Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 06.03.2019
inadmisibil

3ra-237/19 — anularea actului administrativ

HOTĂRÂRE
06.03.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
anularea actului administrativ
Temei legal
temeiurile declararii recursului
Citează această cauză
3ra-237/19 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-237/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Arhip) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Buhanci, L.Pruteanu, M. Guzun) ÎNCHEIERE 06 martie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Alexcom-Trans” împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Biroul Vamal Chișinău cu privire la anularea actului administrativ, obligarea determinării valorii mărfii în vamă, obligarea recalculării impozitelor achitate la perfectarea declarației vamale și restituirea sumei achitate în exces, împotriva deciziei din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 03 august 2016, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.13), SRL „Alexcom- Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova solicitând anularea deciziei din 30 iunie 2016 a Serviciului Vamal al Republicii Moldova privind examinarea contestațiilor depuse împotriva actelor de inspecție din 19 mai 2016 ale Biroului Vamal Chișinău, anularea actelor de inspecție din 19 mai 2016, prin care a fost rectificată valoarea în vamă pentru marfa declarată la 19 mai 2016,

obligarea Biroului Vamal Chișinău să aplice metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza tranzacției cu marfa importată la 19 mai 2016, obligarea Biroului Vamal Chișinău să efectueze recalcularea impozitelor plătite la perfectarea declarației vamale în baza tranzacției cu marfa importată la 19 mai 2016, obligarea Biroului Vamal Chișinău să restituie suma plătită excesiv în mărime de 11846, 47 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată. La 22 septembrie 2016, SRL „Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu, în cadrul ședinței de judecată, a depus cerere de concretizare a pretențiilor, formulând aceleași pretenții și împotriva Biroului Vamal Chișinău.

În motivarea acțiunii s-a invocat că SRL „Alexcom-Trans” la 19 mai 2016 a depus în adresa Biroului Vamal Chișinău (PVI Petricani) declarațiile primare nr. RM 08939677 și nr. RM 08939678, precum și declarațiile privind valoarea mărfurilor în vamă, anexând actele de însoțire, care au stat la baza operării importurilor efectuate și care atestă totalitatea cheltuielilor suportate. Totodată, a menționat că organul vamal a acceptat toate actele prezentate, însă a respins valoarea în vamă declarată, majorând-o ilegal, astfel fiind emise actele de inspecție, prin care a fost rectificată valoarea în vamă a mărfii. 1 Reclamantul a indicat că la 28 mai 2016 a înaintat organului vamal contestații împotriva actelor de inspecție ca fiind nemotivate și ilegale.

Însă prin răspunsul nr. 28/11-10354 din 30 iunie 2016, organul vamal l-a informat despre respingerea contestațiilor. Reclamantul a declarat despre imposibilitatea prezentării informațiilor solicitate suplimentar, întrucât acestea se includ în categoria informațiilor ce constituie secret comercial. Organului vamal i-au fost prezentate toate documentele care atestă valoarea mărfii importate, inclusiv factura întocmită în modul corespunzător. Organul vamal nu a prezentat declarantului informații referitoare la prețurile de referință ale mărfurilor din circuitul comerțului extern, alte date privind mărfurile identice sau similare a căror perfectare vamală a efectuat-o anterior, precum și informații de care dispune despre prețurile medii contractuale sau privind valoarea în vamă a unei anumite tranzacții, care ar confirma valoarea mărfii importate.

În opinia sa, organul vamal, în mod netransparent și neîntemeiat a determinat valoarea în vamă a mărfii prin aplicarea metodei de rezervă, ceea ce a dus la majorarea plăților vamale cu suma de 11846, 47 de lei. Prin hotărârea din 26 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s- a respins cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Alexcom-Trans” împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Biroul Vamal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea Biroului Vamal Chișinău să determine valoarea mărfii în vamă, să recalculeze impozitele achitate la perfectarea declarației vamale, restituirea sumei plătită în exces, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de SRL „Alexcom-Trans” și s-a menținut hotărârea din 26 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că în rezultatul verificării corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfii, organul vamal a constatat insuficiența documentelor prezentate de către declarant și a solicitat prezentarea unor acte aferente tranzacției de import în vederea confirmării datelor declarate inițial, precum orice acord posibil între vânzător și cumpărător care afectează valoarea în vamă a mărfurilor; corespondența comercială purtată în vederea încheierii și negocierii prețului, în cazul în care aceasta a fost purtată; documentul de plată pentru cheltuielile de transportare (contract, calcul oficial); cataloagele, ofertele de preț (listele de prețuri) ale firmelor producătoare/vânzătorului; certificatul de origine, certificatul de calitate eliberat de producător; lista de încărcare.

