3ra-55/19 — contestarea actului administrativ si obligarea efectuarii recalcularii pensiei pentru vechimea în serviciu.

3ra-55/19 — contestarea actului administrativ si obligarea efectuarii recalcularii pensiei pentru vechimea în serviciu. (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-55/19

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Gh. Stratulat)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)

D E C I Z I E

06 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

Victor Burduh

Valeriu Doagă

examinând recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale a

Republicii Moldova,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Voicu Pavel

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, intervenient

accesoriu Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea

actului administrativ și obligarea efectuării recalculării pensiei pentru vechimea în

serviciu,

împotriva deciziei din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova și s-a menținut hotărârea din 21 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru

c o n s t a t ă:

La data de 27 decembrie 2017, Voicu Pavel a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenient accesoriu Ministerul

Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea efectuării

recalculării pensiei pentru vechimea în serviciu.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a activat în cadrul subdiviziunilor

Ministerului Afacerilor Interne, iar la 21 septembrie 2012 s-a eliberat din serviciu, cu

stabilirea pensiei pe linia MAI.

La 09 aprilie 2015 s-a reangajat în cadrul Inspectoratului General al Poliției, iar la

22 august 2017 a demisionat în temeiul art. 38 alin. (1) lit. c) din Legea privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

A susținut că la 27 octombrie 2017, în temeiul art. 61 alin. (2) din Legea asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23

iunie 1993, s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu cererea nr. 3717,

solicitând recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu, însă prin decizia nr. 30 din 27

1

noiembrie 2017 a primit refuz din motiv că el beneficiază de pensie pentru vechime în

muncă începând cu data de 21 septembrie 2012, precum și că dreptul la pensie apare o

singură dată după eliberarea din serviciu, cu dreptul de a fi recalculată în condițiile legii,

or, legislația în vigoare nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie după o

eventuală reangajare în serviciul militar.

A considerat reclamantul că refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale expus în

decizia nr. 30 din 27 noiembrie 2017, este ilegal și neîntemeiat, deoarece conform art. 61

alin. (1) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, recalcularea pensiilor stabilite anterior

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și familiilor acestora în legătură cu

punerea în aplicare a prezentei legi, se efectuează în temeiul documentelor aflate la

momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior

acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua

pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

Mai mult ca atît, pârâta, contrar prevederilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544 din

23 iunie 1993, nejustificat a calculat perioada de 09 aprilie 2015 – 22 august 2017, ca

circumstanță generatoare pentru recalcularea pensiei, or, reieșind din prevederile pct. 4

lit. a) din Hotărârea Guvernului cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,

stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației

penitenciare nr. 78 din 21 februarie 1994, la calcularea mediei lunare pentru stabilirea

pensiei se iau în considerare ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii.

A notat că dreptul său la majorarea pensiei este garantat atât de art. 47 alin. (2) din

Constituția Republicii Moldova, cât și de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În contextul expus, a cerut Voicu Pavel admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind

ilegal și neîntemeiat refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale expus în decizia nr. 30

din 27 noiembrie 2017, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i

recalculeze și să-i achite pensia pentru vechimea în serviciu reieșind din media lunară

pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din 22 august 2017.

Prin hotărârea din 21 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

a fost admisă și recunoscut drept ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale

expus în decizia nr. 30 din 27 noiembrie 2017, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale să-i recalculeze și să-i achite lui Voicu Pavel pensia pentru vechimea în serviciu

reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii

din 22 august 2017.

Prin decizia din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 21

februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La data de 23 noiembrie 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei din 25

septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 21 februarie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a

acțiunii ca neîntemeiată.

2

În susținerea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat ilegalitatea și

netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat

superficial prezenta speță, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept

material, în special a prevederilor art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993, care nu sunt aplicabile

la cazul speței, or, de fapt Legea respectivă nu reglementează recalcularea pensiei după o

eventuală reangajare a persoanei în serviciul militar.

Prin prisma art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Totodată, potrivit art. 389 alin. (4) din Codul de procedură civilă, decizia integrală

se întocmește în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului deciziei și se

publică pe pagina web a instanței judecătorești.

