2ra-385/19 — încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-385/19 Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (V. Cupcea) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, A. Pahopol, A. Bostan) ÎNCHEIERE 06 martie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Decor-Lazalex” reprezentată de avocatul Alexandru Marginean, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „P-Carmina” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Decor-Lazalex” și Alexandru Lazarenco cu privire la încasarea datoriei, penalității, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Decor-Lazalex” și Alexandru Lazarenco și s-a casat hotărârea din 30 octombrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, constată: La 23 decembrie 2016, SRL „P-Carmina” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Decor-Lazalex” și Alexandru Lazarenco cu privire la încasarea datoriei, penalității, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că la 20 octombrie 2015 a încheiat cu SRL „Decor-Lazalex” contractul de vânzare - cumpărare nr.8. A menționat că conform contractului, vânzătorul SRL „Decor-Lazalex” s-a obligat ca în termen de 6 luni, începând cu data semnării contractului, 20 octombrie 2015, să execute și să vândă cumpărătorului SRL „P-Carmina”, 50 de coloane din beton armat cu bază și capitoliu conform parametrilor menționați în Anexa 1 a contractului. Totodată, a precizat că la 03 noiembrie 2015, SRL „P-Carmina” și-a onorat obligațiile contractuale și a achitat suma de 6000 de euro ce reprezintă avansul la contractul de vânzare - cumpărare nr.8, fapt confirmat prin dispoziția de transfer nr.284 din 03 noiembrie 2015, prin care a fost achitată suma de 2000 de euro, precum și prin recipisa din 20 octombrie 2015 prin care a fost achitată în numerar suma de 4000 de euro.

1 La fel, a relevat că, conform Cap. VIII din contractul de vânzare-cumpărare nr.8 din 20 octombrie 2015, vânzătorul SRL „Decor-Lazalex” s-a obligat că în cazul în care nu va executa obligațiile contractuale asumate, să achite o penalitate în mărime de 0,5 % penru fiecare zi de întârziere din valoarea totală a contractului. Având în vedere că pârâtul nu și-a îndeplinit angajamentele contractuale asumate în termenul stabilit și în scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă, la 16 mai 2016, reclamanta a expediat în adresele pârâtului reclamații, care însă nu au fost recepționate. În acest context a menționat că, la 23 iunie 2016, reprezentantul reclamantei personal s-a deplasat la locul desfășurării activității SRL „Decor-Lazalex”, unde a înmânat administratorului, somația.

Reclamanta a punctat că la 11 octombrie 2016, administratorul SRL „Decor- Lazalex”, Alexandru Lazarenco, a semnat garanția personală scrisă prin care garantează suma de 5000 de euro, iar în caz că pârâtul SRL „Decor-Lazalex” nu va achita datoria, s-a obligat să o achite personal, termenul limită fiind data de 15 noiembrie 2016. În continuare, a indicat că la 19 octombrie 2016, SRL „Decor-Lazalex” a restituit suma de 1050 de euro, datoria restantă constituind suma de 4950 euro, plus penalitățile contractuale, iar la 21 octombrie 2016, în contul stingerii datoriei a livrat marfa în valoare totală de 2000 de euro, astfel datoria constiuind suma de 2950 de euro, plus penalitățile contractuale.

SRL „P-Carmina” a solicitat încasarea în mod solidar din contul SRL „Decor- Lazalex” și a lui Alexandru Lazarenco datoria în sumă de 2950 de euro, penalitatea în valoare de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere din valoarea totală a contractului, începând cu data de 21 aprilie 2016, pentru 180 zile, în mărime de 13700 de euro, dobânda de întârziere în mărime de 611 euro și cheltuielile de judecată. Prin hotărârea din 30 octombrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, cererea de chemare în judecată a fost admisă integral. Au fost încasate, în mod solidar, din contul SRL „Decor-Lazalex” și Alexandru Lazarenco în beneficiul SRL „P-Carmina” datoria în sumă de 2950 de euro, dobânda de întârziere în mărime de 611 euro, sau echivalentul sumelor în lei la momentul executării hotărârii și cheltuielile de judecată în mărime de 10718,41 lei.

Totodată, a fost încasată din contul SRL „Decor-Lazalex” în beneficiul SRL „P-Carmina” penalitatea în mărime de 13700 de euro sau echivalentul sumelor în lei la momentul executării hotărârii. În susținerea soluție data, instanța de fond a concluzionat că pretențiile reclamantului invocate în cererea de chemare în judecată sunt întemeiate și se încadrează integral în prevederile legii. La 29 noiembrie 2017, SRL „Decor-Lazalex” și Alexandru Lazarenco au declarat apel asupra hotărârii din 30 octombrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, solicitând casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. Prin decizia din 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de SRL „Decor-Lazalex” și Alexandru Lazarenco.

