2rac-79/19 — cu privire la incasarea penalitatii

Dosarul nr. 2rac-79/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central – E. Galușceac

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi

ÎNCHEIERE

27 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu

Răspundere Limitată „Avia Invest”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Autoritatea

Aeronautică Civilă împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Avia Invest” cu

privire la încasarea penalității,

împotriva deciziei din 10 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care

s-a respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Avia Invest”

și s-a menținut hotărârea din 23 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 19 aprilie 2018 Autoritatea Aeronautică Civilă s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva SRL „Avia Invest”, solicitând încasarea penalității

conform Hotărârii Guvernului nr. 645 din 07.08.2014 în sumă de 278 885,84 lei,

calculată pentru perioada 26.10.2017-21.12.2017.

În motivarea cererii reclamanta a indicat că prin încheierea contractului nr. 4/03

din 30 august 2013 de concesiune a activelor, aflate în gestiunea ÎS „Aeroportul

Internațional Chișinău” și a terenului aferent acestora, SRL „Avia Invest”, ca

operator de aerodrom, s-a obligat la achitarea tuturor plăților obligatorii de stat și

locale în corespundere cu actele normative.

A mai indicat că una din plățile obligatorii de stat, la achitarea cărora este

obligată SRL „Avia Invest”, este reglementată de art. 6 al Legii aviației civile nr.

1237 din 09 iulie 1997 și anume, plățile de supraveghere a menținerii condițiilor de

certificare a operatorilor de aerodrom.

Reclamanta a menționat că SRL „Avia Invest” nu și-a îndeplinit obligațiile sale

reglementate de lege în mod corespunzător, admițând restanțe la achitarea plăților

de supraveghere, astfel că conform facturii seria XI nr. 0350531 din 30 septembrie

2017 pentru luna septembrie 2017 societatea pârâtă urma să achite până la 25

1

octombrie 2017 suma de 7 314 076,03 lei, stingând doar parțial din compensarea

datoriei de 43 534,09 lei.

La 22 decembrie 2017 a fost încheiat Contractul de cesiune de creanță nr. 3/17,

prin care o parte din creanța SRL „Avia Invest” avută față de SRL „Fly One” a fost

cedată în favoarea Autorității Aeronautice Civile la concursul sumei de 7 243 541,94

lei, însă, conform pct. 1 din contract în această sumă nu sunt incluse penalitățile

conform pct. 26 al Hotărârii Guvernului nr. 645 din 07.08.2014 și dobânzile de

întârziere, calculate conform art. 585 și 619 alin. (2) Cod Civil, calculate până la

data semnării contractului de cesiune a creanței.

În temeiul pct. 26 din Regulamentul de organizare și funcționare, structurii și

efectivului-limită ale Autorității Aeronautice Civile, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 645 din 07 august 2014 , în vigoare de la data de 22 august 2014

pentru neachitarea plăților de supraveghere pentru luna septembrie 2017 pentru

perioada cuprinsă între 26 octombrie 2017-21 decembrie 2017 SRL „Avia Invest”,

conform calculului nr. 34/2017 din 31 decembrie 2017, datorează o penalitate în

sumă de 207 740,24 lei.

Totodată, reclamanta a menționat că SRL „Avia Invest” nu și-a îndeplinit

obligațiile sale reglementate de lege în mod corespunzător, admițând restanțe la

achitarea plăților de supraveghere, astfel că conform facturii seria XI nr. 0350548

din 31 octombrie 2017 pentru luna octombrie 2017 societatea pârâtă urma să achite

până la 25 noiembrie 2017 suma de 5 472 738,04 lei.

La 22 decembrie 2017 a fost încheiat Contractul de cesiune de creanță nr. 4/17,

prin care o parte din creanța SRL „Avia Invest” avută față de SRL „Fly One” a fost

cedată în favoarea Autorității Aeronautice Civile la concursul sumei de 5 472 738,04

lei, însă, conform pct. 1 din contract în această sumă nu sunt incluse penalitățile

conform pct. 26 al Hotărârii Guvernului nr. 645 din 07.08.2014 și dobânzile de

întârziere, calculate conform art. 585 și 619 alin. (2) Cod Civil, calculate până la

data semnării contractului de cesiune a creanței.

În temeiul pct. 26 din Regulamentul de organizare și funcționare, structurii și

efectivului-limită ale Autorității Aeronautice Civile, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 645 din 07 august 2014 , în vigoare de la data de 22 august 2014

pentru neachitarea plăților de supraveghere pentru luna octombrie 2017 pentru

perioada cuprinsă între 26 noiembrie 2017-21 decembrie 2017 SRL „Avia Invest”,

conform calculului nr. 36/2017 din 31 decembrie 2017, datorează o penalitate în

sumă de 71 145,60 lei.

