3ra-180/19 — contestarea actului administrativ

3ra-180/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosar nr. 3ra-180/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru jud: (D. Șușchevici)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău jud: (A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

Î N C H E I E R E

27 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Anatoli Denisenco,

Alexandr Brașcov, reprezentați de avocatul Petru Bălănel,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Anatoli Denisenco,

Alexandr Brașcov împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Vera Șilina, Iulia

Mușet privind anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 43i/16 din

29 februarie 2016, a autorizației de construire nr. 58-c/16 din 28 aprilie 2016 și a

procesului-verbal de recepție finală nr. 1 din 14 aprilie 2017,

împotriva deciziei din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov, reprezentați de

avocatul Petru Bălănel și s-a menținut hotărârea din 17 aprilie 2018 Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 05 august 2016, Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov, reprezentați de

avocatul Petru Bălănel au depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei

mun. Chișinău, Verei Șilina, Iuliei Mușet cu privire la recunoașterea ilegalității și

anularea în totalitate a certificatului de urbanism nr. 43i/16 din 29 februarie 2016, a

autorizației de construcție nr. 58-C/16 din 28 aprilie 2016 și a procesului-verbal de

recepție finală nr. 1 din 14 aprilie 2017.

În motivarea acțiunii, reclamanții Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov au

indicat că sunt proprietarii caselor individuale amplasate în mun. Chișinău, str.xxxx,

nr. x și respectiv str. xxxx nr. x.

Reclamanții Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov, au relatat că în

conformitate cu Regulamentul local de urbanism al orașului Chișinău, aprobat prin

decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 22/40 din 25 decembrie 2008, bunurile

imobile, casele individuale ale reclamanților sunt amplasate în zona rezidențială,

liniștită, cu densitate redusă, regimul arhitectural-urbanistic a zonei cu codul de

1

reglementare - R2 (planșa F7). Însă, în luna aprilie 2016, pe terenul cu numărul

cadastral xxxxxxx28, str. xxxxx nr. x, aflat în vecinătate cu casele reclamanților, au

început lucrări de construcție a unei case de locuit pentru 4 familii, S+P+E, cu

înălțimea totală de 9,615 metri, proprietarii terenului și beneficiarii construcției fiind

Silvia Șilina și Iulia Mușet.

Reclamanții Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov, au menționat că în

vederea examinării respectării regimului urbanistic, normelor și a legalității

lucrărilor de construcție demarate a fost solicitată expertiza tehnico-științifică.

Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 200 din 29 iunie 2016, s-a

stabilit că demararea lucrărilor de construcție a casei de locuit pentru 4 familii,

S+P+E amplasată în mun. Chișinău, sectorul Buiucani, str. xxxxxx, nr. x, se

demarează în baza următoarelor acte: Certificatul de urbanism 43i-16 din

29 februarie 2016, Proiect de execuție nr. 110/16-AR a obiectivului „casă de locuit

pentru 2 familii, S+P+E amplasată în mun. Chișinău, sectorul Buiucani, str. xxxxx

xxxxx, nr. x” elaborat de SRL „Arco Parteneri”, autorizație de construire nr. 58-C/16

din 28 aprilie 2016.

Reclamanții Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov, au mai menționat că în

urma cererilor depuse de către Silvia Șilina și Iulia Mușet, Primăria mun. Chișinău

a eliberat Certificatul de urbanism nr. 43i/16 din 29 februarie 2016, prin care a

certificat elaborarea documentației de proiect pentru construirea casei de locuit

pentru 2 familii, P+E+M izolate pe lot, libere pe cele patru fațade, cu regim maximal

de înălțime a construcției proiectate P+2, pe terenul cu nr. cadastral 0100517.028,

situat în mun. Chișinău, sectorul Buiucani, str. xxxxxx, nr. x. În vederea autorizării

executarea lucrărilor de construcție pe terenul situat mun. Chișinău, Buiucani, str.

xxxxx, nr. x, ca urmare a cererii adresate de către Silvia Șilina și Iulia Mușet,

Primăria mun. Chișinău a emis Autorizația de construire nr. 58-C/16 din 28 aprilie

2016.

Reclamanții Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov, au invocat că concluziile

expuse în raportul de constatare tehnico-științifică nr. 200 din 29 iunie 2016 atestă

emiterea Certificatul de urbanism nr. 43i/16 din 29 februarie 2016 și a autorizației

de construire nr. 58-C/16 din 28 aprilie 2016, în temeiul cărora se efectuează

lucrările de construcție pe terenul cu număr cadastral xxxxxx, s-au elaborat cu

abateri de la legislație, cu grave încălcări a normelor regimului urbanistic și a

normelor de proiectare și urmează a fi anulate în totalitate.

