2ra-748/19 — obligarea la reconectarea apartamentului la sistemul de alimentare cu apa calda si rece, incasarea prejudiciului material si moral

2ra-748/19 — obligarea la reconectarea apartamentului la sistemul de alimentare cu apa calda si rece, incasarea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-748/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (M. Țurcan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

Î N C H E I E R E

22 mai 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Victor Gorban,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Gorban

împotriva Asociației de Coproprietari în Condominiu nr.55/142, intervenient

accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată „Elit Imobil” privind obligarea la

reconectarea apartamentului la sistemul de alimentare cu apă caldă și rece, încasarea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 19 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 06 noiembrie 2015 Victor Gorban a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva ACC nr.55/142 privind obligarea la reconectarea apartamentului la

sistemul de alimentare cu apă caldă și rece, încasarea prejudiciului material și moral,

cît și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamantul a indicat că în septembrie a.2013 ACC

nr.55/142 a deconectat apartamentul său de la sistemul de aprovizionare cu apă rece

și caldă sub pretextul unor pretinse datorii pentru serviciile comunale, altele decît

pentru apă. Pretenția privind încasarea datoriilor a fost respinsă prin hotărîrea

judecătorească din 15 decembrie 2011, dosarul fiind scos de pe rol din vina pîrîtului.

A menționat că reclamațiile verbale și scrise adresate ACC nr.55/142 au rămas

fără răspuns, iar în explicația dată la 24 decembrie 2014 procurorului,

administratorul asociației Jacot Vitalie a indicat o altă cauză a deconectării, și

anume neachitarea de către reclamant a sumei de bani pentru verificarea

apometrelor. Acest motiv la fel este ilegal, deoarece conform legislației, unicul

motiv legal de a deconecta consumatorul de la sistemul de aprovizionare cu apă este

neachitarea apei consumate. Datorii la apă nu a avut nici odată, iar cheltuielile

pentru verificarea apometrelor trebuie să le suporte furnizorul.

1

Necătînd la aceasta la 24 aprilie 2015 dînsul a achitat pentru verificarea

apometrelor și a înmînat apometrele verificate administrației ACC nr.55/142, care

însă pînă în prezent nu le-a instalat, din care considerent se lezează în continuare

dreptul la proprietate și anume la folosință, atribut care cuprinde atît utilizarea

bunului, cît și culegerea fructului acestuia.

Prin neexecutarea obligației legale de prestare a serviciilor de alimentare cu

apă, ACC nr.55/142 creează obstacole directe la obținerea fructului bunului imobil,

cauzîndu-i pagube sub forma prejudiciului ratat, așa cum apartamentul a fost

achiziționat pentru dobîndirea venitului în urma închirierii, cît și i s-a cauzat daune

morale.

A indicat că în perioada septembrie 2013 – noiembrie 2015, ACC nr.55/142 a

acceptat fără temei legal prestația lunară de 64,20 de lei ca plată pentru serviciul

comunal neprestat deservirea blocului, precum și 160 de lei pentru verificarea

metrologică și reparația apometrelor. Deoarece în așa mod pîrîtul s-a îmbogățit fără

justă cauză, solicită restituirea sumei de 1829,20 de lei, constituită din 64,20 de lei

(plata pentru deservirea blocului x 26 luni + 160 lei).

În perioada indicată dînsul împreună cu familia sa a locuit și locuiește în

apartament închiriat peste hotarele Republicii Moldova.

Reclamantul a solicitat obligarea ACC nr.55/142 să reconecteze apartamentul

XXX la sistemul de alimentare cu apă rece și caldă, încasarea prejudiciului ratat

pentru perioada noiembrie 2013 – noiembrie 2015 în sumă de 48 000 de lei (24 luni

x 2000 lei), restituirea sumei de 1829,20 lei, încasarea prejudiciului moral în mărime

de 24 000 de lei, încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 2885,97 de euro.

Prin încheierea din 29 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central a fost

atrasă în calitate de intervenient accesoriu de partea pîrîtului SRL „Elit Imobil”.

Prin hotărârea din 29 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-a

respins ca nefondată cererea de chemare în judecată a lui Victor Gorban către ACC

nr.55/142 privind obligarea la reconectarea apartamentului la sistemul de alimentare

cu apă caldă și rece, încasarea prejudiciului material și moral, a cheltuielilor de

judecată.

S-a încasat de la Victor Gorban în beneficiul statului suma de 1594,87 de lei cu

titlu de taxă de stat.

