2r-146/19 — obligarea montarii si contectarii contorului electric la reteaua electrica, repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2r-146/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Buiucani (jud. A. Negru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu) DECIZIE 27 februarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Nicolae Craiu examinând recursul declarat de Nicolae Gorodețchi în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Țînțari și a Tamarei Țînțari împotriva lui Nicolae Gorodețchi și Ion Popescu cu privire la obligarea montării și conectării contorului electric la rețeaua electrică, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată împotriva încheierii din 6 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea lui Nicolae Gorodețchi privind repunerea în termenul de declarare a apelului și restituit apelul declarat de Nicolae Gorodețchi constată: La 28 iunie 2016, Gheorghe Țînțari a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolae Gorodețchi și Ion Popescu cu privire la obligarea montării și conectării contorului electric la rețeaua electrică, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

A solicitat admiterea acțiunii, montarea contorului electric în locul unde acesta se afla până la momentul demontării cu sigilarea acestuia, conectarea contorului electric la rețeaua electrică, încasarea din contul pârâților în beneficiul său a cheltuielilor de verificare a contorului electric în sumă de 49 de lei, a cheltuielilor de judecată în sumă de 150 de lei, a cheltuielilor de asistență juridică, xerox și redactarea textului în sumă de 200 de lei, repararea prejudiciului moral în mărime de 5000 de lei. Prin încheierea din 17 octombrie 2016 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, a fost admisă cererea Tamarei Țînțari privind admiterea sa în calitate de coreclamant în procesul civil intentat la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Țînțari.

1 A fost recunoscută Tamara Țînțari în calitate de coreclamant, alături de Gheorghe Țînțari în cadrul procesului civil. Prin încheierea din 28 noiembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Întovărășirea Pomicolă - Legumicolă „Pedologul”. La 6 martie 2017, Gheorghe Țînțari a depus cerere de concretizare, prin care a solicitat montarea contorului electric în locul anterior demontării, conectarea contorului electric la energia electrică, repararea prejudiciului material în mărime de 5249 de lei. Prin hotărârea din 7 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, a fost admisă parțial acțiunea.

Au fost obligați în mod solidar Nicolae Gorodețchi și Ion Popescu să asigure, din contul lor, în termen de o lună de la data devenirii definitive a prezentei hotărâri, montarea corespunzătoare, plombarea și conectarea la rețelele electrice a contorului de model Mercurii 201 nr. 06531410-11 (certificat metrologic nr. A4986729) la căsuța de vacanță amplasată pe lotul nr. 24 situat la Întovărășirea Pomilegumicolă „Pedologul” (titlul nr. 017351) care aparține lui Gheorghe Țînțari și Tamarei Țînțari. A fost încasată în mod solidar de la Nicolae Gorodețchi și Ion Popescu în beneficiul lui Gheorghe Țînțari și Tamarei Țînțari suma de 96,03 de lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 3000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 150 de lei cu titlu de taxă de stat.

În rest, cerințele au fost respinse ca nefondate. La 2 mai 2017, Ion Popescu și Nicolae Gorodețchi, reprezentați de avocatul Liliana Crîșmari au declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 7 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii contestate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea lui Gheorghe Țînțari și a Tamarei Țînțari să fie respinsă integral. Prin încheierea din 15 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de avocatul Liliana Crîșmari în interesul lui Ion Popescu și Nicolae Gorodețchi, fiind comunicat despre necesitatea prezentării cererii de apel întocmite în conformitate cu exigențele legii și a dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 262,50 de lei, în termen de 10 zile calendaristice, calculate din momentul recepționării încheierii.

Prin încheierea din 6 iulie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea avocatului Veronica Pascal formulată în interesul lui Ion Popescu privind prelungirea termenului de procedural de depunere a apelului și de achitare a taxei de stat, ca fiind nefondată. Au fost restituite apelurile declarate de Ion Popescu și Nicolae Gorodețchi, prin intermediul reprezentanților săi, avocații Liliana Crîșmari și Veronica Pascal. Prin decizia din 25 octombrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de reprezentantul lui Ion Popescu, avocatul Veronica Pascal, casată încheierea din 6 iulie 2017 a Curții de Apel Chișinău și restituită cauza civilă la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată, la faza primirii 2 cererii de apel și examinării cererii lui Ion Popescu, reprezentat de avocatul Veronica Pascal cu privire la prelungirea termenului procedural de înlăturare a neajunsurilor cererii de apel.

