3ra-237/19 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-237/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Arhip)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Buhanci, L.Pruteanu, M. Guzun)

ÎNCHEIERE

06 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Alexcom-Trans” împotriva Serviciului Vamal al Republicii

Moldova, Biroul Vamal Chișinău cu privire la anularea actului administrativ,

obligarea determinării valorii mărfii în vamă, obligarea recalculării impozitelor

achitate la perfectarea declarației vamale și restituirea sumei achitate în exces,

împotriva deciziei din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 03 august 2016, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.13), SRL „Alexcom-

Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu, a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova solicitând anularea

deciziei din 30 iunie 2016 a Serviciului Vamal al Republicii Moldova privind

examinarea contestațiilor depuse împotriva actelor de inspecție din 19 mai 2016 ale

Biroului Vamal Chișinău, anularea actelor de inspecție din 19 mai 2016, prin care a

fost rectificată valoarea în vamă pentru marfa declarată la 19 mai 2016, obligarea

Biroului Vamal Chișinău să aplice metoda determinării valorii în vamă a mărfii în

baza tranzacției cu marfa importată la 19 mai 2016, obligarea Biroului Vamal

Chișinău să efectueze recalcularea impozitelor plătite la perfectarea declarației

vamale în baza tranzacției cu marfa importată la 19 mai 2016, obligarea Biroului

Vamal Chișinău să restituie suma plătită excesiv în mărime de 11846, 47 de lei și

compensarea cheltuielilor de judecată.

La 22 septembrie 2016, SRL „Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul

Alexandru Tonu, în cadrul ședinței de judecată, a depus cerere de concretizare a

pretențiilor, formulând aceleași pretenții și împotriva Biroului Vamal Chișinău.

În motivarea acțiunii s-a invocat că SRL „Alexcom-Trans” la 19 mai 2016 a

depus în adresa Biroului Vamal Chișinău (PVI Petricani) declarațiile primare nr. RM

08939677 și nr. RM 08939678, precum și declarațiile privind valoarea mărfurilor în

vamă, anexând actele de însoțire, care au stat la baza operării importurilor efectuate

și care atestă totalitatea cheltuielilor suportate.

Totodată, a menționat că organul vamal a acceptat toate actele prezentate, însă

a respins valoarea în vamă declarată, majorând-o ilegal, astfel fiind emise actele de

inspecție, prin care a fost rectificată valoarea în vamă a mărfii.

1

Reclamantul a indicat că la 28 mai 2016 a înaintat organului vamal contestații

împotriva actelor de inspecție ca fiind nemotivate și ilegale. Însă prin răspunsul nr.

28/11-10354 din 30 iunie 2016, organul vamal l-a informat despre respingerea

contestațiilor.

Reclamantul a declarat despre imposibilitatea prezentării informațiilor

solicitate suplimentar, întrucât acestea se includ în categoria informațiilor ce

constituie secret comercial. Organului vamal i-au fost prezentate toate documentele

care atestă valoarea mărfii importate, inclusiv factura întocmită în modul

corespunzător. Organul vamal nu a prezentat declarantului informații referitoare la

prețurile de referință ale mărfurilor din circuitul comerțului extern, alte date privind

mărfurile identice sau similare a căror perfectare vamală a efectuat-o anterior,

precum și informații de care dispune despre prețurile medii contractuale sau privind

valoarea în vamă a unei anumite tranzacții, care ar confirma valoarea mărfii

importate. În opinia sa, organul vamal, în mod netransparent și neîntemeiat a

determinat valoarea în vamă a mărfii prin aplicarea metodei de rezervă, ceea ce a

dus la majorarea plăților vamale cu suma de 11846, 47 de lei.

Prin hotărârea din 26 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-

a respins cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Alexcom-Trans” împotriva

Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Biroul Vamal Chișinău cu privire la

contestarea actului administrativ, obligarea Biroului Vamal Chișinău să determine

valoarea mărfii în vamă, să recalculeze impozitele achitate la perfectarea declarației

vamale, restituirea sumei plătită în exces, precum și compensarea cheltuielilor de

judecată.