Reclamanții Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov, au mai indicat că Planul

Urbanistic General a orașului Chișinău și Regulamentul local de urbanism al

Chișinăului, aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 22/40 din

25 decembrie 2008, care reglementează activitatea în domeniul amenajării

teritoriului, sistematizării, utilizării funciar-urbanistice a terenurilor si construcțiilor

în mun. Chișinău, ce constituie parte componentă a documentației de urbanism și

amenajare a teritoriului, imperativ stabilește ca zona din str. Stefan Neaga, mun.

Chișinău este cu funcție rezidențială organizată pe cod de tip: cod R2. Zonele R2,

cuprind funcțiuni rezidențiale, liniștite, cu densitate redusă. Sunt permise numai

locuințe unifamiliale, izolate, libere pe cele patru fațade. Codul R2 este locuința

unifamilială, izolată pe lot, cu patru fațade libere. Zona pentru locuințe izolate

2

unifamiliale se referă la zonele rezidențiale liniștite cu densitate redusă; cu terenuri

libere adiacente acestora. În interiorul zonei sunt permise construcții care respectă

aceste norme, unele facilitați și spații deschise care deservesc rezidenții din zonă.

Zona rezidențială reprezintă o parte din oraș identificat pe harta zonării prin litera R.

Rezidență pentru o singură familie este o clădire ce conține o unitate de locuit pentru

o singură familie.

Reclamanții Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov, au menționat că din

prevederile Autorizației de construire nr. 58-C/16 din 28 aprilie 2016 și

Certificatului de urbanism nr. 43i/16 din 28 aprilie 2016 cu certitudine se stabilește

că construcția ce urmează a fi edificată pe terenul cu număr cadastral xxxxxxxx din

str. xxxx, nr. x, constituie casă de locuit pentru 2 familii, izolate pe lot, libere pe cele

patru fațade, cu regim maxim de înălțime a construcției proiectate S+P+E, însă se

edifică o casă de 4 familii, care de fapt este diferit de cel prevăzut de documentația

de urbanism și amenajare a teritoriului (Planul urbanistic general, Planul urbanistic

zonal, Regulamentul local de urbanism) și nu corespunde zonei pentru locuințe

unifamiliale destinate pentru o singură familie, stabilite de documentația de

urbanism și amenajare a teritoriului, or în corespundere cu pct. 94 al Hotărârii

Guvernului nr. 5 din 05 ianuarie 1998 cu privire la aprobarea Regulamentului

general de urbanism, autorizarea executării construcțiilor vizând regimul urbanistic

se face în baza planului urbanistic zonal și Regulamentului aferent.

Reclamanții Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov, au mai relatat că la rândul

sau, Direcția Generală Arhitectură și Urbanism a Primăriei mun. Chișinău, a avizat

pozitiv la data de 15 martie 2016, proiectul nr. 110/16 AR, cu grave abateri de la

criteriile expuse și anume: în proiectul de execuție este indicat un alt obiectiv, și

anume a fost autorizată construirea unei case de locuit pentru 2 familii, cu regim de

înălțime S+P+E, decât cel permis de Regulamentul local de urbanism - locuință

unifamilială, izolată, liberă pe cele patru fațade. Situația de la fața locului confirmă,

că de fapt se construiește casă de locuit pentru 4 familii, deja care corespunde

codului de reglementare urbanistică R6 - R7, care cuprinde funcțiuni rezidențiale cu

densitate medie, unde sunt permise toate tipurile de locuințe colective, tip blocuri de

locuit multifamiliale. Prin ce se constată abateri și de la documentația de proiect

avizată, precum și abateri de la actele permisive prin care au fost autorizate lucrările

de construcție.

Reclamanții Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov, afirmă că în tabela expusă

pe pagina 10 a raportului de constatare tehnico-științifică nr. 200 din 29 iunie 2016

se confirmă nerespectarea flagrantă a normelor și condițiilor prevăzute de Codul de

reglementare urbanistică R2, stabilit de Regulamentul local de urbanism, în special

depășirea Coeficientului de utilizare a Terenului (CUT), care conform Regulamentul

local de urbanism și certificatul urbanistic nr. 43i/16 din 29 februarie 2016, a fost

stabilit de maxim 0,5, însă conform proiectului avizat și de facto după măsurările pe

șantier, acesta depășește cu mai mult de două ori, fiind înregistrat la nivelul de 1,07.

La fel, fiind depășit Procentul de Ocupare al Terenului (POT), de la 35% permis

acesta fiind constatat la nivelul de 35, 5 %. Totodată, nu sunt respectați indicatorii

Retragerii (laterale, spate), fiind constatate abateri inadmisibile, precum ar fi

nerespectarea Retragerii spate de la nivelul de 9 metri stabilit, diminuat la 2, 52 metri

3

de cel constatat. Se atestă că construcția respectivă depășește cu mult dimensiunile

admise de regimul urban- arhitectural.

