2ds-5/19 — incasarea datoriei si a dobânzii de întârziere

Dosarul nr.2ds-5/19

Prima instanță: Judecătoria Rezina (jud: L.Coțaga)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L.Popova, A.Gavriliță, V.Pruteanu)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: Sv.Filincova, M.Ghervas,

D.Mardari, E.Covalenco, T. Chișca-Doneva)

ÎNCHEIERE

27 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând cererea depusă de Nicolae Beșleaga cu privire la explicarea

deciziei din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae

Beșleaga împotriva lui Viorel Cociug cu privire la încasarea datoriei și a

dobânzii de întârziere,

c o n s t a t ă :

La 4 noiembrie 2013 Nicolae Beșleaga a depus o cerere de chemare în

judecată împotriva lui Viorel Cociug, solicitând încasarea din contul ultimului

în beneficiul său a datoriei în sumă de 2035 euro și a dobânzii de întârziere

calculată în temeiul art. 585 și art. 619 Cod civil în sumă de 1 108 euro.

Prin hotărârea din 23 decembrie 2014 a Judecătoriei Rezina, cererea de

chemare în judecată depusă de Nicolae Beșleaga a fost respinsă ca fiind depusă

tardiv, cu omiterea termenului de prescripție. Totodată, s-a încasat din contul lui

Nicolae Beșleaga în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 1 631 lei și în

beneficiul lui Viorel Cociug cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5075,25

lei.

Prin decizia din 20 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Nicolae Beșleaga, a fost casată hotărârea din 23 decembrie 2014 a

Judecătoriei Rezina și a fost pronunțată o hotărâre nouă prin care cererea de

chemare în judecată depusă de Nicolae Beșleaga a fost admisă parțial, fiind

dispusă încasarea din contul lui Viorel Cociug în beneficiul lui Nicolae

Beșleaga a datoriei în sumă de 2035 euro în monedă națională conform cursului

valutar la data executării hotărârii. În rest, cerințele au fost respinse ca

1

neîntemeiate. Totodată, reieșind din valoarea pretențiilor admise a fost încasat

din contul lui Viorel Cociug în beneficiul statului suma de 1336,75 lei cu titlu

de taxă de stat pentru judecarea cauzei în prima instanță (1221 lei) și în instanța

de apel (115,75 lei), iar reieșind din valoarea pretențiilor respinse a fost încasat

din contul lui Nicolae Beșleaga în beneficiul statului taxa de stat în sumă de

664,8 lei.

Prin decizia din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, a fost

respins recursul declarat de Viorel Cociug, reprezentat de avocatul Victor

Panțîru și a fost admis recursul declarat de Nicolae Beșleaga, a fost casată

parțial decizia din 20 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău în partea respingerii

pretențiilor cu privire la încasarea dobânzii de întîrziere și a cheltuielilor de

judecată și în partea enunțată a fost pronunțată o hotărâre nouă prin care au fost

admise parțial pretențiile lui Nicolae Beșleaga cu privire la încasarea dobânzii

de întârziere și a cheltuielilor de judecată. S-a încasat din contul lui Viorel

Cociug în beneficiul lui Nicolae Beșleaga dobânda de înârziere în sumă de 47

euro 39 cenți, echivalentul în lei moldovenești la momentul executării hotărârii.

S-a încasat din contul lui Viorel Cociug în beneficiul lui Nicolae Beșleaga suma

de 1154 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, a fost menținută decizia din

20 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău.

La 21 ianuarie 2019 Nicolae Beșleaga a depus cerere, solicitând explicarea

deciziei din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție.

În motivarea cererii a invocat că necesitatea explicării deciziei din 23

decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție a apărut, deoarece din dispozitivul

deciziei enunțate nu rezultă clar dacă a fost sau nu anulată obligațiunea achitării

de către dânsul a taxei de stat în sumă de 664,8 lei încasată de către Curtea de

Apel Chișinău prin decizia din 20 mai 2015.

Nicolae Beșleaga și-a întemeiat cererea în baza art. 250 și 251 Cod de

procedură civilă.

Examinând cererea în raport cu materialele dosarului, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră cererea cu privire la explicarea deciziei din 23 decembrie 2015 a

Curții Supreme de Justiție neîntemeiată și care urmează a fi respinsă.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Cu referire la primul temei legal invocat în cerere de Nicolae Beșleaga,

Colegiul relevă că conform art. 251 alin. (1) Cod de procedură civilă, dacă sânt

necesare explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului

hotărârii sau dacă hotărârea cuprinde dispoziții contradictorii, instanța emitentă,

la cererea participanților la proces sau a executorului judecătoresc, dă explicații

asupra dispozitivului ori omite dispozițiile contradictorii fără a modifica

cuprinsul hotărârii.

În interpretarea corectă a normei enunțate, instanța de recurs menționează

că partea interesată poate solicita instanței de judecată, care a pronunțat

hotărârea, să explice dispozitivul acesteia sau să înlăture dispozițiile

contradictorii sau neclare, în condițiile când dispozitivul hotărârii nu este

suficient de clar și sunt necesare lămuririi privind înțelesul, extinderea și

aplicarea acestuia, care ar putea duce la crearea dificultăților la executare.