Instanța de recurs reține că potrivit informației de pe pagina web a Curții de Apel

Chișinău: www. cac.instante.justice.md, decizia din 25 septembrie 2018 a fost publicată

la 11 octombrie 2018.

Subsidiar, instanța de recurs reține că din materialele dosarului rezultă că copia

deciziei din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa

Casei Naționale de Asigurări Sociale la 25 octombrie 2018 (f.d. 73), însă nu se atestă date

când a fost recepționată de către aceasta.

În această ordine de idei, se constată, că în speță, calea de atac a fost demarată în

interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă la 23 noiembrie

2018.

La data de 07 decembrie 2018, în adresa intimatului Voicu Pavel și intervenientului

accesoriu Ministerul Afacerilor Interne au fost expediate copiile recursului declarat de

către Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referințelor.

La data de 26 decembrie 2018 și respectiv la 27 decembrie 2018, Voicu Pavel și

Ministerul Afacerilor Interne au depus referințe, solicitînd să fie considerat recursul

declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale ca inadmisibil, cu menținerea

deciziei din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 21 februarie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pe care le consideră legale și întemeiate,

invocând că instanțele de judecată ierarhic inferioare au verificat minuțios toate

circumstanțele, care au importanță pentru soluționarea justă a prezentei spețe, dând o

apreciere corectă suportului probatoriu al cauzei.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 13 februarie 2019, recursul declarat de

către Casa Națională de Asigurări Sociale, a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs și

obiecțiile din referințele depuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este întemeiat și urmează a fi

admis, casată integral decizia instanței de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

3

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să

fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședința de judecată.

Potrivit art. 241 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească adoptă hotărârea în numele legii. În motivare se indică: circumstanțele

cauzei, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la

aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe, legile de

care s-a călăuzit instanța.

Din suportul probatoriu prezent la actele cauzei rezultă că la data de 27 decembrie

2017, Voicu Pavel a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne, solicitând

recunoașterea ca fiind ilegal și neîntemeiat refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale

expus în decizia nr. 30 din 27 noiembrie 2017, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale să-i recalculeze și să-i achite pensia pentru vechimea în serviciu reieșind din

media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din 22 august

2017.

Prin hotărârea din 21 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

menținută prin decizia din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea depusă

de Voicu Pavel a fost admisă și s-a recunoscut drept ilegal refuzul Casei Naționale de

Asigurări Sociale expus în decizia nr. 30 din 27 noiembrie 2017, cu obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze și să-i achite lui Voicu Pavel pensia

pentru vechimea în serviciu reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni

calendaristice precedente concedierii din 22 august 2017.

Ambele instanțe de judecată ierarhic inferioare și-au motivat soluțiile prin faptul că

Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri

nr. 1544 din 23 iunie 1993, cert stipulează că pensiile persoanelor din organele afacerilor

interne se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale, luând în considerare

termenul de activitate în serviciul organelor afacerilor interne, precum și solda de care a

dispus pe parcursul activității, acestea fiind perioada de contribuție și contribuția propriu-

zisă, care a fost vărsată la bugetul de stat în ordine pentru a beneficia de pensie la

retragerea din serviciu.

Au reținut instanțele de judecată că sistemul public de pensii are la bază principiul

contributivității, conform căruia fondurile sistemului public de pensii se constituie pe

baza contribuțiilor datorate de persoanele participante la acest sistem, iar drepturile la

pensie se cuvin pe temeiul contribuțiilor achitate.

Au stabilit instanțele de judecată că prevederile art. 61 din Legea nr. 1544 din 23

iunie 1993, reglementează posibilitatea recalculării pensiei la prezentarea documentelor

suplimentare, la cazul speței, fiind cele ce atestă reangajarea și continuarea efectuării

contribuțiilor la bugetul de stat, pe care reclamantul Voicu Pavel le-a prezentat Casei

Naționale de Asigurări Sociale întru efectuarea recalculării pensiei pentru vechimea în

serviciul în cadrul organelor afacerilor interne.

Astfel, au constatat instanțele de judecată că Pavel Voicu a activat în cadrul

subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, iar la 21 septembrie 2012, s-a eliberat din

serviciu, cu stabilirea pensiei pe linia MAI.