Reclamanții Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov, au indicat că indicatorii

construcției, înregistrați de facto și conform proiectului (CUT, POT, indicatorii

retragerii) corespund codului de reglementare urbanistică R3, neadmisibil pentru

zona în cauză, dar nu și a codului de reglementare urbanistică R2. Nu este respectată

condiția obligatorie, prevăzută de prevederile codului de reglementare urbanistică

R2, privind parcajul obligatoriu. Conform normelor stabilite de regulament,

proiectul de execuție a construcției litigioase, urma să prevadă existența parcajului

pentru 1 loc/ locuință, în cauză urma să dispună existența a 4 locuri de parcare. La

situația de facto, proiectul de execuție nu prevede aceste parcaje și nici capacitatea

fizică în natură nu admite amplasarea acestora pe terenul respectiv. Fapt prin ce se

demonstrează încălcarea gravă a regimului urbanistic stabilit de către Planul

Urbanistic General și a Regulamentului local de urbanism, pentru zona rezidențială

în cauză. Astfel, se atestă ilegalitatea actelor elaborate și emise de către Primăria

mun. Chișinău, precum ar fi Certificatul de urbanism nr. 43i/16 din 29 februarie

2016 și autorizația de construire nr. 58-C/16 din 28 aprilie 2016. Documentația de

proiectare a construcției litigioase avizată pozitiv de Direcția arhitectură și urbanism

a Primăriei mun. Chișinău, în baza cărora a fost emisă Autorizarea de construire nr.

58-C/16 din 28 aprilie 2016, a fost elaborată cu încălcarea gravă a normelor de

proiectare, ceea ce denotă încă o dată faptul că Autorizarea de construire a fost emisă

ilegal, contrar prevederilor legale.

Reclamanții Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov, au indicat că avizarea

pozitivă a documentației de proiect precum și eliberarea autorizației de construire

sunt emise cu abateri de la regimul urbanistic, contrar normelor de proiectare și a

normelor în construcție stabilite de Legea Nr. 721 din 02 februarie 1996 privind

calitatea în construcții. Ca urmare, se reflectă negativ asupra intereselor

proprietarilor terenurilor și a imobilelor vecine, în mod special asupra intereselor și

a dreptului de proprietate a reclamanților, împiedicând aceștia să-și exercite în

deplinătate prerogativele dreptului de proprietate ( dreptul de folosință), ce de drept

și de fapt, este inadmisibil, fiind pasibil de a solicita încetarea încălcării drepturilor

enunțate, prin intentarea în instanța de judecată a acțiunii negatorii.

Reclamanții Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov, invocând prevederile art.

14 din Legea contenciosului administrativ, prin cererea prealabilă din 06 iulie 2017,

reclamanții au solicitat Primăriei mun. Chișinău revocarea în totalitate a

Certificatului de urbanism nr. 43i/16 din 29 februarie 2016 și Autorizației de

construire nr. 58-C/16 din 28 aprilie 2016.

Prin răspunsul Primăriei mun. Chișinău nr. 21/1384 din 15 iulie 2016, cererea

reclamanților a fost respinsă.

La data de 02 iulie 2016, reclamanții Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov

au adresat Verei Șilina și Iuliei Mușet, un aviz recomandat, solicitând stoparea și

demolarea construcției, fiind invocate afirmațiile sigure că atât prezența construcției

demarate de aceștia cât și utilizarea ei pe viitor, atentează în mod inadmisibil asupra

terenurilor reclamanților. Aviz lăsat de către pârâți fără răspuns, iar lucrările de

construcții continuă până în prezent.

4

Reclamanții Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov, au solicitat admiterea

acțiunii, anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 43i/16 din

29 februarie 2016, precum și autorizația de construcție nr. 58-c/16 din 28 aprilie

2016, suspendarea executării certificatului de urbanism nr. 43i/16 din 29 februarie

2016, a procesului-verbal de recepție finală nr. 1 din 14 aprilie 2017, precum și

anularea procesului-verbal de recepție finală nr. 1 din 14 aprilie 2017.

Prin hotărârea din 17 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

respinsă ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Anatoli Denisenco

și Alexandr Brașcov împotriva Primăriei mun. Chișinău, Verei Șilina, Iuliei Mușet

cu privire la anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 43i/16 din

29 februarie 2016, autorizația de construcție nr. 58-c/16 din 28 aprilie 2016, a

procesului-verbal de recepție finală nr. 1 din 14 aprilie 2017.