2

Concomitent, prin această procedură nu se poate modifica cuprinsul

hotărârii și nici dispozitivul acesteia, ci doar se fac anumite precizări pentru a se

asigura posibilitatea punerii în executare, cu înlăturarea dispozițiilor care

eventual se contrazic.

Deci, această procedură este pusă la dispoziția părții interesate atunci când,

din culpa instanței de judecată această hotărâre judecătorească nu poate fi

executată sau conține dispoziții contradictorii.

În cererea privind explicarea deciziei adoptate de instanța de recurs la 23

decembrie 2015, Nicolae Beșleaga a solicitat să fie explicat și concretizat dacă

prin decizia nominalizată a fost sau nu anulată obligațiunea achitării de către

dânsul a taxei de stat în sumă de 664,8 lei încasată de către Curtea de Apel

Chișinău prin decizia din 20 mai 2015.

În acest sens, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cerere sunt

neîntemeiate și respectiv, nu pot fi reținute drept temei de admitere a acesteia.

Or, conținutul deciziei din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție

nu necesită explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului,

la fel actul judecătoresc adoptat nu cuprinde dispoziții contradictorii,

dispozitivul indicând cert că a fost respins recursul declarat de Viorel Cociug,

reprezentat de avocatul Victor Panțîru, a fost admis recursul declarat de Nicolae

Beșleaga, a fost casată parțial decizia din 20 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău

în partea respingerii pretențiilor cu privire la încasarea dobânzii de întîrziere și a

cheltuielilor de judecată și în partea enunțată a fost pronunțată o hotărâre nouă

prin care au fost admise parțial pretențiile lui Nicolae Beșleaga cu privire la

încasarea dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată. S-a încasat din

contul lui Viorel Cociug în beneficiul lui Nicolae Beșleaga dobânda de înârziere

în sumă de 47 euro 39 cenți, echivalentul în lei moldovenești la momentul

executării hotărârii. S-a încasat din contul lui Viorel Cociug în beneficiul lui

Nicolae Beșleaga suma de 1154 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, a

fost menținută decizia din 20 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău.

Aici se va menționa că din cuprinsul deciziei instanței de recurs rezultă clar

și motivele care au stat la baza adoptării unei atare soluții, precum și norma

legală aplicabilă speței, constatările expuse fiind certe, exprese și clare, prin

urmare nu lasă loc interpretărilor.

Ca urmare, solicitarea lui Nicolae Beșleaga nu se încadrează în prevederile

art. 251 alin. (1) Codul de procedură civilă, circumstanțe ce indică direct la

netemeinicia cererii.

Referitor la al doilea temei legal indicat în cerere de Nicolae Beșleaga,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reiterează prevederile art. 250 Cod de procedură civilă care indică

expres că instanța care a pronunțat hotărârea emite, din oficiu sau la cererea

participanților la proces, o hotărâre suplimentară dacă: a) nu s-a pronunțat

asupra unei pretenții formulate de către părți sau de către intervenientul

principal; b) rezolvând problema dreptului în litigiu, nu a indicat suma

adjudecată, bunurile ce urmează a fi remise sau acțiunile pe care pîrîtul trebuie

să le îndeplinească; c) nu a rezolvat problema repartizării între părți a

3

cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunțe asupra cererilor martorilor,

experților, specialiștilor, interpreților sau reprezentanților cu privire la

cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine.

Sub acest aspect, instanța de recurs consideră că norma de drept invocată

de reclamantul Nicolae Beșleaga în cererea sus-indicată nu este aplicabilă

litigiului dedus judecății, or la caz nu există temeiuri de a emite o decizie

suplimentară, deoarece scopul emiterii hotărârii suplimentare este de a-i da

hotărârii inițiale caracterul deplinătății, deoarece hotărârea judecătorească

trebuie să fie certă, să nu producă confuzii și să nu creeze disensiuni pentru cei

care urmează să-și conformeze conduita prescrierilor acesteia, condiție ce nu se

atestă la caz.

Respectiv, o hotărâre suplimentară poate fi emisă doar în cazul când

trebuie să aducă o certitudine necondiționată și deplinătate hotărârii

judecătorești inițiale.

În acest sens, este notabil faptul că solicitarea recurentului excede

împuternicirile instanței de recurs la etapa dată, deoarece după pronunțarea

deciziei aceasta nu poate fi nici anulată, nici modificată.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia din 23

decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție nu cuprinde dispoziții

contradictorii, este formulată explicit, fără a fi necesare explicații suplimentare

referitoare la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului acesteia, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de Nicolae Beșleaga.

În conformitate cu art. 251, art. 269-270 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se respinge cererea depusă de Nicolae Beșleaga cu privire la explicarea

deciziei din 23 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Beșleaga împotriva lui Viorel

Cociug cu privire la încasarea datoriei și a dobânzii de întârziere.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

4