2ra-146/19 — Încasarea datoriei, penalitatii si dobinzii de întirziere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea datoriei, penalitatii si dobinzii de întirziere
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-146/19 — Încasarea datoriei, penalitatii si dobinzii de întirziere (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-146/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: N. Șova)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Simciuc, I. Cotruță, I. Țurcan)
ÎNCHEIERE
23 ianuarie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Roman
Balan, reprezentat de avocatul Mihail Durnescu,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Roman Balan
împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Sigur Art Cons” cu privire la încasarea
datoriei, dobânzii de întârziere, penalității și cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 31 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respins apelul declarat de Roman Balan, reprezentat de avocatul Mihail Durnescu
și a fost menținută hotărârea din 17 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Central,
c o n s t a t ă:
La data de 11 aprilie 2016 reclamantul Roman Balan, reprezentat de avocatul
Mihail Durnescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Sigur Art
Cons” cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în urma încheierii contractului de
cumpărare-vânzare nr. 2 din 18 septembrie 2015, între părțile litigante au apărut
anumite drepturi și obligații.
A susținut că, a executat integral și cu bună-credință obligațiile contractuale
asumate, însă cu părere de rău acest fapt nu a fost realizat și de către SRL „Sigur Art
Cons”.
A specificat că, multiplele tentative de aplanare a conflictului pe cale amiabilă
au dus la eșec, iar indiferența și neglijența pîrîtului generează în continuu neonorarea
obligațiilor contractuale și anume achitarea datoriei în mărime de 99314 de lei și
dobânzii de întârziere în cuantum de 15562 de lei 37 bani.
A afirmat că, între el și pârât au avut loc multiple întâlniri în urma cărora pîrîtul
1
a garantat verbal că-i va restitui integral datoria.
A solicitat încasarea de la SRL „Sigur Art Cons” în beneficiul său a datoriei în
mărime de 99314 de lei, dobânzii de întârziere în cuantum de 15562 de lei 37 bani și
cheltuielilor de judecată.
Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul Roman Balan, reprezentat de
avocatul Mihail Durnescu a depus mai multe cereri de concretizare a acțiunii, iar în
final a solicitat încasarea de la SRL ,,Sigur Art Cons” în beneficiul său a datoriei în
mărime de 99314 de lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 27250 de lei 13 bani, a
penalității în mărime de 2681478 de lei, a cheltuielilor de asistență juridică în mărime
de 600 de euro și a cheltuielilor de judecată (f.d. 106-107).
Prin hotărârea din 17 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,
acțiunea depusă de Roman Balan, reprezentat de avocatul Mihail Durnescu, a fost
respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia din 31 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Roman Balan, reprezentat de avocatul Mihail Durnescu și a fost
menținută hotărârea din 17 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.
Instanța de apel și-a motivat concluzia prin faptul că, contractul de vânzare-
cumpărare nr. 2 din 18 septembrie 2015, în temeiul căruia se solicită restituirea
sumelor, nu a fost prezentat în original. Astfel, tranzacția dintre părți nu poate fi
adeverită, iar din copia acestuia este imposibilă determinarea, prin intermediul altor
probe, al adevăratului cuprins al originalului.
De altfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de
Apel Chișinău a menționat că la materialele cauzei lipsesc probe care să confirme
transmiterea banilor în vederea executării contractului semnat.
Totodată, instanța de apel a relevant că nu poate fi reținut ca dovadă de
transmitere a banilor și, respectiv, temei de admitere a acțiunii nici cecul din aparatul
de casă cu memorie fiscală. Or, din conținutul acestuia nu se constată că acest înscris
are legătură cu contractul de vânzare-cumpărare prezentat și nici nu confirmă că anume
Balan Roman a achitat suma pretinsă.
În consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
de Apel Chișinău a învederat că odată ce cerințele reclamantului/apelant se resping ca
neîntemeiată, urmează a fi respinsă și solicitarea cu privire la compensarea cheltuielilor
de asistență juridică.
La data de 22 noiembrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Roman Balan,
reprezentat de avocatul Mihail Durnescu a declarat recurs împotriva deciziei din 31
octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, care suplimentar a fost completat prin recursul
din 22 ianuarie 2019 și a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței
de apel și hotărârii instanței de fond, pronunțând o nouă hotărâre de admitere a acțiunii.
În motivarea recursului recurentul a reiterat aceleași argumente care au fost
susținute și în instanțele ierarhic inferioare, insistând asupra faptului că instanța de apel
nu a dat apreciere probelor, iar decizia adoptată contravine acestora.
A afirmat că, toate deducțiile instanței de apel sunt făcute doar pe convingeri
unilaterale, deși partea adversă nu a obiectat. De altfel, concluziile acesteia sunt expuse
într-o formă evazivă și incertă neavând putere de convingere.
2
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 31 octombrie
2018, iar recurentul a declarat recurs la data de 22 noiembrie 2018.
Astfel, recursul, declarat la data de 22 noiembrie 2018, este în termen.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Roman Balan, reprezentat de
avocatul Mihail Durnescu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),
3
(3) și (4) Cod de procedură civilă.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie
să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,
la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri
(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de
Roman Balan, reprezentat de avocatul Mihail Durnescu, asemenea aspecte nu se
regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Roman Balan, reprezentat de avocatul Mihail Durnescu
ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul declarat de Roman Balan, reprezentat de avocatul Mihail Durnescu se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
4