Prin decizia din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov, reprezentați de avocatul

Petru Bălănel și s-a menținut hotărârea din 17 aprilie 2018 Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Anatoli

Denisenco, Alexandr Brașcov împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Vera

Șilina, Iulia Mușet privind anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr.

43i/16 din 29 februarie 2016, a autorizației de construire nr. 58-c/16 din 28 aprilie

2016 și a procesului-verbal de recepție finală nr. 1 din 14 aprilie 2017.

În consolidarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că la 05 august

2016, Anatoli Denisenco și Alexandr Brașcov au depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău, Verei Șilina și Iuliei Mușet cu privire

la anularea în totalitate a Certificatului de urbanism nr. 43i/16 din 29 februarie 2016

și a autorizației de construcție nr. 58-C/16 din 28 aprilie 2016, cât și a procesului-

verbal de recepție finală nr. 1 din 14 aprilie 2017.

Conform Certificatului de Urbanism pentru proiectare nr. 43 i/16 din

29 februarie 2016 eliberat de către Primăria mun. Chișinău, Verei Șilina și Liliei

Mușet li s-au eliberat documentația de proiect pentru construirea casei de locuit

pentru două familii P+E+M în or. Chișinău str. xxxxx nr. x, iar potrivit Autorizației

de Construire nr.58-c/16 din 28 aprilie 2016 Verei Șilina și Liliei Mușet li s-au

autorizat efectuarea lucrărilor de construire a unei case de locuit pentru două familii

S+P+E în or. Chișinău, sect. Buiucani str. xxxxx.

Însă, conform răspunsului Direcției Generală Arhitectură, Urbanism și Relații

Funciare al Consiliului mun. Chișinău nr. 21/1384 din 15 iulie 2016, argumentele

reclamanților privind presupusele încălcări legislative din partea pârâților la

construirea imobilelor din mun. Chișinău, str. Ștefan Neaga, sunt combătute. Se

indică că în urma demolării caselor de locuit vechi 01 și 02 în baza Autorizației de

desființare nr. 111 id/5 din 18 septembrie 2015, la cererea coproprietarilor Vera

Șilina și Iulia Mușet a fost perfectat și eliberat certificatul de urbanism nr. 43i/16 din

29 februarie 2016, potrivit prevederilor Legii nr. 163 din 09 iulie 2010 privind

autorizarea lucrărilor de construcție, Regulamentului local de urbanism și dispoziției

Primarului general al mun. Chișinău nr. 480-d din 29 mai 2014 și amplasamentul

terenului - teren de colț cu bonus (cod urbanistic de reglementare pentru subzona

dată este „R2” - subzona locuințelor particulare și/sau cuplate și/sau înșiruite - P+1E,

5

P+2E; - POT maxim -35%; CUT maxim 1,0 metri pătrați; indicii menționați, sunt

regulatorii și nu obligatorii) și se consideră consumat din momentul aprobării

documentației de proiect; indicii de reglementare fiind calculați incorect și nu

corespund realității.

La fel instanța de apel a constatat că, autorizația de construcție nr. 58-C/16 din

28 aprilie 2016 a fost perfectată în conformitate cu Legea nr. 163 din 09 iulie 2010

privind autorizarea lucrărilor de construcție, precum și în corespundere cu

documentația de proiect verificată și avizată în modul stabilit de lege. De asemenea,

casa de locuit veche (02-demolată) a fost amplasată pe hotarul limită a terenului

învecinat cu terenul reclamanților, din str. xxxxx nr. x, mun. Chișinău. În

documentația de proiect menționată, casa nouă preconizată este retrasă de la hotarul

limită a terenului cu 2,9 metri, indice normativ, ce se încadrează în limitele prevăzute

de legislație de 2,4 metri. Totodată, din informația arhivei Direcției Generală

Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare al Consiliului mun. Chișinău se constatată

cu certitudine că încălcări de amplasare sunt la casa reclamanților, numărul cadastral

xxxxxxxxx, care contrar prevederilor deciziei administrației publice locale nr.

31/17-3 din 14 octombrie 1995 „Cu privire la autorizarea demolării casei vechi și

construirea unei case de locuit particulare noi în locul celei vechi”, a fost construită

în interiorul curții cu nerespectarea restricțiilor minime față de hotarele vecine.

Instanța de apel a invocat că potrivit art. 26 al Legii contenciosului

administrativ, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul

în care: este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; este ilegal ca fiind

emis eu încălcarea competenței, este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii

stabilite.

Astfel, Certificatul de urbanism pentru proiectare și autorizația de construire

se elaborează și se eliberează de către Primăria mun. Chișinău în condițiile prevăzute

de Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție. Prin răspunsul Direcției Arhitectură Urbanism și Relații Funciare nr.

