2rac-404/18 — cu privire la incasarea penalitatii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la incasarea penalitatii
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2rac-404/18 — cu privire la incasarea penalitatii (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2rac-404/18
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Cental – R. Țurcanu
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru
ÎNCHEIERE
26 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Nicolae Craiu
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu
Răspundere Limitată „Avia Invest”,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Autoritatea
Aeronautică Civilă împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Avia Invest” cu
privire la încasarea penalității,
împotriva deciziei din 19 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a
respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Avia Invest” și
s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 20 martie 2018,
c o n s t a t ă:
La 02 noiembrie 2017 Autoritatea Aeronautică Civilă s-a adresat cu cerere de
chemare în judecată împotriva SRL „Avia Invest”, solicitând încasarea penalității
conform Hotărârii Guvernului nr. 645 din 07.08.2014 în sumă de 193 464,77 lei,
calculată pentru perioada 28.08.2017-09.10.2017.
În motivarea cererii reclamantul a indicat că prin încheierea contractului nr.
4/03 din 30 august 2013 de concesiune a activelor, aflate în gestiunea ÎS „Aeroportul
Internațional Chișinău” și a terenului aferent acestora, SRL „Avia Invest” ca
operator de aerodrom, s-a obligat la achitarea tuturor plăților obligatorii de stat și
locale în corespundere cu actele normative.
A mai indicat că una din plățile obligatorii de stat, la achitarea cărora este
obligată SRL „Avia Invest”, este reglementată de art. 6 al Legii aviației civile nr.
1237 din 09 iulie 1997 și anume, plățile de supraveghere a menținerii condițiilor de
certificare a operatorilor de aerodrom.
Reclamantul a menționat că SRL „Avia Invest” nu și-a îndeplinit obligațiile
sale reglementate de lege în mod corespunzător, admițând restanțe la achitarea
plăților de supraveghere, astfel că conform facturii seria XI nr. 0350496 din 31 iulie
2017 pentru luna iulie 2017 pârâtul urma să achite suma de 8 832 771,92 lei, datorie
pe care a achitat-o la data de 09 octombrie 2017.
1
În temeiul pct. 26 din Regulamentul de organizare și funcționare, structurii și
efectivului-limită ale Autorității Aeronautice Civile, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 645 din 07 august 2014 , în vigoare de la data de 22 august 2014
pentru neachitarea plăților de supraveghere pentru luna iulie 2017- pe perioada
cuprinsă între 26 august 2017 - 09 octombrie 2017 SRL „Avia Invest”, conform
calculelor nr. 30/2017 din 17 octombrie 2017, datorează o penalitate în sumă de
193 464,77 lei.
La 25 octombrie 2017 în adresa pârâtului a fost expediată cererea prealabilă
nr. 3519, prin care s-a solicitat ca în termen de 5 zile să achite penalitatea în sumă
de 193 464,77 lei, totodată fiind somată că în cazul neachitării benevole, se va
purcede la procedura recuperării sumei pe cale judiciară, iar cheltuielile legate de
judecarea cauzei fiind puse pe seama pârâtului.
Prin hotărârea din 20 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a
admis cererea de chemare în judecată depusă de către Autoritatea Aeronautică
Civilă. S-a încasat de la SRL „Avia Invest” în beneficiul Autorității Aeronautice
Civile suma de 193 464,77 lei cu titlu de penalitate și suma de 5803,94 lei cu titlu
de taxă de stat în beneficiul statului. (f.d. 58, 62-67)
Prin decizia din 19 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
declarat de către SRL „Avia Invest” și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău,
sediul Central din 20 martie 2018. (f.d. 94, 95-102)
La 27 iulie 2018 SRL „Avia Invest” a declarat recurs împotriva deciziei Curții
de Apel Chișinău din 19 iunie 2018 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul
Central din 20 martie 2018, solicitând casarea actelor judecătorești cu emiterea unei
noi hotărâri, prin care să se dispună respingerea pretențiilor Autorității Aeronautice
Civile, cu încasarea cheltuielilor pentru achitarea taxei de stat în instanța de apel și
recurs. (f.d. 111-117)
În motivarea recursului recurenta a invocat că instanța de apel nu a determinat
corect raportul juridic dintre părți, circumstanțele importante pentru soluționarea
cauzei, nu a stabilit și elucidat pe deplin probele prezentate, nu le-a dat apreciere
completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este ilegală și neîntemeiată,
adoptată fără respectarea drepturilor și intereselor legitime ale recurentei.
La 21 septembrie 2018 Autoritatea Aeronautică Civilă a depus referință,
solicitând de a considera recursul declarat de către SRL „Avia Invest” inadmisibil,
deoarece nu este efectiv, fiind lipsit de forța de a îndrepta starea de lucruri,
constatându-se lipsa temeiurilor din art. 432 Cod de procedură civilă. (f.d. 123-126)
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 19 iunie 2018.
Astfel, recursul declarat la data de 27 iulie 2018 este depus în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către SRL
„Avia Invest” este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,
că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel
a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi
2
reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea
probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele
expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie
să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul
declarat de către SRL „Avia Invest” asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de
apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei
de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal
invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de SRL „Avia Invest”, inadmisibil.
3
Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin.
(1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune :
Recursul, declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Avia Invest”,
se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Nicolae Craiu
Maria Ghervas
4