Prin încheierea din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea avocatului Veronica Pascal formulată în interesul apelantului Ion Popescu privind prelungirea termenului procedural de depunere a apelului și prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat, ca fiind nefondată. Au fost restituite apelurile declarate de Ion Popescu și Nicolae Gorodețchi prin intermediul reprezentanților săi, avocații Liliana Crîșmari și Veronica Pascal. Prin decizia din 21 februarie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins recursul declarat de Ion Popescu, reprezentat de avocatul Veronica Pascal și menținută încheierea din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

La 24 aprilie 2018, Nicolae Gorodețchi a declarat apel împotriva hotărârii din 7 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, solicitând repunerea în termen a cererii de apel, admiterea apelului, casarea hotărârii contestate și adoptarea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii. Prin încheierea din 6 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea lui Nicolae Gorodețchi privind repunerea în termenul de declarare a apelului și restituit apelul declarat de Nicolae Gorodețchi. La 7 decembrie 2018, Nicolae Gorodețchi a declarat recurs împotriva încheierii din 6 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii instanței de apel și remiterea cauzei în aceeași instanță pentru examinarea în fond a cererii de apel.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată, considerând-o ilegală și pasibilă de a fi anulată. La adoptarea încheierii contestate instanța de apel nu a examinat problema și nu a stabilit momentul recepționării de către el a hotărârii primei instanțe. A precizat că avocatul Liliana Crîșmari a recepționat dispozitivul hotărârii primei instanțe la 11 aprilie 2017 și la 2 mai 2017 a declarat apel nemotivat. A mai menționat că apelul motivat a fost depus de el fără a fi adoptată o încheiere a instanței de apel, iar încheierea de restituire a apelului se referă la alți participanți la proces. Încheierea din 15 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care nu s-a dat curs cererii lui de apel depusă prin intermediul reprezentantului său avocatul Liliana Crîșmari, a fost expediată avocatului Liliana Crîșmari, dar fără a exista o confirmare în acest sens.

Avocatul Liliana Crîșmari, care i-a reprezentat interesele, a plecat peste hotarele țării (1 iunie 2017 – 31 august 2017) și nu a putut fizic să recepționeze corespondența, fapt probat prin informația de la Poliția de Frontieră a RM din 4 decembrie 2018. Totodată, la materialele dosarului lipsește avizul poștal de recepționare a încheierii. 3 Suplimentar a menționat că prin mandatul eliberat avocatului Liliana Crîșmari, dânsul a acordat ultimei împuterniciri de a-i reprezenta interesele doar în prima instanță. Prin urmare, instanța de apel nu a verificat aceste împuterniciri și prematur a adoptat soluția de restituire a apelului. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii recurate a fost expediată în adresa părților la 26 noiembrie 2018, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 104 vol. II), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 7 decembrie 2018 în termenul legal. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. După cum rezultă din materialele dosarului, prin încheierea din 6 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea lui Nicolae Gorodețchi privind repunerea în termenul de declarare a apelului și restituit apelul declarat de Nicolae Gorodețchi (f. d. 100-103 vol. II).

La adoptarea acestei soluții instanța de apel și-a fundamentat concluziile pe dispozițiile art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, care statuează că instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. Verificând legalitatea încheierii instanței de apel, în raport cu motivele recursului și cadrul legal aplicabil speței, instanța de recurs constată ca justificată concluzia instanței de apel cu privire la depunerea apelului de către Nicolae Gorodețchi în afara termenului legal și lipsa temeiului de repunere a apelului în termen. În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs va reține prevederile art. 362 alin. (1) CPC potrivit cărora termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Cu referire la norma legală enunțată, instanța de recurs constată că dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani a fost pronunțat la 7 aprilie 2017, prin urmare termenul de 30 zile pentru depunerea cererii de apel, 4 prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC, urma să expire la data de 7 mai 2017 (f. d. 208 vol. I). Însă, dat fiind faptul că 7 mai 2017 a fost zi de duminică, prin urmare zi nelucrătoare, în conformitate cu prevederile art. 112 alin. (2) CPC ultima zi de depunere a apelului se constată a fi 8 mai 2017, ca următoarea zi lucrătoare. Cu toate acestea apelul împotriva hotărârii din 7 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani a fost depus de către Nicolai Gorodețchi numai la 24 aprilie 2018, prin urmare cu o depășire excesivă a termenului legal (f. d. 72-73 vol. II).

Instanța de recurs notează că, deși dispozitivul hotărârii contestate a fost pronunțat în lipsa lui Nicolae Gorodețchi, faptul dat nu influențează termenul de depunere a apelului în termenul prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC.

