3ra-198/19 — cu privire la anularea actului administrativ si a contractului de locatiune

Dosarul nr. 3ra-198/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – I. Chirtoacă

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Secrieru, A. Danilov, Iu. Cimpoi

ÎNCHEIERE

06 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ion Druță

judecătorii Mariana Pitic

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Consiliul municipal

Chișinău,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău

și lui Mihail Comanac, cu privire la contestarea actului administrativ și anularea

contractului de locațiune,

împotriva deciziei din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,

s-a casat hotărârea din 23 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și

s-a emis o nouă hotărâre,

constată :

La 10 iunie 2015 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat s-a adresat

cu cerere de chemare în judecată, ulterior la 22 iulie 2015 și-a completat acțiunea,

împotriva Consiliului municipal Chișinău și lui Mihail Comanac, prin care a solicitat

anularea deciziei nr. 2/25-6 din 02 aprilie 2015 „Cu privire la prelungirea relațiilor

contractuale de locațiune a unui garaj din str. Ismail nr. 56 lit. D lui Mihail Comanac”

și a contractului de locațiune nr. 3/15/020 din 01 iunie 2015, încheiat între Consiliul

municipal Chișinău și Mihail Comanac. (f.d. 27)

În motivarea cererii reclamantul a invocat că la 02 aprilie 2015 Consiliul

municipal Chișinău a adoptat decizia nr. 2/25-6 „Cu privire la prelungirea relațiilor

contractuale de locațiune a unui garaj din str. Ismail nr. 56 lit. D, lui Mihail

Comanac”, prin care s-a transmis în locațiune lui Mihail Comanac pe un termen de

trei ani garajul cu o suprafață de 17,0 m.p. din str. Ismail nr. 56 lit. D, mun. Chișinău.

Reclamantul a notat că a efectuat un control sub aspectul legalității deciziei

menționate și a constatat că acest act administrativ a fost adoptat cu încălcarea

prevederilor legislației în vigoare. Astfel, prin notificarea nr. 1304/0T4-976 din 13

1

mai 2015, s-a solicitat anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 2/25-6

din 02 aprilie 2015, ca fiind emisă contrar legislației.

În aceeași ordine de idei, reclamantul a invocat punctul 10 alin. (4) din

Hotărârea Guvernului nr. 483 din 29 martie 2008, potrivit căruia, bunurile

proprietate publică a statului sau a unității administrativ teritoriale, aflate în

gestiunea societăților comerciale sau a altor persoane juridice, pot fi date în locațiune

doar cu acordul autorității, în administrarea căreia se află aceste bunuri.

Consideră că contractul nr. 22/11 din 22 decembrie 2011, încheiat între ÎMGFL

nr. 9 și Mihail Comanac, care se prezumă a fi prelungit prin decizia contestată, urma

să fie încheiat doar cu acordul Consiliului municipal Chișinău în baza legislației în

vigoare. Prin urmare, contractului respectiv îi sunt aplicabile prevederile articolului

220 Cod civil, care prevede că actul juridic sau clauza care contravin normelor

imperative sunt nule dacă legea nu prevede altfel.

În argumentarea acestui punct de vedere, Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat a pretins că la adoptarea deciziei contestate pârâtul a ignorat

prevederile articolului 77 alin. (2), (3), (5) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie

2006 privind administrația publică locală. Or, înstrăinarea, concesionarea, darea în

arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate a unității administrativ teritoriale se

fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite

expres prin lege. Totodată, conform prevederilor punctului 23 din Hotărârea

Guvernului nr. 483 din 29 martie 2008, pentru aprobarea Regulamentului cu privire

la modul de dare în locațiune a activelor neutilizate, autoritatea abilitată poate

accepta darea bunurilor neutilizate în locațiune prin negocieri directe, atunci când

închirierea lor nu a fost solicitată la o licitație, când cheltuielile de organizare a

licitațiilor nu sunt justificate (nu sunt acoperite de chiria pe 6 luni).

Din aceste raționamente, reclamantul a susținut că procedura licitării dreptului

de locațiune urma a fi desfășurată în conformitate cu Regulamentul privind licitațiile

cu strigare și cu reducere, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 136 din 10 februarie

2009, care stabilește că organizarea și desfășurarea licitației este condiționată de:

asigurarea liberului acces la licitație și a drepturilor egale pentru toți participanții, cu

excepția celor lipsiți de acest drept și prioritatea prețului maxim propus.

În concluzie, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a considerat că

Consiliul municipal Chișinău trebuia să asigure accesul liber și egalitatea tuturor

doritorilor de a obține dreptul la locațiune asupra încăperii menționate în decizia

contestată.

Prin hotărârea din 23 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-

a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul Teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău și lui Mihail

Comanac, cu privire la anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 2/25-6

din 02.04.2015 și a contractului de locațiune nr. 3/15/020 din 01.06.2015, încheiat

între Consiliul municipal Chișinău și Mihail Comanac, ca fiind neîntemeiată. (f.d.