Pentru a decide astfel instanța de fond a constatat că cazului nu îi sunt

aplicabile prevederile Legii cu privire protecția consumatorului nr.105 din 13 martie

2003, după cum pretinde reclamantul, așa cum ACC nr.55/142 nu deține calitatea de

vînzător, prestator, executor, furnizor, iar Victor Gorban nu deține calitatea de

consumator. Instanța a considerat că litigiului îi sunt aplicabile normele Legii

condominiului în fondul locativ nr.913 din 30 martie 2000, întrucît Victor Gorban

are calitatea de proprietar care deține cotă-parte în condominiu, în care s-a constituit

ACC nr.55/142 în scopul administrării, întreținerii și exploatării în comun a

complexului de bunuri imobiliare în condominiu.

Instanța a stabilit că motivul debranșării apartamentului lui Victor Gorban de la

apă rece și caldă a fost extragerea centralizată a contoarelor ca rezultatul expirării

termenului de utilizare de 5 ani și necesitatea verificării metrologice a acestora și nu

pe motivul acumulării datoriilor la serviciile locativ-comunale.

La 21 aprilie 2015 Victor Gorban a ridicat contoarele de apă pentru verificarea

metrologică, iar la 24 aprilie 2015 acesta le-a transmis paznicului SRL „Elit Imobil”

2

pentru a le transmite intendentului. A doua zi reclamantul a plecat peste hotare, însă

nu a informat administratorul ACC nr.55/142 despre faptul verificării metrologice a

contoarelor, în vederea dării indicațiilor pentru reconectarea la sistemul de apă.

Totodată, potrivit anexei nr.5 la Hotărîrea Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002

despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a

serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea

apartamentelor și condițiilor deconectării acestora de la/reconectării la sistemul de

încălzire și alimentare cu apă, recepția și punerea în funcțiune a contoarelor se va

efectua doar în prezența consumatorului și a reprezentantului furnizorului

(gestionarului).

Instanța a reținut ca fiind justificate și argumentele precum că apartamentul

reclamantului nu putea fi reconectat la sistemul de alimentare cu apă rece și caldă în

perioada cît acesta lipsea de la domiciliu or, în asemenea caz exista riscul major de

producerea inundațiilor, dat fiind presiunea mare a apei din sistem. Astfel, Victor

Gorban era obligat la revenirea în țară să informeze administrația ACC nr.55/142 în

vederea inițierii procedurii de reconectare, cu întocmirea actului corespunzător.

Consumatorul de sine stătător nu se poate conecta la sistemul de aprovizionare cu

apă.

Totodată argumentul întru respingerea ca nefondată a pretenției de obligare a

ACC nr.55/142 de reconectare a apartamentului la sistemul de apă caldă și rece, este

și faptul că la 11 decembrie 2015 apartamentul nr.88 a fost reconectat la sistemul de

alimentare cu apă.

Cu referire la pretenția lui Victor Gorban privind încasarea de la ACC

nr.55/142 a sumei de 48 000 de lei cu titlu de prejudiciu ratat pentru perioada

noiembrie 2013 – noiembrie 2015, instanța l-a considerat neîntemeiat, așa cum

acțiunile ACC nr.55/142 au fost conforme legislației și careva încălcare a drepturilor

reclamantului, pîrîtul nu a comis. Totodată creditorul trebuia să dovedească

posibilitatea obiectivă, reală și nu închipuită a obținerii unor venituri, pe cînd Victor

Gorban nu a demonstrat că ar fi putut și ar fi trebuit să obținută anumite venituri.

Referitor la respingerea pretenției privind încasarea prejudiciului moral în

sumă de 24 000 de lei, instanța a constatat că speța nu cade sub incidența căruiva act

normativ, care ar reglementa că reclamantul este îndreptățit să ceară despăgubiri în

bani pentru pretinsul prejudiciu nepatrimonial.

Cu referire la pretenția lui Victor Gorban privind încasarea de la ACC

nr.55/142 a sumei de 1829,20 lei cu titlu de îmbogățire justă cauză, instanța a stabilit

că potrivit art. 12 alin. (5) din Legea condominiului în fondul de locuințe,

nefolosirea de către proprietar a locuinței sau refuzul de a folosi proprietatea

comună nu constituie temei pentru a-l elibera, integral sau parțial, de cheltuielile

comune pentru întreținerea și reparația proprietății comune în condominiu. Totodată

și suma de 160 de lei neîntemeiat se pretinde, așa cum ACC nr.55/142 a explicat că

suma a fost stornată, iar reclamantul nu a demonstrat contrariul.

Prin decizia din 19 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău apelul declarat de

Victor Gorban s-a respins, cu menținerea hotărîrii din 29 iunie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată

înaintată de Victor Gorban către ACC nr.55/142 privind obligarea la reconectarea

apartamentului la sistemul de alimentare cu apă caldă și rece, încasarea prejudiciului

material și moral.