21/1384 din 07 iulie 2016 apelanții au fost informați că prin actele contestate,

intimaților li s-a permis proiectarea și edificarea unui bloc de locuit cu parcare

subterană cu regim de înălțime pe verticală S+P+E, în limita terenului care este

deținut în proprietate.

Instanța de apel a reținut că răspuns la cererea prealabilă privind anularea

Certificatului de urbanism nr. 43 i/16 din 29 februarie 2016 și a autorizației de

construire nr. 58-c/l6 din 28 aprilie 2016 „executarea lucrărilor de construire a unei

case de locuit pentru două familii - S+P +E în limita terenului deținut în proprietate

privată din strxxxxxx, nr. x, cu numărul cadastral xxxxxx, Primăria mun. Chișinău

a informat apelanții că, în urma demolării casei de locuit vechi 01 și 02, în baza

Autorizației de desființare nr. 111 id/5 din 18 septembrie 2015, la cererea

coproprietarilor Vera Șilina și Iulia Mușet a fost perfectat și eliberat certificatul de

urbanism nr. 43i/16 din 29 februarie 2016, potrivit prevederilor Legii nr. 163 din

09 iulie 2010 privind autorizarea lucrărilor de construcție. În ceea ce privește

recunoașterea ilegală și anularea autorizației de construcție nr. 58-c/l6 din 28 aprilie

2016, instanța de apel a indicat că prima instanță întemeiat a constat că aceasta a fost

perfectată în conformitate cu prevederile Legii nr. 163 din 09 iulie 2010 privind

6

autorizarea executării lucrărilor de construcție, precum și ținând cont de

documentația de proiect verificată și avizată în modul corespunzător stabilit de lege.

Instanța de apel a constatat că prin Regulamentul local de urbanism, aprobat

de decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 22/40 din 25 decembrie 2008

municipiul Chișinău a fost împărțit în zone. Respectiva zonare constă dintr-o

hotărâre municipală de zonare și dintr-o procedură administrativă de aplicare a

acestei hotărâri. Hotărârea constă din plan și un Regulament. Planul împarte orașul

în zone de folosință rezidențială, comercială, industrială și specială. Regulamentul

specifică restricțiile care se aplică în fiecare zonă a planului. Astfel, conform

regulamentului citat, terenul pe care se construiește se află în zona R2. Prin urmare,

impedimente din punct de vedere tehnic în eliberarea actelor contestate nu au existat,

ori conform art. 12 alin. (2) al Legii nr. 163, stabilește expres că, solicitarea altor

documente decât cele prevăzute la alin. (1) nu se admite.

Instanța de apel a invocat prevederile art. 6 și 73 din Legea privind principiile

urbanismului nr. 835 din 17 mai 1996, pct. 4 și 22 din Regulamentul general de

urbanism, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 5 din 05 ianuarie 1998 are prevăd

că autorizația de construire se eliberează în temeiul documentației de urbanism și

amenajare a teritoriului. Conform art. 10 al aceleiași legi, planul de amenajare a

teritoriului are ca scop armonizarea dezvoltării așezărilor umane, echiparea tehnico-

edilitară, protecția mediului construit. Totodată, pct. 23 din Regulamentul general

de urbanism, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 5 din 05 ianuarie 1998, prevede

că, sistematizarea localităților urbane se va face reieșind din considerentele

optimizării zonificării teritoriilor, compatibilă cu perspectivele dezvoltării structurii

planimetrice a localității respective, dezvoltării zonelor de locuit, industriale, de

agrement, infrastructurii edilitare, sistemului de transport și în conformitate cu

cerințele de protecție a mediului înconjurător, iar pct. 25 din Regulamentul

nominalizat statuează că în scopul creării ansamblurilor urbanistice și arhitectonice

expresive, autorizațiile de construire se vor elibera numai pentru proiectele elaborate

în baza planului urbanistic aprobat al zonei respective.

Așadar, în temeiul celor sus menționate instanța de apel a indicat că prima

instanță corect a constatat că atât certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 43i/16

din 29 februarie 2016, cât și autorizația de construire nr. 58-c/16 din 28 aprilie 2016

și procesul verbal nr. de recepție finală nr. 1 din 14 aprilie 2017 au fost eliberate cu

respectarea rigorilor prevăzute de lege, și la caz, temei de anulare, precum și

recunoaștere a acestora ca ilegale lipsesc.

Instanța de apel a reținut argumentele apelanților precum că nu sunt respectate

normele distanțelor minime obligatorii între construcții, ceea ce pe cale de

consecință afectează luminozitatea, precum și pune în pericol securitatea anti

incendiară și securitatea proprietății private, nu și-au găsit suport probator. Aceste

argumente fiind doar niște afirmații declarative, bazate pe concluziile raportului de

constatare tehnico - științifică nr. 200 din 29 iunie 2016, care a fost efectuat la

solicitarea apelanților.