A fost casată hotărârea din 30 octombrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central și emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a cererii de chemare în judecată depusă de SRL „P-Carmina” împotriva SRL „Decor-Lazalex” și Alexandru Lazarenco privind încasarea datoriei, penalității, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată. Au 2 fost încasate, în mod solidar, din contul SRL „Decor-Lazalex” și Alexandru Lazarenco în beneficiul SRL „P-Carmina” datoria în mărime de 2950 de euro, echivalentul în MDL conform cursului oficial al BNM la data executării hotărârii și cheltuielile de judecată în sumă de 1854,99 lei. Totodată, a fost încasată de la SRL „Decor-Lazalex” în beneficiul SRL „P-Carmina”, dobânda de întârziere în mărime de 611 euro, penalitatea contractuală în mărime de 1200 de euro, echivalentul în MDL conform cursului oficial al BNM la data executării hotărârii și cheltuielile de judecată în sumă de 1065,43 de lei.

Instanța de apel cu referire la prevederile art.8 alin.(2) lit.a), art.512 alin.(1), art.514, 572 alin.(1-2), art.602, 624 alin.(1), art.634, 636, 666 alin.(1), art.667 alin.(1), art.668 alin.(1), art.753 alin.(1), art.530, 531, 533, 585, 625, art.619 alin.(2), art.268 lit.a) Cod civil și 123 alin.(6), art.118 alin. (1), art.94 alin. (1) Cod de procedură civilă a concluzionat că argumentele expuse de către apelanți în cererea de apel sunt fondate și urmează a fi admise, iar instanța de fond a soluționat eronat cauza în raport cu aspectele de fapt și de drept, a interpretat eronat normele de drept material, nu a elucidat pe deplin circumstanțele speței deduse judecății, a admis erori în aprecierea probatoriului administrat și în interpretarea normelor legale, iar în consecință a emis o hotărâre neîntemeiată.

La 10 ianuarie 2019, SRL „Decor-Lazalex” reprezentată de avocatul Alexandru Marginean a declarat recurs împotriva deciziei din 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel. În motivarea recursului, recurenta a indicat că instanța de apel nu a examinat integral și luat în considerație toate probele și circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei. La fel, a menționat că instanța ierarhic inferioară nu a aplicat legea care trebuia aplicată și a aplicat o legea care nu trebuia aplicată. În susținerea poziției date recurenta a relevat că instanța de apel la emiterea deciziei nu a dat apreciere înscrisurilor care stabilesc cuantumul obligațiilor debitorului față de creditor, astfel nefiind aplicată norma materială stabilită la art.586 Cod civil.

În continuare, a invocat și aplicarea incorectă a dispozițiilor actului normativ care prevede încasarea dobânzilor de întârziere. Astfel, dobânzile de întârziere fiind calculate pentru o perioadă în care datoria nu exista. În același context, a punctat că instanța de apel a făcut uz de dispozițiile art.630 Cod civil, dispunând încasarea sumei de 1200 de euro cu titlu de penalitate, însă nu a stabilit din care sumă și pentru care perioadă urmează a fi achitată penalitatea. Totodată, a accentuat că instanța ierarhic inferioară nu a dat apreciere probelor noi administrate în faza de apel, care fac obiectul unor noi pretenții, neinvocate la momentul examinării fondului cauzei de către instanța de fond.

Astfel, în opinia recurentei această eroare nu poate fi înlăturată de către instanța de recurs, or pentru soluționarea justă a cauzei urmează a fi stabilite circumstanțele de fapt care nu au fost stabilite nici de instanța de fond și nici de cea de apel. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. 3 Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 02 octombrie 2018 și publicată pe pagina web a instanței de apel la 02 noiembrie 2018. Totodată, materialele cauzei atestă faptul că instanța de apel a expediat decizia în adresa părților prin intermediul oficiului poștal la 02 noiembrie 2018, însă date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă, la materialele dosarului lipsesc.

În aceste circumstanțe recursul, declarat de SRL „Decor-Lazalex” reprezentată de avocatul Alexandru Marginean la 10 ianuarie 2019, se consideră depus în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

4 În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4); Completul colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către SRL „Decor-Lazalex” reprezentată de avocatul Alexandru Marginean, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către SRL „Decor-Lazalex” reprezentată de avocatul Alexandru Marginean, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de SRL „Decor-Lazalex” reprezentată de avocatul Alexandru Marginean, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Decor-Lazalex” reprezentată de avocatul Alexandru Marginean se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 5