă,

debitorii ipotecari Anna Cebotari și Igor Cebotari au instituit ipoteca în favoarea

creditorului ipotecar, grevând cu ipotecă terenul pentru construcții, cu suprafața de

0,055 ha, număr cadastral xxxxx, situat pe str. xxxxxx. Conform pct.1.5 al

contractului de ipotecă nominalizat, prețul de gaj al terenului ipotecat este de 82000

de lei. Drept urmare a neexecutării de către Anna Cebotari și Igor Cebotari a

obligațiilor asumate și în scopul soluționării pe cale amiabilă a litigiului respectiv, a

contactat telefonic de nenumărate ori pârâții, expediindu-le și câte o somație de plată.

Prin hotărârea din 25 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

corectată prin încheierea din 04 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-

a admis parțial cererea de chemare depusă de Ghenadie Mură și s-a încasat în mod

solidar de la Anna Cebotari și Igor Cebotari în beneficiul lui Ghenadie Mură suma

de 21800 de euro, conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data

executării hotărârii; s-a încasat în mod solidar de la Anna Cebotari și Igor Cebotari

în beneficiul lui Ghenadie Mură taxa de stat în sumă de 14184 de lei.

Prin decizia din 07 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Anna Cebotari și Igor Cebotari, reprezentați de Tamara Boubătrîn și s-a

casat hotărârea din 25 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și

încheierea din 04 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru; s-a emis o

hotărâre nouă prin care s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare depusă

de Ghenadie Mură împotriva Annei Cebotari și Igor Cebotari cu privire la restituirea

imediată a împrumutului; s-a încasat de la Ghenadie Mură în beneficiul Annei

Cebotari și Igor Cebotari taxa de stat achitată pentru examinarea cererii de apel în

sumă de 10638 de lei, precum și cheltuielile suportate pentru asistență juridică în

sumă de 2000 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că soluția instanței de fond

contravine circumstanțelor cauzei. Or, însuși Ghenadie Mură, prin cererea sa de

chemare în judecată, a afirmat că de fapt obiectul împrumutului se regăsește în al

doilea contract semnat la 30 ianuarie 2018. În acest sens, instanța de apel a subliniat

că, anume în scopul garantării executării obligațiilor rezultate din contractul de

împrumut nr.461, la 30 ianuarie 2018 între Ghenadie Mură și soții Anna Cebotari și

Igor Cebotari a fost încheiat contractul de ipotecă nr. 462. În baza acestui contract

debitorii ipotecari Anna Cebotari și Igor Cebotari au instituit ipoteca în favoarea

creditorului ipotecar Ghenadie Mură, grevînd cu ipotecă terenul pentru construcții,

2

cu suprafața de 0,055 ha, număr cadastral xxxxxx, situat pe str. xxxxx. Astfel, a

considerat că nu poate fi reținută concluzia instanței de fond precum că în temeiul

pct.1.5 al contractului de ipotecă menționat mai sus, valoarea bunului care a fost

ipotecat de către apelanți, constituie doar suma de 82000 de lei, iar suma

împrumutului a fost de 477542 de lei. Or, la momentul semnării contractului de

ipotecă Ghenadie Mură a acceptat că anume terenul pentru construcții, cu suprafața

de 0,055 ha, număr cadastral xxxxxx, situat pe str. xxxxxx, cu valoarea indicată în

acest contract, constituie asigurarea executării obligațiilor contractuale prevăzute de

contractul de împrumut.

Totodată, a menționat că la caz contractul de împrumut nu prevede expres

obligația apelanților de a institui drepturi suplimentare în vederea garantării

executării contractului de împrumut. În atare circumstanțe, a considerat ca fiind

eronată constatarea instanței de fond precum că Anna Cebotari și Igor Cebotari nu

își îndeplinesc obligațiile, iar acest fapt ar servi temei pentru rambursarea imediată

a împrumutului pretins. Dimpotrivă, instanța de apel a reținut că în baza pct.2.2 al

contractului de împrumut din 08 decembrie 2017, împrumutații s-au obligat să achite

200 de euro până la data de 01 a fiecărei luni. Ghenadie Mură a recunoscut că până

la data semnării celui de-al doilea contract de împrumut, adică până la data de 30

ianuarie 2018 soții Anna Cebotari și Igor Cebotari au restituit suma de 1000 de euro.

Prin recipisa din 20 aprilie 2018, se confirmă că Ghenadie Mură la această dată a

primit suma de 1200 de euro, în scopul executării obligațiilor contractuale. Astfel,

prin prisma termenelor de rambursare a împrumutului, prevăzute de contractele

semnate, instanța de apel a constatat executarea corespunzătoare a obligațiilor

contractuale de către apelanți, motiv pentru care la caz nu există temeiuri de admitere

a pretențiilor lui Ghenadie Mură.

De asemenea, instanța de apel a punctat că nu au relevanță la caz afirmațiile

reclamantului că la momentul transmiterii banilor Anna Cebotari a promis că va

activa în cadrul SC „Siateco” SRL până când va restitui integral împrumutul. Or,

raporturile juridice de muncă ale apelantei Anna Cebotari și SC „Siateco” SRL nu

au tangență situației din speță și urmează a fi distinse de raporturile juridice generate

de contractul de împrumut.

Concomitent, corespunzător respingerii acțiunii, în temeiul art. 94 alin.(1), art.

96 alin.(1) Cod de procedură civilă, instanța de apel a pus pe seama reclamantului

cheltuielile de judecată, încasând de la Ghenadie Mură în beneficiul Annei Cebotari

și Igor Cebotari taxa de stat pentru examinarea apelului în sumă de 10638 de lei și a

cheltuielilor pentru asistență juridică în sumă de 2000 de lei.

La 11 ianuarie 2019 Ghenadie Mură a depus cerere de recurs împotriva deciziei

din 07 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe,

compensarea cheltuielilor de judecată suportate de recurent cu titlu de taxă de stat în

sumă de 6461 de lei.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a interpretat în mod

eronat legea, încălcările admise au dus la soluționarea greșită a cauzei și probele au

fost apreciate arbitrar.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

3

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 07 noiembrie 2018, iar Ghenadie

Mură a declarat recurs la 11 ianuarie 2019.

Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei deciziei

la 10 decembrie 2018 prin scrisoarea de însoțire (f.d.127), însă lipsesc date despre

recepționarea acesteia de către recurent. Astfel, recursul este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ghenadie Mură, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ghenadie Mură nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

4

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Ghenadie Mură.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ghenadie Mură împotriva deciziei

din 07 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

5