3r-46/19 — contestarea actelor administrative si incasarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative si incasarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- restituirea cererii de apel
3r-46/19 — contestarea actelor administrative si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3r-46/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (judecător V. Ciumac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători V. Sîrbu, S. Gîrbu și L. Bulgac) D E C I Z I E 20 februarie 2019 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând recursul declarat de Ana Salii, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ana Salii împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, intervenient accesoriu Victoria Bercu, cu privire la contestarea actelor administrative și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost restituită, ca fiind depusă peste termenul legal, cererea de apel înaintată de Ana Salii împotriva hotărârii din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 23 februarie 2017, Ana Salii a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Educației (începând cu data de 26 iulie 2017, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării) cu privire la anularea ca fiind ilegale a rezultatelor interviului din 12 ianuarie 2017 pentru ocuparea funcției de director al Colegiului „Alexei Mateevici“ și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.
7-13). Prin încheierea protocolară din 27 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost introdusă în proces în calitate de intervenient accesoriu Victoria Bercu (f.d. 83). La 05 iunie 2017, reclamanta Ana Salii a depus cerere prin care a formulat o pretenție suplimentară, și anume pretenția ce ține de anularea ordinului Ministerului Educației nr. 08-p din 24 ianuarie 2017 cu privire la numirea Victoriei Bercu în funcția de director al Colegiului „Alexei Mateevici“ (f.d. 111-117). Prin hotărârea din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Ana Salii împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, intervenient accesoriu 1 Victoria Bercu, cu privire la contestarea actelor administrative și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.
178-184). La 24 august 2018, Ana Salii a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 177). Prin încheierea din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită, ca fiind depusă peste termenul legal, cererea de apel înaintată de Ana Salii împotriva hotărârii din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 191-194). La 14 ianuarie 2019, Ana Salii a declarat recurs împotriva încheierii din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău la etapa primirii pe rol a cererii de apel depuse de Ana Salii împotriva hotărârii din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.
198-199). În motivarea recursului, recurenta Ana Salii a susținut că nu a fost prezentă în ședința de judecată, în care s-a pronunțat dispozitivul hotărârii din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și că nici prin poștă nu a recepționat copia acestui dispozitiv. Recurenta a precizat că abia la 01 iulie 2018, a luat cunoștință de dispozitivul hotărârii din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Astfel, recurenta consideră că termenul de declarare a apelului împotriva hotărârii din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a început să curgă la data de 01 iulie 2018. Drept urmare, recurenta a invocat că s-a încadrat în termenul de 30 de zile de declarare a apelului, prevăzut la art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
La 06 februarie 2019, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului Ministerul Educației, Culturii și Cercetării copia cererii de recurs depuse de Ana Salii (f.d. 206). Intimatul Ministerul Educației, Culturii și Cercetării nu a depus referință la recursul declarat de Ana Salii. În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. După cum rezultă din actele cauzei, în fișa de însoțire nr. 12525 din 04 decembrie 2018 este indicat că, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia încheierii contestate în adresa Anei Salii la data de 04 decembrie 2018 (f.d. 195). Însă, la materialele dosarului nu există dovada recepționării de către recurenta Ana Salii a copiei încheierii contestate.
Totodată, Colegiul relevă că încheierea contestată a fost publicată pe portalul instanțelor naționale de judecată la data de 03 decembrie 2018. Astfel, Colegiul consideră că recurenta Ana Salii, care a declarat recursul la 14 ianuarie 2019, s-a conformat prevederilor legale, încadrându-se în termenul de declarare a recursului prevăzut la art. 425 din Codul de procedură civilă. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ana 2 Salii urmează a fi respins și a menține încheierea din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, din următoarele raționamente.
Conform art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Colegiul constată că la 23 februarie 2017, Ana Salii a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Educației cu privire la anularea ca fiind ilegale a rezultatelor interviului din 12 ianuarie 2017 pentru ocuparea funcției de director al Colegiului „Alexei Mateevici“ și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.
