2r-145/19 — încasarea sumei în ordine de regres

Dosarul nr.2r-145/19

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Cantemir (jud. : T. Berdilă)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. : R. Petrov, I. Dănăilă, G. Vavrin)

D E C I Z I E

27 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de Rîmbu Marcel,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Compania de

Asigurări „Moldasig” Societate pe Acțiuni împotriva lui Rîmbu Marcel cu privire la

încasarea sumei în ordine de regres,

împotriva încheierii din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cahul, prin care

s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Rîmbu Marcel,

c o n s t a t ă :

La 13 mai 2015, Compania de Asigurări „Moldasig” Societate pe Acțiuni s-a

adresat în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Rîmbu

Marcel solicitând încasarea sumei de 248 849, 36 euro în ordine de regres și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 05 septembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir

cererea de chemare în judecată depusă de Compania de Asigurări „Moldasig”

Societate pe Acțiuni, s-a admis.

S-a încasat de la Rîmbu Marcel în beneficiul Companiei de Asigurări

„Moldasig” Societate pe Acțiuni suma de 248 849,36 euro, convertiți în lei

conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data executării și taxa de

stat în mărime de 50 000 lei.

La 15 septembrie 2017, Rîmbu Marcel a declarat apel împotriva hotărârii din

05 septembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii, emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de

chemare în judecată și scutirea integrală de la plata taxei de stat.

Prin încheierea din 23 noiembrie 2017 a Curții de Apel Cahul s-a admis

parțial cererea lui Rîmbu Marcel de scutire de la plata taxei de stat la depunerea

1

apelului.

S-a scutit parțial Rîmbu Marcel de la plata taxei de stat. Nu s-a dat curs

cererii de apel și s-a comunicat apelantului despre necesitatea prezentării dovezii de

plată a taxei de stat în sumă de 4 000 lei cu acordarea unui termen de 20 zile de la

primirea încheierii.

S-a explicat lui Rîmbu Marcel că în caz dacă nu va prezenta dovada de

achitare a taxei de stat în termenul stabilit, cererea de apel nu va fi considerată

depusă și va fi restituită.

La 05 decembrie 2017, avocatul Dunas Andrei a declarat în interesele lui

Rîmbu Marcel recurs împotriva încheierii din 23 noiembrie 2017 a Curții de Apel

Cahul, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii și emiterea unei noi decizii

prin care să fie dispusă achitarea taxei de stat în mărime de 2 000 lei.

Prin decizia din 10 ianuarie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a respins

recursul declarat de Rîmbu Marcel și s-a menținut încheierea din 23 noiembrie 2017

a Curții de Apel Cahul.

Prin decizia din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Cahul s-a respins apelul

declarat de Rîmbu Marcel și s-a menținut hotărârea din 05 septembrie 2017 a

Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir.

La 15 octombrie 2018, Rîmbu Marcel a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Cahul, invocând ca temei de drept

prevederile art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cahul, cererea de

revizuire depusă de Rîmbu Marcel s-a respins ca fiind inadmisibilă.

La 21 ianuarie 2019, Rîmbu Marcel a declarat recurs împotriva încheierii din

27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cahul solicitând admiterea recursului, casarea

încheierii menționate și restituirea spre rejudecare a cererii de revizuire în instanța

de apel.

În motivare a reiterat că nu este de acord cu încheierea instanței de apel prin

care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire.

Relevă că instanța de apel la examinarea cererii de revizuire a dat o apreciere

greșită circumstanțelor noi descoperite, care au fost anexate la cererea de revizuire și

în mod eronat nu a constatat circumstanțele esențiale invocate ca temei de revizuire.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța constată că Curtea

de Apel Cahul a pronunțat încheierea la 27 noiembrie 2018.

Potrivit art. 425 din Codul de procedură civilă termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Potrivit copiei plicului poștal recurentul Rîmbu Marcel a recepționat copia

încheierii instanței de apel, la 6 ianuarie 2019.

Cererea de recurs a fost declarată la 21 ianuarie 2019, respectiv în termenul

prevăzut de art. 425 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art.426 alin. (2) și (3) din Codul de procedura civilă,

recursul se depune la instanța a cărei încheiere se atacă.

Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un

complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe

2

baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Examinând recursul declarat, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează

a fi respins cu menținerea încheierii din următoarele motive.

Colegiul menționează că revizuirea este mijlocul procesual prin care sunt

atacate hotărârile judecătorești definitive care conțin grave erori de fapt, erori puse

în lumină ca urmare a descoperirii unor fapte și împrejurări necunoscute instanței și

deci, inexistente în materialul probator de la dosar.

