3ra-187/19 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-187/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – A. Cucerescu

Instanța de apel: CA Chișinău –A. Danilov, I. Secrieru, I. Cimpoi

ÎNCHEIERE

27 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Mustafa Kaya, reprezentat

de avocatul Alexandru Adam,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Mustafa Kaya

împotriva Biroului migrație și azil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne cu

privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din data de 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de către Mustafa Kaya, s-a menținut hotărârea din 29

iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 03 noiembrie 2017 Mustafa Kaya a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Biroului migrație și azil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin

care a solicitat anularea deciziei nr.70/17/DAI din 05 octombrie 2017.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 10 aprilie 2017 a depus cerere la

Direcția azil și integrare a Biroului migrație și azil din cadrul MAI privind acordarea

unei forme de protecție în Republica Moldova, indicând că s-a născut la data de 09

iulie 1994 în reg. Diyarbakîr or. Bismil, Turcia, de naționalitate este kurd, iar de

religie musulman.

Mustafa Kaya a menționat că a plecat din țara de origine, Turcia, din motiv de

teamă pentru viața sa. În regiunea Diyarbakîr, până în prezent au loc ciocniri între

demonstranți și poliție. Poliția turcă este în drept să împuște în demonstranți, poate

arunca cu pietre, poate controla actele de identitate oricărei persoane care se află pe

stradă și au dreptul să aplice forța fizică.

Reclamantul a mai relatat că în regiunea Diyarbakîr tinerii de origine kurdă au

creat o organizație denumită YDHJ (luptători pentru libertatea poporului). În rândurile

acestei organizații sunt tineri de etnie kurdă și turcă. Această organizație este creată

1

deja de 35 ani și care luptă pe teritoriul Turciei împotriva regimului de guvernământ.

Anterior, tinerii benevol se afiliau acestei organizații, însă la moment înrolările sunt

efectuate forțat. Organizația dată nu are lider, este formată din grupuri mai mici, care

iau decizii comune, fiind considerată de către autoritățile de stat turcești ca organizație

teroristă.

Mustafa Kaya a susținut că nu dorește să revină în țara de origine, deoarece riscă

să fie înrolat în cadrul oragnizației YDHJ, existând o probabilitate mare că în cazul

întoarcerii în Turcia viața și integritatea corporală să fie pusă în pericol.

În opinia reclamantului se consideră îndreptățit de a solicita azil în Republica

Moldova, ori acesta îndeplinește condițiile necesare pentru acordarea statutului de

refugiat.

Prin decizia nr.70/17/DAI din 05 octombrie 2017 a Direcției azil și integrare a

Biroului migrație și azil din cadrul MAI a fost respinsă cererea de azil a lui Mustafa

Kaya.

Reclamantul consideră că decizia nr.70/17/DAI din 05 octombrie 2017 este una

ilegală și urmează a fi anulată, cu obligarea Direcției azil și integrare a Biroului

migrație și azil din cadrul MAI de a-i acorda o formă de protecție prevăzută de art. 16,

al Legii nr. 270 din 18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova.

Prin hotărârea din data de 29 iunie 018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către Mustafa

Kaya. ( f.d. 56, 60-64)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 30 octombrie 2018 a respins

apelul declarat de către Mustafa Kaya, a menținut hotărârea din data de 29 iunie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. ( f.d. 99, 100-106)

Pentru a decide astfel, instanțele de judecată au constatat că prin prisma normelor

de drept ce reglementează raportul juridic litigios și din materialele dosarului reziltă

că Mustafa Kaya nu a întrunit condițiile acordării azilului pe teritoriul Republicii

Moldova. Motivele, invocate de Mustafa Kaya pentru a obține azil, corect au fost

respinse de către Direcția azil și integrare a Biroului migrație și azil din cadrul MAI

prin decizia nr.70/17/DAI din 05 octombrie 2017, ori întoarcerea solicitantului în țara

sa de origine Turcia nu prezintă pericol nici pentru viața sa, nici pentru securitatea

acestuia.

Instanțele de judecată corect au reținut că din analiza conceptului fundamental de

temere bine întemeiată de persecuție, sub aspectul celor două elemente care îl impun,

elementul subiectiv și cel obiectiv, nu rezultă existența unei temeri sau unei

probabilități de persecuție, în sensul prevederilor legale privind acordarea statutului

de refugiat, instituite de art. 17, alin. (1) al Legii nr. 270 din 18 decembrie 2008

privind azilul în Republica Moldova.

La 10 decembrie 2018 Mustafa Kaya, reprezentat de avocatul Alexandru Adam,

a depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii. ( f.d. 109-115)

În motivarea recursului Mustafa Kaya a invocat prevederile art. 424-445 ale

Codului de procedură civilă, relatând repetat situația de fapt în baza căreia solicită

acordarea unei forme de protecție în Republica Moldova.

2

În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la data de 30 octombrie 2018.

Recursul declarat de către Mustafa Kaya, reprezentat de avocatul Alexandru

Adam, la data de 10 decembrie 2018 este depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Mustafa

Kaya, reprezentat de avocatul Alexandru Adam este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că

recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată

au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi

reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

3

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Mustafa Kaya, reprezentat de avocatul Alexandru Adam asemenea

aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de

judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum

formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Mustafa Kaya, reprezentat de avocatul Alexandru

Adam inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Mustafa Kaya, reprezentat de avocatul Alexandru

Adam, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

4