4

Totodată, la 09 aprilie 2015 reclamantul s-a reangajat în cadrul Inspectoratului

General al Poliției, iar la 22 august 2017 a demisionat în temeiul art. 38 alin. (1) lit. c) din

Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne.

Conform opiniilor instanțelor de judecată, reclamantul Pavel Voicu în baza art. 61

din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, dispune de dreptul la recalcularea pensiei, la

calcularea căreia se iau în considerare ultimele 12 luni calendaristice precedente

concedierii acestuia.

Au concluzionat instanțele de judecată că refuzul pârâtei de a-i recalcula pensia lui

Voicu Pavel, expus în decizia nr. 30 din 27 noiembrie 2017, este ilegal și neântemeiat, cu

interpretarea eronată a legislației în vigoare, or, reclamantul a prezentat actele

suplimentare necesare ce-i acordă dreptul la majorarea pensiei pentru ultimele 12 luni

calendaristice precedente concedierii din 22 august 2017.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că decizia instanței de apel, prin care s-a menținut soluția primei

instanțe de admitere a acțiunii, drept una arbitrară, nefiind elucidate toate circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei și cu interpretarea eronată a

normelor de drept material.

După, cum rezultă din actele, cauzei, intimatul-reclamant Voicu Pavel beneficiază

de pensie pentru vechimea în muncă stabilită anterior din data de 21 septembrie 2012,

fapt recunoscut de către ambele părți în litigiu.

Conform art. 61 alin. (1) și alin. (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993, recalcularea pensiilor

stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul

administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și

familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în

temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă

pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea

pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni

de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a

prezentei legi. Pensiile stabilite persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă

(cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație,

termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor

interne urmează a fi recalculate după trecerea lor în rezervă sau în retragere.

Astfel, dispozițiile art. 61 din Legea nr. 1554 din 23 iunie 1993, cert și expres

prevăd 3 situații în care pensia pentru vechimea în serviciu stabilită anterior urmează a fi

recalculată, și anume: 1) existența documentelor aflate la organele de pensionare la

momentul recalculării pensiei; 2) prezentarea ulterioară a actelor suplimentare ce ar

acorda persoanei dreptul la majorarea pensiei până la stabilirea pensiei, iar recalcularea

pensiei se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data

depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei

legi; 3) recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care persoanelor din corpul de

ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne

li s-a prelungit peste limita de vârstă termenul de aflare în serviciul militar.

5

În contextul expus, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că atât prima instanță, cât și instanța de apel, nu au

elucidat pe deplin și nici nu au verificat cu certitudine în care din cele 3 situații prevăzute

în art. 61 din Legea nr. 1554 din 23 iunie 1993, se încadrează cerințele intimatului-

reclamant Voicu Pavel privind recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu după

reangajarea lui în cadrul organelor afacerilor interne și dacă aceste condiții urmează a fi

luate în considerare cumulativ.

Prin urmare, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au stabilit dacă intimatul

Voicu Pavel intră în categoria persoanelor ce ar putea să beneficieze de recalcularea

pensiei pentru vechimea în serviciu stabilită lui anterior în conformitate cu dispozițiile

art. 61 din Legea nr. 1554 din 23 iunie 1993, având în vedere faptul că acestuia anterior i-

a fost stabilită pensie pentru vechimea în serviciu și nu pentru vechimea peste limita de

vârstă.

Le fel, instanțele de judecată nu au verificat ce documente trebuiau să se afle la

organele de pensionare la momentul solicitării recalculării pensiei, precum și care sunt

acele acte suplimentare menționate în art. 61 din Legea nr. 1554 din 23 iunie 1993, ce

trebuia să fie prezintate de către intimat ce i-ar fi acordat dreptul la majorarea pensiei

stabilite anterior lui, în situația în care legiuitorul nu specifică care sunt acestea.