Instanța de apel a reținut că declarantul nu a prezentat actele solicitate de către organul vamal pentru confirmarea valorii în vamă și nici nu a consemnat faptul că nu dispune de acte dintre cele solicitate suplimentar, după cum prevede pct. 14 din Regulament, indicând doar că nu este de acord cu majorarea, dat fiind că a prezentat toate actele necesare pentru demonstrarea aplicabilității metodei 1, precum și invocând secretul comercial. În această ordine de idei, prima instanță corect a constatat că documentele prezentate nu confirmă pe deplin veridicitatea datelor privind valoarea în vamă declarată, iar secretul comercial nu constituie un temei pentru a nu prezenta actele solicitate.

Or, conform art. 8 alin. (4) din Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII din 20 noiembrie 1997, informația prezentată de 2 declarant la anunțarea valorii în vamă a mărfii constituie secret comercial, poate fi utilizată de autoritatea vamală exclusiv în scopuri vamale și nu poate fi transmisă terțelor, cu excepția cazurilor prevăzute de legislație. Pentru divulgarea informației ce constituie secret comercial, autoritatea vamală poartă răspundere în conformitate cu legislația. Corespunzător, organul vamal întemeiat a determinat de sine stătător valoarea în vamă a mărfii.

Or, potrivit art. 8 alin. (3) din Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII din 20 noiembrie 1997, în cazul în care nu există date ce ar confirma corectitudinea determinării valorii în vamă a mărfii anunțate sau în cazul în care există temei de a considera că datele prezentate de declarant (importator) nu sunt veridice (inclusiv sunt sub nivelul valorii lor de producție) și/sau nu sunt suficiente, autoritatea vamală este în drept să determine de sine stătător valoarea în vamă a mărfii, aplicând consecutiv una din cele 6 metode prevăzute de prezenta lege. Organul vamal întemeiat a aplicat metoda de rezervă (metoda 6) la stabilirea valorii în vamă a mărfurilor.

La 26 decembrie 2018, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.116), SRL „Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, emiterea unei decizii de admitere a cererii de chemare în judecată. În motivarea recursului s-a invocat că instanța a interpretat în mod eronat legea. Or, instanța a calificat corect raportul juridic litigios, doar că din cauza interpretării eronate a normei materiale, a concluzionat greșit asupra drepturilor și obligațiilor părții. În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 06 noiembrie 2018, iar SRL „Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu, a declarat recurs la 26 decembrie 2018, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.116), ceea ce denotă că recursul este în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de SRL „Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3 În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de SRL „Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: 4 Se consideră inadmisibil recursul declarat de SRL „Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu împotriva deciziei din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Victor Burduh 5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-03-13
0,98
3ra-236/19 — anularea actului admisnistrativ
Dosarul nr.3ra-236/2019 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Centru (I. Chirtoaca) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol) Î N C H E I E R E 13 martie 2019 mun.Chişinău Colegiul civil, comercial ş
CSJ 2018-04-18
0,97
3ra-403/18 — contestarea actului administrativ, încasarea sumei
Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Centru Dosarul nr. 3ra-403/18 Judecător: A. Cucerescu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: L. Bulgac, G. Daşchevici, S. Gîrbu Î N C H E I E R E 18 aprilie 2018 mun. Chişinău Cole
CSJ 2018-07-04
0,97
3ra-770/18 — anularea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-770/18 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Centru (jud. I. Chirtoacă) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud.E. Palanciuc, V. Buhnaci, Vl. Clima) ÎNCHEIERE 04 iulie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comerci
CSJ 2018-06-20
0,97
3ra-749/18 — Contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra–749/18 Instanța de fond: A. Catană Instanța de apel: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu Î N C H E I E R E 20 iunie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În com
CSJ 2018-08-15
0,96
3ra-1088/18 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-1088/18 prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (L. Holevițcaia) instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu) ÎNCHEIERE 15 august 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă