2ds-5/19 — incasarea datoriei si a dobânzii de întârziere

Dosarul nr.2ds-5/19 Prima instanță: Judecătoria Rezina (jud: L.Coțaga) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L.Popova, A.Gavriliță, V.Pruteanu) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: Sv.Filincova, M.Ghervas, D.Mardari, E.Covalenco, T. Chișca-Doneva) ÎNCHEIERE 27 februarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Nina Vascan Tamara Chișca-Doneva examinând cererea depusă de Nicolae Beșleaga cu privire la explicarea deciziei din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Beșleaga împotriva lui Viorel Cociug cu privire la încasarea datoriei și a dobânzii de întârziere, c o n s t a t ă : La 4 noiembrie 2013 Nicolae Beșleaga a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Viorel Cociug, solicitând încasarea din contul ultimului în beneficiul său a datoriei în sumă de 2035 euro și a dobânzii de întârziere calculată în temeiul art. 585 și art. 619 Cod civil în sumă de 1 108 euro.

Prin hotărârea din 23 decembrie 2014 a Judecătoriei Rezina, cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Beșleaga a fost respinsă ca fiind depusă tardiv, cu omiterea termenului de prescripție. Totodată, s-a încasat din contul lui Nicolae Beșleaga în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 1 631 lei și în beneficiul lui Viorel Cociug cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5075,25 lei. Prin decizia din 20 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Nicolae Beșleaga, a fost casată hotărârea din 23 decembrie 2014 a Judecătoriei Rezina și a fost pronunțată o hotărâre nouă prin care cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Beșleaga a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din contul lui Viorel Cociug în beneficiul lui Nicolae Beșleaga a datoriei în sumă de 2035 euro în monedă națională conform cursului valutar la data executării hotărârii.

În rest, cerințele au fost respinse ca 1 neîntemeiate. Totodată, reieșind din valoarea pretențiilor admise a fost încasat din contul lui Viorel Cociug în beneficiul statului suma de 1336,75 lei cu titlu de taxă de stat pentru judecarea cauzei în prima instanță (1221 lei) și în instanța de apel (115,75 lei), iar reieșind din valoarea pretențiilor respinse a fost încasat din contul lui Nicolae Beșleaga în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 664,8 lei.

Prin decizia din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins recursul declarat de Viorel Cociug, reprezentat de avocatul Victor Panțîru și a fost admis recursul declarat de Nicolae Beșleaga, a fost casată parțial decizia din 20 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău în partea respingerii pretențiilor cu privire la încasarea dobânzii de întîrziere și a cheltuielilor de judecată și în partea enunțată a fost pronunțată o hotărâre nouă prin care au fost admise parțial pretențiile lui Nicolae Beșleaga cu privire la încasarea dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată. S-a încasat din contul lui Viorel Cociug în beneficiul lui Nicolae Beșleaga dobânda de înârziere în sumă de 47 euro 39 cenți, echivalentul în lei moldovenești la momentul executării hotărârii.

S-a încasat din contul lui Viorel Cociug în beneficiul lui Nicolae Beșleaga suma de 1154 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, a fost menținută decizia din 20 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău. La 21 ianuarie 2019 Nicolae Beșleaga a depus cerere, solicitând explicarea deciziei din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție. În motivarea cererii a invocat că necesitatea explicării deciziei din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție a apărut, deoarece din dispozitivul deciziei enunțate nu rezultă clar dacă a fost sau nu anulată obligațiunea achitării de către dânsul a taxei de stat în sumă de 664,8 lei încasată de către Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 20 mai 2015. Nicolae Beșleaga și-a întemeiat cererea în baza art. 250 și 251 Cod de procedură civilă.

Examinând cererea în raport cu materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea cu privire la explicarea deciziei din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție neîntemeiată și care urmează a fi respinsă. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. Cu referire la primul temei legal invocat în cerere de Nicolae Beșleaga, Colegiul relevă că conform art. 251 alin. (1) Cod de procedură civilă, dacă sânt necesare explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă hotărârea cuprinde dispoziții contradictorii, instanța emitentă, la cererea participanților la proces sau a executorului judecătoresc, dă explicații asupra dispozitivului ori omite dispozițiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii.

În interpretarea corectă a normei enunțate, instanța de recurs menționează că partea interesată poate solicita instanței de judecată, care a pronunțat hotărârea, să explice dispozitivul acesteia sau să înlăture dispozițiile contradictorii sau neclare, în condițiile când dispozitivul hotărârii nu este suficient de clar și sunt necesare lămuririi privind înțelesul, extinderea și aplicarea acestuia, care ar putea duce la crearea dificultăților la executare. 2 Concomitent, prin această procedură nu se poate modifica cuprinsul hotărârii și nici dispozitivul acesteia, ci doar se fac anumite precizări pentru a se asigura posibilitatea punerii în executare, cu înlăturarea dispozițiilor care eventual se contrazic.