7-13). Prin încheierea protocolară din 27 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost introdusă în proces în calitate de intervenient accesoriu Victoria Bercu (f.d. 83). La 05 iunie 2017, reclamanta Ana Salii a depus cerere prin care a formulat o pretenție suplimentară, și anume pretenția ce ține de anularea ordinului Ministerului Educației nr. 08-p din 24 ianuarie 2017 cu privire la numirea Victoriei Bercu în funcția de director al Colegiului „Alexei Mateevici“ (f.d. 111-117). Prin hotărârea din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Ana Salii împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, intervenient accesoriu Victoria Bercu, cu privire la contestarea actelor administrative și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.
178-184). La 24 august 2018, Ana Salii a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 177). Colegiul evidențiază că apelanta Ana Salii nu a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului împotriva hotărârii din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin încheierea din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită, ca fiind depusă peste termenul legal, cererea de apel înaintată de Ana Salii împotriva hotărârii din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 191-194). Conform art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.
Art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă statuează că termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii. În această conjunctură, Colegiul notează că spre deosebire de termenul de declarare a recursului, care curge din data comunicării, după caz, a încheierii, hotărârii sau deciziei integrale, termenul de declarare a apelului curge din data 3 pronunțării dispozitivului hotărârii. În sensul stabilirii limitelor temporale de declarare a apelului, legiuitorul nu a prevăzut excepții pentru participanții la proces legal înștiințați care au decis să nu participe la examinarea cauzei în primă instanță, cu atât mai mult – excepții pentru participanții la proces legal înștiințați care au participat la examinarea cauzei, dar nu s-au înfățișat în instanță la data pronunțării dispozitivului hotărârii.
Astfel, termenul de declarare a apelului, care este comun tuturor participanților la proces, a expirat la 16 iulie 2018, luând în considerare că zilele de 14 și 15 iulie 2018 au fost nelucrătoare, iar potrivit art. 112 alin. (2) din Codul de procedură civilă, dacă ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi lucrătoare. În situația în care apelanta Ana Salii a depus cererea de apel împotriva hotărârii din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la 24 august 2018, este cert că termenul de declarare a apelului a fost omis, după cum a indicat și instanța de apel. Prin urmare, nu există nicio contradicție între constatarea faptului recepționării de către apelanta Ana Salii a dispozitivului hotărârii primei instanțe abia la data de 01 iulie 2018 și constatarea încălcării termenului de declarare a apelului.
Or, legea procesuală civilă în vigoare nu prevede deplasarea momentului în care a început să curgă termenul de declarare a apelului, și nici întreruperea acestuia. Totuși, legiuitorul a prevăzut instituția repunerii în termen. Așadar, conform art. 116 alin. (1) din Codul de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. Art. 116 alin. (2) din Codul de procedură civilă stipulează că cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată.
Colegiul observă că apelanta Ana Salii în cererea de apel nemotivată nu a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului împotriva hotărârii din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, după cum a constatat și instanța de apel, care a considerat necesar să aplice sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de apel, or însăși apelanta a indicat că urmează a fi considerat în termen apelul declarat la 24 august 2018, din motiv că abia la 01 iulie 2018, a recepționat dispozitivul hotărârii din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. În conformitate cu art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă, sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.
În speță, având în vedere constatarea celor două condiții de la art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, și anume depunerea apelului în afara termenului legal și omisiunea apelantului de a solicita repunerea în termen, instanța 4 de apel corect a restituit cererea de apel declarată de către Ana Salii împotriva hotărârii din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. În această privință, Colegiul consideră necesar să puncteze că cererea de repunere în termen a instrumentului de atac, în orice caz trebuie să fie exprimată din inițiativa participanților la proces, instanța nefiind îndreptățită, în lipsa unor dispoziții legale exprese, să efectueze din oficiu repunerea în termen, chiar dacă din ansamblul materialului probator administrat la dosar ar rezulta că participanții la proces au avut motive întemeiate de a nu îndeplini în termen actul de procedură.
În astfel de situații, Curtea Europeană a Drepturilor Omului este întotdeauna tranșantă, inclusiv în raport cu Republica Moldova, echivalând repunerea nejustificată în termenul de efectuare a actului de procedură cu încălcarea dreptului la proces echitabil și a principiului securității raporturilor juridice (cauzele Melnic v. Moldova și Popov v. Moldova (nr. 2)). Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de Ana Salii urmează a fi respins și a menține încheierea din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 427 lit. a) și 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Ana Salii.
Se menține încheierea din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ana Salii împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, intervenient accesoriu Victoria Bercu, cu privire la contestarea actelor administrative și încasarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.