Prin decizia din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de SRL „Alexcom-Trans” și s-a menținut hotărârea din 26 februarie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că în rezultatul verificării

corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfii, organul vamal a constatat

insuficiența documentelor prezentate de către declarant și a solicitat prezentarea

unor acte aferente tranzacției de import în vederea confirmării datelor declarate

inițial, precum orice acord posibil între vânzător și cumpărător care afectează

valoarea în vamă a mărfurilor; corespondența comercială purtată în vederea

încheierii și negocierii prețului, în cazul în care aceasta a fost purtată; documentul

de plată pentru cheltuielile de transportare (contract, calcul oficial); cataloagele,

ofertele de preț (listele de prețuri) ale firmelor producătoare/vânzătorului;

certificatul de origine, certificatul de calitate eliberat de producător; lista de

încărcare.

Instanța de apel a reținut că declarantul nu a prezentat actele solicitate de către

organul vamal pentru confirmarea valorii în vamă și nici nu a consemnat faptul că

nu dispune de acte dintre cele solicitate suplimentar, după cum prevede pct. 14 din

Regulament, indicând doar că nu este de acord cu majorarea, dat fiind că a prezentat

toate actele necesare pentru demonstrarea aplicabilității metodei 1, precum și

invocând secretul comercial. În această ordine de idei, prima instanță corect a

constatat că documentele prezentate nu confirmă pe deplin veridicitatea datelor

privind valoarea în vamă declarată, iar secretul comercial nu constituie un temei

pentru a nu prezenta actele solicitate. Or, conform art. 8 alin. (4) din Legea cu privire

la tariful vamal nr. 1380-XIII din 20 noiembrie 1997, informația prezentată de

2

declarant la anunțarea valorii în vamă a mărfii constituie secret comercial, poate fi

utilizată de autoritatea vamală exclusiv în scopuri vamale și nu poate fi transmisă

terțelor, cu excepția cazurilor prevăzute de legislație. Pentru divulgarea informației

ce constituie secret comercial, autoritatea vamală poartă răspundere în conformitate

cu legislația. Corespunzător, organul vamal întemeiat a determinat de sine stătător

valoarea în vamă a mărfii. Or, potrivit art. 8 alin. (3) din Legea cu privire la tariful

vamal nr. 1380-XIII din 20 noiembrie 1997, în cazul în care nu există date ce ar

confirma corectitudinea determinării valorii în vamă a mărfii anunțate sau în cazul

în care există temei de a considera că datele prezentate de declarant (importator) nu

sunt veridice (inclusiv sunt sub nivelul valorii lor de producție) și/sau nu sunt

suficiente, autoritatea vamală este în drept să determine de sine stătător valoarea în

vamă a mărfii, aplicând consecutiv una din cele 6 metode prevăzute de prezenta lege.

Organul vamal întemeiat a aplicat metoda de rezervă (metoda 6) la stabilirea valorii

în vamă a mărfurilor.

La 26 decembrie 2018, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.116), SRL

„Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu, a depus cerere de

recurs împotriva deciziei din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,

emiterea unei decizii de admitere a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța a interpretat în mod eronat legea.

Or, instanța a calificat corect raportul juridic litigios, doar că din cauza interpretării

eronate a normei materiale, a concluzionat greșit asupra drepturilor și obligațiilor

părții.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 06 noiembrie 2018, iar SRL

„Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu, a declarat recurs la 26

decembrie 2018, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.116), ceea ce denotă că

recursul este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de SRL „Alexcom-Trans”,

reprezentată de avocatul Alexandru Tonu, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

3

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Alexcom-Trans”,

reprezentată de avocatul Alexandru Tonu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de SRL „Alexcom-Trans”, reprezentată de

avocatul Alexandru Tonu.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

4

Se consideră inadmisibil recursul declarat de SRL „Alexcom-Trans”,

reprezentată de avocatul Alexandru Tonu împotriva deciziei din 06 noiembrie 2018

a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

5