La 05 aprilie 2018 în adresa pârâtei a fost expediată cererea prealabilă nr. 778,

prin care s-a solicitat ca în termen de 3 zile să achite penalitatea în sumă de 278

885,84 lei, totodată fiind somată că în cazul neachitării benevole, se va purcede la

procedura recuperării sumei pe cale judiciară.

Prin hotărârea din 23 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de către Autoritatea Aeronautică

Civilă. S-a încasat de la SRL „Avia Invest” în beneficiul Autorității Aeronautice

Civile suma de 278 885,84 lei cu titlu de penalitate pentru neachitarea plăților de

supraveghere pentru luna septembrie 2017 calculată pentru perioada 26.10.2017-

21.12.2017, pentru luna octombrie 2017 calculată pentru perioada 26.11.2017-

2

21.12.2017 și suma de 8366,57 lei cu titlu de taxă de stat în beneficiul statului. (f.d.

63, 67-73)

Prin decizia din 10 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către SRL „Avia Invest” și s-a menținut hotărârea din 23 iunie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central. (f.d. 101, 102-116)

Pentru a ajunge la ceastă concluzie instanțele au reținut că prin contractul nr.

4/03 din 30 august 2013 de concesiune a activelor aflate în gestiunea ÎS „Aeroportul

Internațional Chișinău” și a terenului aferent acestora SRL „Avia Invest” ca operator

de aerodrom s-a obligat la achitarea tuturor plăților obligatorii de stat și locale în

corespundere cu actele normative.

Instanțele au stabilit că plățile de supraveghere a menținerii condițiilor de

certificare au fost stinse cu întârziere, prin contractele de cesiune de creanțe, în

consecință, Autoritatea Aeronautică Civilă întemeiat a calculat penalități în mărime

de 0,05 la sută din suma netransferată, pentru fiecare zi de întârziere, ce constituie

în total suma de 278 885,84 lei, în temeiul pct. 26 din Regulamentul privind

organizarea și funcționarea Autorității Aeronautice Civile, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 645 din 07 august 2014.

La 27 decembrie 2018 SRL „Avia Invest” a declarat recurs împotriva deciziei

din 10 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 23 iunie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central, solicitând casarea hotărârilor instanțelor

inferioare, cu emiterea unei noi hotărâri prin care a respinge cererea înaintată de

către Autoritatea Aeronautică Civilă cu privire la încasarea penalității și a

cheltuielilor de judecată. (f.d. 122-128)

În motivarea recursului recurenta a invocat că instanța de apel nu a determinat

corect raportul juridic dedus judecății, nu a stabilit și elucidat circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei, nu a apreciat obiectiv și sub toate aspectele

corect probele prezentate, iar decizia este ilegală și neîntemeiată, emisă fără

respectarea drepturilor și intereselor legale a SRL „Avia Invest”.

De asemenea, consideră că instanțele erau în drept să micșoreze clauza penală,

deoarece aceasta este disproporționat de mare în raport cu prejudiciile real suportate

de către SRL „Avia Invest”. Pe parcursul examinării cauzei în prima instanță

Autoritatea Aeronautică Civilă nu a prezentat careva probe, precum că din cauza

întârzierii din partea recurentei de stingere a datoriei, ar fi suportat careva cheltuieli

privind unele clauze penale egale sau mai mari decât clauza solicitată de a fi încasată.

Prin urmare, la aprecierea disproporționalității clauzei penale, instanța urma să

țină cont de clauza penală excesivă, depășirea substanțială a posibilelor prejudicii

rezultate din neexecutarea obligațiilor. Astfel, instanța de fond nu a aplicat legea

care trebuie să fie aplicată, art. 630 Cod Civil, precum și a interpretat eronat

prevederile art. 629 Cod Civil.

La 11 februarie 2019 Autoritatea Aeronautică Civilă a depus referință,

solicitând de a considera recursul declarat de către SRL „Avia Invest” inadmisibil.

(f.d. 132-135)

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 10 octombrie

2018.

3

Pe pagini Web a Curții de Apel Chișinău decizia instanței de apel a fost

publicată la data 13 noiembrie 2018, expediată în adresa participanților la proces la

data de 14 noiembrie 2018.

Astfel, recursul declarat la data de 27 decembrie 2018 este depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către

Societatea cu Răspundere Limitată „Avia Invest” este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel

a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi

reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Avia Invest” asemenea aspecte

nu se regăsesc.

4

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Avia Invest”,

inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin.

(1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune :

Recursul, declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Avia Invest”,

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

5