Deci, această procedură este pusă la dispoziția părții interesate atunci când, din culpa instanței de judecată această hotărâre judecătorească nu poate fi executată sau conține dispoziții contradictorii. În cererea privind explicarea deciziei adoptate de instanța de recurs la 23 decembrie 2015, Nicolae Beșleaga a solicitat să fie explicat și concretizat dacă prin decizia nominalizată a fost sau nu anulată obligațiunea achitării de către dânsul a taxei de stat în sumă de 664,8 lei încasată de către Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 20 mai 2015. În acest sens, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cerere sunt neîntemeiate și respectiv, nu pot fi reținute drept temei de admitere a acesteia.

Or, conținutul deciziei din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție nu necesită explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului, la fel actul judecătoresc adoptat nu cuprinde dispoziții contradictorii, dispozitivul indicând cert că a fost respins recursul declarat de Viorel Cociug, reprezentat de avocatul Victor Panțîru, a fost admis recursul declarat de Nicolae Beșleaga, a fost casată parțial decizia din 20 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău în partea respingerii pretențiilor cu privire la încasarea dobânzii de întîrziere și a cheltuielilor de judecată și în partea enunțată a fost pronunțată o hotărâre nouă prin care au fost admise parțial pretențiile lui Nicolae Beșleaga cu privire la încasarea dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.

S-a încasat din contul lui Viorel Cociug în beneficiul lui Nicolae Beșleaga dobânda de înârziere în sumă de 47 euro 39 cenți, echivalentul în lei moldovenești la momentul executării hotărârii. S-a încasat din contul lui Viorel Cociug în beneficiul lui Nicolae Beșleaga suma de 1154 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, a fost menținută decizia din 20 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău. Aici se va menționa că din cuprinsul deciziei instanței de recurs rezultă clar și motivele care au stat la baza adoptării unei atare soluții, precum și norma legală aplicabilă speței, constatările expuse fiind certe, exprese și clare, prin urmare nu lasă loc interpretărilor. Ca urmare, solicitarea lui Nicolae Beșleaga nu se încadrează în prevederile art. 251 alin. (1) Codul de procedură civilă, circumstanțe ce indică direct la netemeinicia cererii.

Referitor la al doilea temei legal indicat în cerere de Nicolae Beșleaga, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reiterează prevederile art. 250 Cod de procedură civilă care indică expres că instanța care a pronunțat hotărârea emite, din oficiu sau la cererea participanților la proces, o hotărâre suplimentară dacă: a) nu s-a pronunțat asupra unei pretenții formulate de către părți sau de către intervenientul principal; b) rezolvând problema dreptului în litigiu, nu a indicat suma adjudecată, bunurile ce urmează a fi remise sau acțiunile pe care pîrîtul trebuie să le îndeplinească; c) nu a rezolvat problema repartizării între părți a 3 cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunțe asupra cererilor martorilor, experților, specialiștilor, interpreților sau reprezentanților cu privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine.

Sub acest aspect, instanța de recurs consideră că norma de drept invocată de reclamantul Nicolae Beșleaga în cererea sus-indicată nu este aplicabilă litigiului dedus judecății, or la caz nu există temeiuri de a emite o decizie suplimentară, deoarece scopul emiterii hotărârii suplimentare este de a-i da hotărârii inițiale caracterul deplinătății, deoarece hotărârea judecătorească trebuie să fie certă, să nu producă confuzii și să nu creeze disensiuni pentru cei care urmează să-și conformeze conduita prescrierilor acesteia, condiție ce nu se atestă la caz. Respectiv, o hotărâre suplimentară poate fi emisă doar în cazul când trebuie să aducă o certitudine necondiționată și deplinătate hotărârii judecătorești inițiale.

În acest sens, este notabil faptul că solicitarea recurentului excede împuternicirile instanței de recurs la etapa dată, deoarece după pronunțarea deciziei aceasta nu poate fi nici anulată, nici modificată. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție nu cuprinde dispoziții contradictorii, este formulată explicit, fără a fi necesare explicații suplimentare referitoare la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului acesteia, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de Nicolae Beșleaga.

În conformitate cu art. 251, art. 269-270 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge cererea depusă de Nicolae Beșleaga cu privire la explicarea deciziei din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Beșleaga împotriva lui Viorel Cociug cu privire la încasarea datoriei și a dobânzii de întârziere. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Nina Vascan Tamara Chișca-Doneva 4