2r-101/20 — cu privire la încasarea despăgubirilor de asigurare, a dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral

Dosarul nr. 2r-101/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. C. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan)

ÎNCHEIERE

26 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Andrei Mazur

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Mazur

împotriva Societății pe Acțiuni „Moldasig” cu privire la încasarea despăgubirilor

de asigurare, a dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului material și

prejudiciului moral

împotriva încheierii din 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care nu

s-a dat curs cererilor de apel depuse de Andrei Mazur și Societatea pe Acțiuni

„Moldasig”,

împotriva încheierii din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respinsă cererea înaintată de către Andrei Mazur privind recuzarea

judecătorului Curții de Apel Chișinău de la judecarea cererii de apel și

împotriva încheierii din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost încetată din oficiu procedura de apel la cererea de apel depusă de

Societatea pe Acțiuni „Moldasig” împotriva hotărârii din 14 decembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău sediul Centru

constată:

La 6 iunie 2016, Andrei Mazur a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA „Moldasig” cu privire la încasarea despăgubirilor de asigurare, a

dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,

a fost admisă acțiunea parțial.

A fost încasată de la SA „Moldasig” în beneficiul lui Andrei Mazur suma de

15 215,86 de lei cu titlu de despăgubire de asigurare.

1

În rest, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

A fost încasată de la SA „Moldasig” în beneficiul statului suma de 456,47 de

lei cu titlu de cheltuieli de judecată sub forma taxei de stat, de a cărei plată,

reclamantul a fost scutit.

La 10 ianuarie 2019, Andrei Mazur a declarat apel nemotivat împotriva

hotărârii din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, solicitând

scutirea de la plata taxei de stat, admiterea apelului, casarea hotărârii primei

instanțe și admiterea integrală a acțiunii.

La 18 ianuarie 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, SA „Moldasig” a

declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei

instanțe, cu adoptarea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererilor de apel depuse de Andrei Mazur și SA „Moldasig”, fiindu-le comunicat

despre necesitatea prezentării cererilor de apel întocmite în conformitate cu

exigențele legii, a dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 3 458,23 de lei

pentru apelantul Andrei Mazur și a dovezii de plată a taxei de stat în sumă de 342

de lei pentru apelantul SA „Moldasig” în termen de 10 zile din momentul

recepționării încheierii.

La 17 iunie 2019, SA „Moldasig” a depus cerere de apel motivată împotriva

hotărârii din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, solicitând

admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu adoptarea unei noi decizii

de respingere a acțiunii.

La 17 iunie 2019, Andrei Mazur a depus cerere cu privire la scutirea de la

plata taxei de stat la depunerea cererii de apel.

Prin încheierea din 25 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

parțial cererea de scutire de la plata taxei de stat înaintată de Andrei Mazur.

Nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Andrei Mazur, fiindu-i comunicat

despre necesitatea prezentării cererii de apel întocmită în conformitate cu

exigențele legii și a dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 1 500 de lei în

termen de 7 zile din momentul recepționării încheierii.

Prin încheierea din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost

restituită cererea de apel depusă de Andrei Mazur și remisă cu toate documentele

anexate.

La 22 noiembrie 2019, Andrei Mazur a depus cerere de recuzare a

judecătorului Curții de Apel Chișinău, Ion Țurcan de la examinarea pricinii civile

în ordine de apel.

Prin încheierea din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respinsă cererea înaintată de către Andrei Mazur privind recuzarea judecătorului

Curții de Apel Chișinău, Ion Țurcan de la judecarea cererii de apel depusă de

SA „Moldasig” împotriva hotărârii din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău

sediul Centru.

Prin încheierea din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost

încetată din oficiu procedura de apel la cererea de apel depusă de SA „Moldasig”

2

împotriva hotărârii din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru

dat fiind faptul că apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu a

solicitat repunerea în termen.

La 26 decembrie 2019, Andrei Mazur a declarat recurs împotriva

încheierilor din 23 mai 2019, din 27 noiembrie 2019 și din 12 decembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

restituit din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. b1) CPC, instanța de recurs este în

drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs nu corespunde

prevederilor art. 437 alin. (1).

În conformitate cu art. 437 alin. (1) CPC, cererea de recurs trebuie să fie

dactilografiată și trebuie să cuprindă: a) denumirea instanței la care se depune

recursul; b) numele, denumirea, calitatea procesuală a recurentului sau a persoanei

ale cărei interese le reprezintă, adresa lor; c) numele sau denumirea, adresa

intimatului; e) denumirea instanței care a emis decizia în apel, data pronunțării și

dispozitivul deciziei, argumentele admiterii sau respingerii apelului; f) esența și

temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările

recurentului, propunerile respective; g) data declarării recursului și semnătura

recurentului.

La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că la 26 decembrie 2019, Andrei Mazur a declarat

recurs împotriva încheierilor din 23 mai 2019, din 27 noiembrie 2019 și din

12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, care însă este redactată într-o altă

limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul, fără a anexa traducerea

acesteia în limba de stat (f. d. 89-91 vol. II).

În același timp, instanța de recurs reține că prin Hotărârea nr. 17 din 4 iunie

2018 a Curții Constituționale a Republicii Moldova, a fost constatată desuetudinea

Legii nr. 3465 din 1 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe

teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Curtea a notat că potrivit art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie

2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei legi

presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

Pe cale de consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că unul din principiile

fundamentale ale procesului civil și penal este principiul limbii oficiale de

procedură, care este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 24 CPC și art. 9 din

Legea cu privire la organizarea judecătorească.

Prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare pentru

asigurarea respectări drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în

condițiile egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și

incorporate în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele

internaționale, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și

3

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, care nu impun condiții privind limba în care se desfășoară procesul,

prezumând că ședința de judecată se desfășoară în limba națională a statului.

Conform art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este

limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina Hotărârii

Curții Constituționale a Republicii Moldova nr. 36 din 5 decembrie 2013, urmează

a fi înțeleasă ca limba română. Caracterul oficial al limbii instituie obligativitatea

utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă

fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale statului.

Din cele menționate, rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă

limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în

limba de stat. Astfel, cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au

dreptul să se exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, chiar și în

ipoteza în care cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat acestora.

Totodată, dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor orale

desfășurate în fața instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și înainta

în instanță acte de procedură sau alte cereri în această limbă.

În aceste condiții, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție concluzionează că atunci când cererea de recurs în

Secțiunea 1 este redactată într-o altă limbă decât limba de stat, este aplicabilă

sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de recurs.

Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba de

stat din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul

împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația

instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de

actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul

când nu cunosc limba de stat.

Față de cele ce preced, având în vedere că cererea de recurs depusă de

Andrei Mazur împotriva încheierilor din 23 mai 2019, din 27 noiembrie 2019 și

din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu corespunde prevederilor

art. 437 alin. (1) CPC, fiind redactată într-o altă limbă decât limba oficială în care

se desfășoară procesul și nu este însoțită de traducere, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

restitui recursul declarat de Andrei Mazur.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. b1) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se restituie recursul declarat de Andrei Mazur împotriva încheierilor din

23 mai 2019, din 27 noiembrie 2019 și din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Mazur

împotriva Societății pe Acțiuni „Moldasig” cu privire la încasarea despăgubirilor

4

de asigurare, a dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului material și

prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

5