Afară de aceasta, conform art. 13 lit. a) din Legea nr. 1554 din 23 iunie 1993,

dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au militarii care au îndeplinit serviciul prin

contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și

din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri care la 01 iulie 2011 au o vechime în

serviciu de cel puțin 20 de ani și 6 luni. În fiecare an ulterior, vechimea în serviciu se

majorează, până la atingerea vechimii în serviciu de 25 de ani, conform următorului

tabel:

De la 01 iulie Vechimea în serviciu

2011 20 ani 6 luni

2012 21 ani

2013 21 6 luni

2014 22 ani

2015 22 ani 6 luni

2016 23 ani

2017 23 ani 6 luni

2018 24 ani

2019 24 ani 6 luni

2020 25 ani

Pe lângă acestea, potrivit art. 2 alin. (1) și alin. (2) din aceiași Lege, militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și

funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri care au dreptul la pensie li se stabilește

pensie după eliberare din serviciu. Persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de

comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă,

stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în

organele afacerilor interne și care au dreptul la pensie în conformitate cu art. 13 lit. a) din

prezenta lege li se acordă, de la data emiterii ordinului privind prelungirea termenului de

aflare în serviciu, pensie în mărime de 50% din suma pensiei cuvenite.

Astfel, deși Legea nr. 1554 din 23 iunie 1993, expres stabilește momentul apariției

dreptului la pensie a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

6

organelor afacerilor interne, totuși, în același timp, nu reglementează dreptul persoanelor

respective la recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu stabilită anterior după o

eventuală reangajare a acestora în serviciul militar, ci doar dreptul la majorarea pensiei

date în mărime de 50% din suma pensiei cuvenite, până la atingerea vechimii în serviciu

de 25 de ani, de la data emiterii ordinului privind prelungirea termenului de aflare în

serviciu.

În circumstanțele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție, consideră că instanțele de judecată nici nu au pus în

discuție posibilitatea efectuării recalculării pensiei intimatului Voicu Pavel sub aspectul

prevederilor art. 13 lit. a) și art. 2 alin. (2) din Legea nr. 1554 din 23 iunie 1993.

Date fiind cele relatate, instanța de recurs ajunge la concluzia că atît prima instanță,

cât și instanța de apel, care urma să repare eroarea respectivă, trebuiau să concretizeze

cerințele intimatului-reclamant Voicu Pavel, și anume care normă de drept din cele sus-

citate guvernează prezentul raport litigios.

De altfel, instanțele de judecată ierarhic inferioare și-au motivat soluțiile de

admitere a acțiunii lui Voicu Pavel, expunând-se la general că acesta cade sub indecența

prevederilor art. 61 din Legea nr. 1554 din 23 iunie 1993, pentru a-i fi recalculată pensia

pentru vechimea în serviciu stabilită lui anterior, fără însă a face un studiu amănunțit a

cerințelor ultimului prin prisma art. 13 și 61 din Legea menționată.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că atât prima instanță, cât și instanța de apel

și-au întemeiat concluziile de admitere a acțiunii cu interpretarea eronată a normelor de

drept material, fără a elucida în acest sens toate aspectele cauzei în raport cu cerințele

înaintate de către intimatul-reclamant Voicu Pavel, încălcând în așa mod drepturile

ambelor părți la un proces echitabil.

Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și

explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat acțiunea

posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se

va considera o încălcare a dreptului la un proces echitabil (speța Hiro Balani c. Spaniei,

hotărârea din 09 decembrie 1994).

Distinct de aceasta, se reține că în sensul art. 6 alin. (1) din Convenția pentru

apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanțele de judecată trebuie

să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în

vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să precizeze noțiunile ce implică o

apreciere a faptelor supuse aprecierii.

În temeiul celor precitate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază drept arbitrară soluția instanței de apel, care

nu a luat în considerare toate circumstanțele cauzei, pronunțând în acest sens o decizie

neîntemeiată.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de apel

pronunțată nu satisface standardele procedurale ale legalității și temeiniciei unui act

judecătoresc, omisiune care nu poate fi corectată de către instanța de recurs la examinarea

cauzei în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către

Casa Națională de Asigurări Sociale și de a casa decizia din 25 septembrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

7

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, cu respectarea dreptului

părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale a

Republicii Moldova.

Se casează integral decizia din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Voicu Pavel împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului

administrativ și obligarea efectuării recalculării pensiei pentru vechimea în serviciu, cu

remiterea cauzei civile spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

Victor Burduh

Valeriu Doagă

8