Din analiza dispozițiilor art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se

întemeiază pe descoperirea de fapte sau împrejurări noi esențiale ale cauzei care nu

au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că unul din aspectele

fundamentale a supremației legii este principiul securității raporturilor juridice, care

instituie, printre altele, în cazul în care instanțele judecătorești au stabilit definitiv o

chestiune, hotărârea lor nu ar trebui pusă la îndoială (a se vedea Brumărescu versus

România [MC], nr. 28342/95, para. 61, CEDO 1999- VII, și Roșca versus Moldova,

nr. 6267/02, para. 24, 22 martie 2005).

Circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice

care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care

au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având

putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute

revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii, care să fie

descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă

revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a cauzei.

Deci, pentru revizuirea unei decizii, este necesar ca să fie noi faptele sau

împrejurările invocate, adică, orice situație, stare care în mod autonom sau prin

coroborare cu alte probe poate duce la dovedirea netemeiniciei hotărârii.

Circumstanțe precum că recurentul a prezentat Cazierul judiciar nr.

8231/2018/R 16 mai 2018, în care se indică că Rîmbu Marcel nu este în curs de

cercetare penală pe teritoriul Italiei și certificatul de atestare fiscală în care se indică

că nu rezultă informații de evidență fiscală, nu sunt circumstanțe noi descoperite

după pronunțarea hotărârii.

Or, aceste certificate au fost eliberate recurentului, după pronunțarea deciziei

Curții de Apel din Bologna din 11 septembrie 2014, prin care s-a dispus că

infracțiunea pentru care a fost condamnat Rîmbu Marcel a fost stinsă prin

prescripție, deoarece a expirat termenul pentru tragere la răspundere penală.

3

Prin urmare chiar dacă a intervenit prescripția răspunderii penale pentru

infracțiunea comisă, în virtutea legii prin acest fapt nu se denotă netemeiniciei

acuzațiilor constatate prin sentința Tribunalului Modena din 23 septembrie 2013, ci

doar condamnatul beneficiază de efectele prescripției răspunderii penale, însă nu și

de obligațiunea pecuniară care a fost survenit, ca urmare a faptei prejudiciabile.

Actele prezentate nu atestă împrejurări legate de existența faptei penale, a

vinovăției acestuia, și astfel, aceste dovezi nu sunt de natură a justifica netemeinicia

hotărârii prin care Rîmbu Marcel a fost recunoscut vinovat pentru faptul conducerii

în stare de ebrietate și prejudiciile evaluate.

Astfel, motivele indicate de către recurent referitor la netemeinicia încheierii

Curții de Apel Cahul din 27 noiembrie 2018 și aplicarea eronată a normelor de drept

material, nu sunt prevăzute de art.449 Codul de procedură civilă, temeiurilor

declarării revizuirii fiind exhaustivă și neputând fi completată, din care considerente

nu pot fi reținute argumentele revizuentului în acest sens.

În raport cu conținutul cererii de revizuire depuse și în sensul normelor de

drept procedural enunțate instanța de recurs reține că instanța a examinat faptele pe

care revizuentul și-a întemeiat cererea de revizuire și s-a expus asupra motivelor

invocate în cererea de revizuire.

La caz,împrejurările date nu constituie pentru recurent o violare a art. 6 al

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale. Totodată Curtea a menționat că art.6 nu este aplicabil în cazul

proceurii în care este examinată o cerere de revizuire a unui proces civil care s-a

finalizat print-o hotărâre definitivă (Sablon împotriva Belgiei, pct. 86).

Temeiurile de revizuire urmează a fi prevăzute în legislație în mod obiectiv și

exhaustiv, astfel încât nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei

hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei.

În hotărârea nr.16 din 25 iunie 2013, Curtea Constituțională a menționat că o

derogare de la principiul res judicata este justificată doar atunci când este necesară

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare.

Colegiul conchide că motivele invocate de revizuient nu sunt de asemenea

natură, or, alegațiile revizuientului precum că probele prezentate în cadrul

examinării cauzei în fond, au fost respinse și neexaminate, este doar poziția părții și

un dezacord cu soluția emisă prin deciziei din 27 februarie 2018.

Luând în considerație cele stipulate supra, instanța de recurs conchide, că

Curtea de Apel Chișinău a reținut corect faptul că împrejurările invocate nu

constituie împrejurări noi în sensul prevăzut de art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă.

Având în vedere cele menționate, Colegiul ajunge la concluzia de a respinge

recursul și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. 427 lit. (a) art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție

4

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Rîmbu Marcel.

Se menține încheierea din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cahul, prin

care s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire, adoptată în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Compania de Asigurări „Moldasig”

Societate pe Acțiuni împotriva lui Rîmbu Marcel cu privire la încasarea sumei în

ordine de regres.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Dumitru Mardari

5