106, 114-117)

La 24 octombrie 2017 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

contestat cu apel hotărârea din 23 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru. (f.d. 112, 128-129)

2

Prin decizia din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de

apel depusă de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. S-a casat

integral hotărârea din 23 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-

a emis o nouă hotărâre, prin care s-a admis integral cererea de chemare în judecată

depusă de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. S-a anulat decizia

Consiliului municipal Chișinău nr. 2/25-6 din 02 aprilie 2015 „Cu privire la

prelungirea relațiilor contractuale de locațiune a unui garaj din str. Ismail nr. 56 lit.

D lui Mihail Comanac” și contractul de locațiune nr. 3/15/020 din 01 iunie 2015,

încheiat între Consiliul municipal Chișinău și Mihail Comanac.(f.d. 135, 136-143)

La 19 iunie 2018 Mihail Comanac, reprezentat de avocatul Grigore Botnaru a

declarat recurs împotriva deciziei din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a solicitat casarea deciziei, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel

în alt complet de judecată. (f.d. 148-155)

La 10 septembrie 2018 Consiliul municipal Chișinău a declarat recurs

împotriva deciziei din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii din 23 octombrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 178-179)

Prin decizia din 10 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a încetat

procedura de recurs în cazul cererii de recurs depusă de către Consiliul municipal

Chișinău. S-a admis recursul declarat de către Mihail Comanac, reprezentat de

avocatul Grigore Botnaru. S-a casat decizia din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel

Chișinău emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal

Chișinău și Mihail Comanac, cu privire la contestarea actului administrativ și

anularea contractului de locațiune, cu dispunerea trimiterii cauzei spre rejudecare în

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători. (f.d. 188-199)

Prin decizia din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. S-a casat

hotărârea din 23 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis

o nouă hotărâre, prin care s-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă

de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. S-a anulat decizia

Consiliului municipal Chișinău nr. 2/25-6 din 02 aprilie 2015 „Cu privire la

prelungirea relațiilor contractuale de locațiune a unui garaj din str. Ismail nr. 56 lit.

D lui Mihail Comanac” și contractul de locațiune nr. 3/15/020 din 01 iunie 2015,

încheiat între Consiliul municipal Chișinău și Mihail Comanac. (f.d. 216, 217-225)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a reținut că Consiliul

municipal Chișinău la adoptarea deciziei nr. 2/25-6 din 02 aprilie 2015 „Cu privire

la prelungirea relațiilor contractuale de locațiune a unui garaj din str. Ismail nr. 56

lit. D lui Mihail Comanac” a ignorat prevederile art. 77 alin. (2), (3) și (5) al Legii

nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și nu a emis

actul juridic de administrare și de dispoziție privind bunurile proprietate publică a

unității administrativ-teritoriale cu petrecerea licitației publice, organizată în

condițiile legii.

A mai reținut că tranzacțiile legate de înstrăinarea, concesionarea, cât și de

darea în arendă ori în locațiune, a bunurilor proprietate a unității administrativ-

teritoriale, poartă un caracter oneros, deoarece urmează a fi încheiate ca urmare a

3

expunerii acestora la licitație, condiție obligatorie impusă de această normă, având

în vedere că organizarea și desfășurarea unei licitații, după reguli speciale,

întotdeauna urmărește scopul obținerii, în final, a prețului maxim propus.

Reieșind din faptul că Consiliul municipal Chișinău nu a invocat nici o excepție

de la prevederile legii, care i-ar permite transmiterea bunului litigios în locațiune

fără petrecerea licitației publice, instanța de apel întemeiat a anulat decizia

Consiliului municipal Chișinău nr. 2/25-6 din 02 aprilie 2015 „Cu privire la

prelungirea relațiilor contractuale de locațiune a unui garaj din str. Ismail nr. 56 lit.

D lui Mihail Comanac” și, în mod subsecvent, contractul de locațiune nr. 3/15/020

din 01 iunie 2015, încheiat între Consiliul municipal Chișinău și Mihail Comanac.

La 21 decembrie 2018 Consiliul municipal Chișinău a declarat recurs împotriva

deciziei din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea

deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii din 23 octombrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 228-229)

În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată,

ilegală, contravine normelor dreptului material și procesual, iar la examinarea cauzei

nu au fost pe deplin constatate și elucidate circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea cauzei.

La 27 februarie 2019 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de către Consiliul

municipal Chișinău ca fiind nefondat, cu menținerea în vigoare a deciziei din 13

noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 234-235)

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 13 noiembrie

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Consiliul

municipal Chișinău este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel

a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi

reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

4

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Consiliul municipal Chișinău asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Consiliul municipal Chișinău, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin.

(1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune :

Recursul, declarat de către Consiliul municipal Chișinău, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ion Druță

judecătorii Mariana Pitic

Maria Ghervas

5