Or, pe lângă faptul că legiuitorul, prin dispozițiile art. 362 CPC, nu condiționează termenul de 30 zile pentru depunerea apelului de data recepționării copiei dispozitivului hotărârii primei instanțe sau a hotărârii motivate, dar de data pronunțării dispozitivului hotărârii, actele cauzei denotă indubitabil că Nicolae Gorodețchi și-a valorificat deja dreptul său de contestare a hotărârii din 7 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, prin intermediul reprezentantului său, avocatul Liliana Crîșmari, prin depunerea cererii de apel la data de 2 mai 2017, dar care a fost restituită prin încheierea din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, din motivul neînlăturării neajunsurilor apelului, încheiere menținută prin decizia din 21 februarie 2018 a Curții Supreme de Justiție.

La acest segment instanța de recurs relevă că la materialele dosarului este anexat mandatul Seria MA nr. 0058778 din 14 ianuarie 2017 semnat de către Nicolae Gorodețchi pe numele avocatului Liliana Crîșmari, prin care acesta a acordat în mod expres, potrivit prevederilor art. 81 CPC, inclusiv și dreptul de a contesta hotărârea judecătorească (f. d. 172 vol. I). Astfel fiind, nu poate fi reținut argumentul recurentului cu privire la lipsa împuternicirilor acordate avocatului Liliana Crîșmari de a ataca hotărârea judecătorească, drept urmare, nici susținerea cu privire la lipsa dovezii de recepționare a încheierii din 15 iunie 2017, prin care nu s-a dat curs cererii de apel depusă de avocatul Liliana Crîșmari în interesul lui Ion Popescu și Nicolae Gorodețchi și acordat termen pentru prezentarea cererii de apel motivate și a dovezii de plată a taxei de stat.

Or, art. 75 alin. (4) CPC, expres prevede că actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții. Iar instanței de judecată nu au fost prezentate probe care ar confirma retragerea de către Nicolae Gorodețchi a împuternicirilor acordate avocatului Liliana Crîșmari.

Important în speță este de menționat și faptul că recurentul Nicolae Gorodețchi cunoștea despre existența și examinarea cauzei în prima instanță, fiind prezent în ședința de judecată din 17 octombrie 2016, fapt confirmat prin procesul- 5 verbal al ședinței de judecată din această dată, totodată, fiind înștiințat și despre ședințele de judecată din 28 noiembrie 2016 și 25 ianuarie 2017, fapt confirmat prin avizele anexate la materialele dosarului, ședințe la care, însă, acesta nu s-a prezentat (f. d. 108, 112, 158 vol. I). Ca urmare, Nicolae Gorodețchi având la cunoștință despre existența prezentului litigiu și examinarea lui, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează atât jurisprudența națională, cât și CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanță prin efectuarea în termen legal a tuturor acțiunilor procedurale, inclusiv și prin depunerea în termenul legal a cererii de apel.

Pe de altă parte, instanța de recurs, prin prisma dispozițiilor art. 116 CPC, care prevede că persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță, constată ca instanța de apel corect a respins cererea depusă de Nicolae Gorodețchi cu privire la repunerea apelului în termen. Or, repunerea în termenul de îndeplinire a unui act de procedură, este un beneficiu acordat de lege titularului de drept, având un caracter excepțional, în sensul că o astfel de cerere este admisibilă doar în cazul în care depășirea acestui termen se datorează unor cauze temeinic justificate. În speță, Nicolae Gorodețchi în susținerea solicitării date, nu a prezentat instanței probe incontestabile în confirmarea imposibilității îndeplinirii actului procedural în interiorul termenului prevăzut de lege.

Distinct de cele menționate mai sus, se atestă legalitatea încheierii din 6 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea lui Nicolae Gorodețchi privind repunerea în termenul de declarare a apelului și restituit apelul declarat de Nicolae Gorodețchi.

Se va menționa că admiterea spre examinare a unui apel tardiv, ar avea un efect incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 din Convenție și ar încălca dreptul intimatului la un proces echitabil, ori jurisprudența constantă a CtEDO statuează că înrăutățirea unei situații juridice, care a devenit irevocabilă datorită aplicării termenului de prescripție sau care ar fi trebuit să devină irevocabilă dacă termenul de prescripție s-ar fi aplicat, este incompatibilă cu principiul securității raporturilor juridice (hotărârea din 18 iunie 2008 pe cauza SRL Dacia versus Moldova, cererea nr. 3052/04, § 77). În această ordine de idei se constată că soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată cu privire la tardivitatea apelului depus de Nicolae Gorodețchi este compatibilă și cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în prima instanță și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice.

Față de cele ce preced și având în vedere că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar criticele invocate de către recurent sunt nejustificate, 6 Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide: Se respinge recursul declarat de Nicolae Gorodețchi. Se menține încheierea din 6 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Țînțari și a Tamarei Țînțari împotriva lui Nicolae Gorodețchi și Ion Popescu cu privire la obligarea montării și conectării contorului electric la rețeaua electrică, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Nicolae Craiu 7