3

Pentru a decide astfel, Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău a concluzionat

că prima instanță a dat o apreciere corectă a raportului juridic stabilit între părți, a

constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei,

concluziile instanței de fond expuse în hotărîre fiind în corespundere cu probele

administrate, iar normele de drept material au fost aplicate corect.

La 29 ianuarie 2019 Victor Gorban a declarat recurs în temeiul art.432 alin. (2)

și alin. (4) Cod de procedură civilă, solicitând casarea deciziei din 19 iunie 2018 a

Curții de Apel Chișinău și hotărîrii din 29 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central, cu emiterea unei hotărîri noi prin care cererea de chemare în judecată

depusă împotriva ACC nr.55/142 privind protecția drepturilor consumatorilor în

partea prin care se solicită încasarea prejudiciului moral să fie admisă.

În susținerea și motivarea recursului a indicat dezacordul cu soluția instanțelor

ierarhic inferioare și a redat circumstanțele de fapt indicate pe parcursul examinării

cauzei, menționînd că instanțele ierarhic inferioare au încălcat esențial și au

interpretat eronat normele de drept material, cît și au apreciat arbitrar probele

prezentate.

A indicat că în hotărîrea și decizia instanțelor ierarhic inferioare s-a indicat

greșit data adresării cu cerere în judecată și anume corect este data de 06 noiembrie

consumatorilor care este scutită de la plata taxei de stat. Inițial cererea a fost

acceptată în procedură și recunoscută ca acțiune de protecție a drepturilor

consumatorilor și a fost examinată fără achitarea taxei de stat în conformitate cu

Legea privind protecția consumatorilor nr.105 din 13 martie 2003 și Legea taxei de

stat nr.1216 din 03 decembrie 1992. Deși a atenționat Curtea de Apel Chișinău că

cererea este de protecție a drepturilor consumatorilor și este scutită de la plata taxei

de stat, nu a fost luat în considerare părerea lui.

A menționat că Curtea de Apel nu s-a expus asupra argumentelor sale din

cererea de apel, nu a cercetat probele din dosar și pe cele prezentate suplimentar.

Instanțele au interpretat eronat Legea condominiului nr.913 din 30 martie 2000,

invocîndu-se numai art. 28 alin. (2), însă s-a omis art.26 alin. (5) lit.f) și j).

Interpretînd corect legea instanțele ar fi ajuns la concluzia că hotărîrea Consiliului

de administrație nr.58 din 29 iunie 2013 este lovită de nulitate relativă, emisă cu

încălcarea limitei împuternicirilor, și i-ar fi explicat dreptul de a invoca această

nulitate. Această hotărîre a Consiliului este nulă de drept, fiind lovită și de nulitate

absolută, deoarece a fost emisă contrar unor norme imperative cum ar fi pct.11,

Anexa 5 pct.13 al Hotărîrii Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002, art. 20 pct. 1),

art.19 pct.4) Legea condominiului în fondul locativ nr.13 din 30 martie 2000, art.14

pct.4) al Legii cu privire la energetică nr.1525 din 19 februarie 1998.

A precizat că pîrîtul nu a prezentat probe concludente pe care și-ar fi întemeiat

poziția sa, unele probe fiind depistate de el la diferite organe, chiar și după inițierea

procesului în judecată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului confirmă faptul că decizia din 19 iunie 2018 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință părților la proces la 12 iulie 2018

(f.d. 132, vol.II). Totodată în temeiul cererii din 13 noiembrie 2018 depuse de

4

Victor Gorban, la 22 noiembrie 2018 în adresa ultimului repetat de către Judecătoria

Chișinău, sediul Central a fost expediată copia deciziei din 19 iunie 2018 a Curții de

Apel Chișinău (f.d. 136-137, vol.II). În ambele cazuri nu este prezentă confirmarea

recepționării deciziei de către părțile la proces.

Astfel, recursul declarat de către Victor Gorban la 29 ianuarie 2019, se

consideră a fi depus în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Cod de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin.(2).

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Victor Gorban este inadmisibil

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

5

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Victor Gorban, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respins.

Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege,

condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicînd determinarea greșelilor

imputate instanțelor inferioare, o minimă argumentare a criticii în drept, precum și

indicarea probelor pe care se bazează.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs

nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună

de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell c. Irlandei,

decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului

invocate în prezenta cauză sunt similare celor indicate în procesul judecării asupra

cărora instanța de apel s-a pronunțat deja în modul corespunzător.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Victor Gorban.

6

În conformitate cu art.art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Victor Gorban.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

7