Instanța de apel a reținut că concluzia primei instanțe este justă, având la bază

un cumul de dovezi administrate, cărora le-a fost dată o apreciere juridică cuvenită,

iar argumentele aduse de apelanți în susținerea poziției, sunt pur declarative, fără un

7

suport legal și probatoriu, mai mult ca atât fiind similare celora din prima instanță,

asupra cărora prima instanță s-a expus.

Instanța de apel a considerat neîntemeiate susținerile apelanților precum că

prima instanță nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele ce au importanță

pentru soluționarea cauzei, nefiind dovedite circumstanțele considerate de instanță

ca stabilite, iar concluziile instanței expuse în hotărâre, sunt în contradicție cu

circumstanțele cauzei, deoarece acestea contravin constatărilor relatate.

Instanța de apel consideră că hotărârea primei instanțe este întemeiată și

legală, iar temeiurile invocate de către apelanți sunt neîntemeiate, instanța de apel

ajungând la concluzia de a respinge apelul și a menține hotărârea primei instanțe.

La 17 decembrie 2018, Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov, reprezentați de

avocatul Petru Bălănel au depus cerere de recurs împotriva deciziei din 16 octombrie

2018 a Curții de Apel Chișinău prin care au solicitat admiterea recursului casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărârii

de admitere a cererii de chemare în judecată depuse de Anatoli Denisenco, Alexandr

Brașcov.

În motivarea cererii de recurs, recurenții Anatoli Denisenco, Alexandr

Brașcov, au indicat că, nu sunt de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe le consideră ilegale și neîntemeiate care urmează a fi casate, din

motiv că au fost adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material și a

normelor de drept procedural. Instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, precum și circumstanțele pe

care le-a considerat constatate nu au fost dovedite cu probe veridice și suficiente.

Recurenții Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov, au indicat că instanța de

apel a analizat în mod superficial circumstanțele pricinii, iar concluziile sînt

construite unilateral pe explicațiile pârâților, lipsite de probe concludente,

concluziile instanței de apel sînt bazate doar pe partea motivată a hotărârii instanței

de fond, care este bazată pe răspunsul Primăriei mun. Chișinău, nr. 21/1384 din

15 iulie 2016.

Recurenții Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov, au invocat că prima

instanță, cât și instanța de apel au examinat prezenta cauză, întemeindu-și soluția în

baza unicului argument declarativ al Primăria mun. Chișinău, lipsit de analiză și

cercetare, precum că în conformitate cu informația arhivei Direcție/ Generală

Arhitectură, Urbanism si Relații Funciare al Consiliului mun. Chișinău se constatată

cu certitudine că încălcări de amplasare sunt la casa reclamanților, cu numărul

cadastral xxxxxxxx, care contrar prevederilor deciziei administrației publice locale

nr. 31/17-3 din 14 octombrie 1995 „Cu privire la autorizarea demolării casei vechi

și construirea unei case de locuit particulare noi în locul celei vechi”, a fost construită

în interiorul curții cu nerespectarea restricțiilor minime față de hotarele vecine.

Nefiind stabilit faptul corespunderii acestei cu situația reală, căci, casa cu cadastral

xxxxxxxx aparține doar reclamantului Alexandr Brascov, ne fiind afectate

pretențiile reclamantului Anatoli Denisenco, cu atât mai mult că, acestea vin în

contradicție cu alte înscrisuri probatorii anexate la actele pricinii, circumstanțe pe

care instanța de apel nu le-a verificat și nu le-a înlăturat.

8

Recurenții Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov, au menționat că în cazul dat

au rămas fără apreciere corespunzătoare concluziile Raportului de constatare

tehnico-științifică nr. 200 din 29 iunie 2016, Răspunsul nr. 84-11 din 11 aprilie 2018,

emis de către Institutul Municipal de Proiectări „CHIȘINĂUPROIECT” care denotă

că: zona „R2” cuprinde funcțiuni rezidențiale, liniștite, cu densitate redusă. Sunt

permise numai locuințe unifamiliale, izolate, libere pe cele patru fațade, iar emiterea

Certificatul de urbanism nr. 43i/16 din 29 februarie 2016 și a autorizației de

construcție nr.58-C/16 din 28 aprilie 2016, în temeiul cărora se efectuează lucrările

de construcție pe terenul de pământ cu număr cadastral xxxxxx, s-au elaborat cu

abateri de la legislație, cu grave încălcări a normelor regimului urbanistic și a

normelor de proiectare.

Recurenții Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov au menționat că potrivit

Planului Urbanistic General a orașului Chișinău, Regulamentului local de urbanism

al Chișinăului, aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 22/40 din 25

decembrie 2008, care reglementează activitatea în domeniul amenajării teritoriului,

sistematizării, utilizării funciar-urbanistice a terenurilor si construcțiilor în mun.

Chișinău, ce constituie parte componentă a documentației de urbanism și amenajare

a teritoriului, imperativ stabilește ca zona din str. xxxxx, mun. Chișinău este cu

funcție rezidențială organizată pe cod de tip: cod R2. Zonele R2 cuprind funcțiuni

rezidențiale, liniștite, cu densitate redusa. Sunt permise numai locuințe unifamiliale,

izolate, libere pe cele patru fațade. Codul R2 este locuința unifamilială, izolată pe

lot, cu patru fațade libere. Zona pentru locuințe izolate unifamiliale se referă la

zonele rezidențiale liniștite cu densitate redusă; cu terenuri libere adiacente acestora.

In interiorul zonei sunt permise construcții care respectă aceste norme, unele

facilitați și spații deschise care deservesc rezidenții din zonă. Zona rezidențială

reprezintă o parte din oraș identificat pe harta zonării prin litera R. Rezidență pentru

o singură familie este o clădire ce conține o unitate de locuit pentru o singură familie.

Or, din conținutul actelor contestate, s-a stabilit că, construcția ce urma a fi edificată

pe terenul de pământ cu număr cadastral xxxxx din str. xxxx, nr.x, constituie casă de

locuit pentru 2 familii, izolate pe lot, libere pe cele patru fațade, cu regim maximal

de înălțime a construcției proiectate S+P+E casa de locuit izolată pe lot libere pe

cele patru fațade, însă s-a edificat o casă de locuit pentru 4 familii, care de fapt este

diferit, de cel prevăzut de documentația de urbanism si amenajare a teritoriului

Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal, Regulamentul local de urbanism,

nu corespunde zonei pentru locuințe unifamiliale destinate pentru o singură familie,

stabilite de documentația de urbanism si amenajare a teritoriului, or în corespundere

cu pct. 94 al Hotărârii Guvernului nr. 5 din 05 ianuarie 1998 cu privire la aprobarea

Regulamentului general de urbanism autorizarea executării construcțiilor vizând

regimul urbanistic se face in baza planului urbanistic zonal și Regulamentului

aferent.

Recurenții Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov au invocat prevederile pct.

4 si 5 al Regulamentului general de urbanism, aprobat prin Hotărârea Guvenului nr.

5 din 05 ianuarie 1998 în care este stipulat că amplasarea construcțiilor și

amenajărilor, schimbarea destinației terenurilor, efectuarea altor operațiuni

urbanistice se vor adopta numai în baza documentaței de urbanism si amenajare a

9

teritoriului aprobate, cu respectarea cerinteior si procedurilor prevăzute de legislație.

Autorizația executării construcțiilor este eliberată in modul stabilit de legislație și

numai în baza documentației de proiect, elaborate conform certificatului de

urbanism, avizată, verificată și aprobată în modul stabilit. În aceeași ordine si pct.

22 al Regulamentului general de urbanism aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 5

din 05 ianuarie 1998 imperativ stabilește că autorizarea executării construcțiilor în

localitățile urbane se va face numai în baza documentației de urbanism, aprobată

conform legii.

Recurenții Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov au menționat că în luna

aprilie 2016, pe terenul de pămînt cu număr cadastral xxxxxx str. xxxxxx, nr. x, aflat

în vecinătate cu casele reclamanților, au început lucrări de construcție a unei case de

locuit pentru 4 familii, S+P+E, cu înălțimea totală de 9,615 metri. Inițial proprietarii

terenului și beneficiarii construcției fiind Vera Șilina și Iulia Mușet, în baza

Certificatului de urbanism nr. 43i/16 din 29 februarie 2016 a casei de locuit pentru

2 familii, P+E+M izolate pe lot, libere pe cele patru fațade, cu regim maximal de

înălțime a construcției proiectate P+2, Proiect de execuție nr. 1 10/16-AR a

obiectivului „casă de locuit pentru 2 familii, S+P+E amplasată în mun. Chișinău,

sectorul Buiucani, str. xxxx, nr. x” elaborat de „ARCO PARTENERI” SRL,

Autorizație de construire nr.58-C/16 din 28 aprilie 2016.

Recurenții Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov au indicat că în proiectul de

execuție 110/16-AR al obiectivului, este indicat un alt obiectiv, și anume faptul că a

fost autorizată construirea unei case de locuit pentru 2 familii, cu regim de înălțime

S+P+E, astfel că în realitate a fost edificată o altă construcție decât cea permisă de

Regulamentul local de urbanism. Situația de la fața locului confirmă faptul că de

fapt, s-a construit o casă de locuit pentru 4 familii, ce corespunde codului de

reglementare urbanistică R6 - R7, care cuprinde funcțiuni rezidențiale cu densitate

medie. Sunt permise toate tipurile de locuințe colective, tip blocuri de locuit

multifamiliale. Prin cele menționate se constată și abateri de la documentația de

proiect avizată, precum și abateri de la actele permisive, prin care au fost autorizate

lucrările de construcție.

Recurenții Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov au relatat că elaborarea

proiectului s-a efectuat cu nerespectarea normelor și condițiilor prevăzute de codul

de reglementare urbanistică R2, stabilit de Regulamentul local de urbanism, în

special depășirea Coeficientului de Utilizare al Terenului (CUT), care conform

Regulamentul local de urbanism și certificatul urbanistic nr. 431/16 din 29 februarie

2016, a fost stabilit de maxim 0,5, însă conform proiectului avizat și de facto după

măsurările pe șantier, acesta depășește cu mai mult de două ori, fiind înregistrat la

nivelul de 1,07. La fel, este depășit Procentul de Ocupare al Terenului (P.O.T), de la

35 % permis aceasta, fiind constatat la nivelul de 35, 5 %. Inclusiv, nu sânt respectați

indicatorii Retragerii (laterale, spate), fiind constatate abateri inadmisibile, precum

ar fi nerespectarea Retragerii spate de la nivelul de 9 metri, stabilit diminuat la 2,52

metri de cel constatat. Se atestă faptul că respectiva construcție depășește cu mult

dimensiunile admise de regimul urban-arhitectorial. Indicatorii construcției,

înregistrați de facto și conform proiectului (CUT, P.O.T, indicatorii Retragerii)

10

corespund codului de reglementare urbanistică zona R3, neadmisibil pentru zona în

cauză și a codului de reglementare urbanistică R2.

Recurenții Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov au indicat că este eronată

concluzia instanței de apel referitor la informația prezentată de Direcția Generală

Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare al Consiliului mun. Chișinău, privitor la

legalitatea autorizației de construcție nr. 58-C/16 din 28 aprilie 2016, în care a fost

reținut că autorizația de construcție nr. 58-C/16 din 28 aprilie 2016 a fost perfectată

în conformitate cu Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea lucrărilor de

construcție, precum și în corespundere cu documentația de proiect verificată și

avizată în modul stabilit de lege.

Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

16 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată recurenților Anatoli

Denisenco, Alexandr Brașcov, la 02 noiembrie 2018, conform scrisorii nr. 20007

(f.d.88, vol. II), însă dovada recepționării acesteia la materialele cauzei, lipsește.

Totodată, instanța de recurs relevă că decizia contestată a fost publicată pe portalul

instanțelor judecătorești www.instante.justice.md la 02 noiembrie 2018.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de către Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov, reprezentați de avocatul Petru

Bălănel, la 17 decembrie 2018, cu respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1)

Cod de procedură civilă.

La 24 ianuarie 2019, în adresa intimaților Primăria mun. Chișinău, Vera

Șilina, Iulia Mușet, au fost expediate copiile recursului declarate de Anatoli

Denisenco, Alexandr Brașcov, reprezentați de avocatul Petru Bălănel, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Intimații, Primăria mun. Chișinău, Vera Șilina, Iulia Mușet, nu și-au

valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit,

la cererea de recurs declarate de Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov, reprezentați

de avocatul Petru Bălănel.

Examinând temeiurile recursului declarat de Anatoli Denisenco, Alexandr

Brașcov, reprezentați de avocatul Petru Bălănel, în raport cu materialele cauzei

civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

11

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Anatoli Denisenco, Alexandr

Brașcov, reprezentați de avocatul Petru Bălănel, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Anatoli Denisenco,

Alexandr Brașcov, reprezentați de avocatul Petru Bălănel, se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform secțiunii a II-a, are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

12

considera inadmisibil recursul declarat de Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov,

reprezentați de avocatul Petru Bălănel.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Anatoli Denisenco, Alexandr

Brașcov, reprezentați de avocatul Petru Bălănel împotriva deciziei din 16 octombrie

2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată

depusă de Anatoli Denisenco, Alexandr Brașcov împotriva Primăriei municipiului

Chișinău, Vera Șilina, Iulia Mușet privind anularea certificatului de urbanism pentru

proiectare nr. 43i/16 din 29 februarie 2016, a autorizației de construire nr. 58-c/16

din 28 aprilie 2016 și a procesului-verbal de recepție finală nr. 1 din 14 aprilie 2017.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

13