3r-46/19 — contestarea actelor administrative si incasarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative si incasarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- restituirea cererii de apel
3r-46/19 — contestarea actelor administrative si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3r-46/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (judecător V. Ciumac)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători V. Sîrbu, S. Gîrbu și L. Bulgac)
D E C I Z I E
20 februarie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Nicolae Craiu
Nina Vascan
examinând recursul declarat de Ana Salii,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ana Salii
împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, intervenient accesoriu
Victoria Bercu, cu privire la contestarea actelor administrative și încasarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin
care a fost restituită, ca fiind depusă peste termenul legal, cererea de apel înaintată
de Ana Salii împotriva hotărârii din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani,
c o n s t a t ă:
La 23 februarie 2017, Ana Salii a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Educației (începând cu data de 26 iulie 2017, Ministerul
Educației, Culturii și Cercetării) cu privire la anularea ca fiind ilegale a rezultatelor
interviului din 12 ianuarie 2017 pentru ocuparea funcției de director al Colegiului
„Alexei Mateevici“ și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 7-13).
Prin încheierea protocolară din 27 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani, a fost introdusă în proces în calitate de intervenient accesoriu
Victoria Bercu (f.d. 83).
La 05 iunie 2017, reclamanta Ana Salii a depus cerere prin care a formulat o
pretenție suplimentară, și anume pretenția ce ține de anularea ordinului
Ministerului Educației nr. 08-p din 24 ianuarie 2017 cu privire la numirea Victoriei
Bercu în funcția de director al Colegiului „Alexei Mateevici“ (f.d. 111-117).
Prin hotărârea din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a
fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Ana Salii
împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, intervenient accesoriu
1
Victoria Bercu, cu privire la contestarea actelor administrative și încasarea
cheltuielilor de judecată (f.d. 178-184).
La 24 august 2018, Ana Salii a depus cerere de apel nemotivată împotriva
hotărârii din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 177).
Prin încheierea din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost
restituită, ca fiind depusă peste termenul legal, cererea de apel înaintată de Ana
Salii împotriva hotărârii din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani
(f.d. 191-194).
La 14 ianuarie 2019, Ana Salii a declarat recurs împotriva încheierii din
29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și
restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău la etapa primirii pe rol
a cererii de apel depuse de Ana Salii împotriva hotărârii din 14 iunie 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 198-199).
În motivarea recursului, recurenta Ana Salii a susținut că nu a fost prezentă
în ședința de judecată, în care s-a pronunțat dispozitivul hotărârii din 14 iunie 2018
a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și că nici prin poștă nu a recepționat copia
acestui dispozitiv.
Recurenta a precizat că abia la 01 iulie 2018, a luat cunoștință de
dispozitivul hotărârii din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Astfel, recurenta consideră că termenul de declarare a apelului împotriva
hotărârii din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a început să
curgă la data de 01 iulie 2018.
Drept urmare, recurenta a invocat că s-a încadrat în termenul de 30 de zile de
declarare a apelului, prevăzut la art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
La 06 februarie 2019, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
intimatului Ministerul Educației, Culturii și Cercetării copia cererii de recurs
depuse de Ana Salii (f.d. 206).
Intimatul Ministerul Educației, Culturii și Cercetării nu a depus referință la
recursul declarat de Ana Salii.
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de
declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea
încheierii.
După cum rezultă din actele cauzei, în fișa de însoțire nr. 12525 din
04 decembrie 2018 este indicat că, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia
încheierii contestate în adresa Anei Salii la data de 04 decembrie 2018 (f.d. 195).
Însă, la materialele dosarului nu există dovada recepționării de către recurenta Ana
Salii a copiei încheierii contestate.
Totodată, Colegiul relevă că încheierea contestată a fost publicată pe portalul
instanțelor naționale de judecată la data de 03 decembrie 2018.
Astfel, Colegiul consideră că recurenta Ana Salii, care a declarat recursul la
14 ianuarie 2019, s-a conformat prevederilor legale, încadrându-se în termenul de
declarare a recursului prevăzut la art. 425 din Codul de procedură civilă.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ana
2
Salii urmează a fi respins și a menține încheierea din 29 noiembrie 2018 a Curții de
Apel Chișinău, din următoarele raționamente.
Conform art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva
încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe
baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței
la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă
recursul și să mențină încheierea.
Colegiul constată că la 23 februarie 2017, Ana Salii a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Ministerului Educației cu privire la anularea ca fiind
ilegale a rezultatelor interviului din 12 ianuarie 2017 pentru ocuparea funcției de
director al Colegiului „Alexei Mateevici“ și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.
7-13).
Prin încheierea protocolară din 27 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani, a fost introdusă în proces în calitate de intervenient accesoriu
Victoria Bercu (f.d. 83).
La 05 iunie 2017, reclamanta Ana Salii a depus cerere prin care a formulat o
pretenție suplimentară, și anume pretenția ce ține de anularea ordinului
Ministerului Educației nr. 08-p din 24 ianuarie 2017 cu privire la numirea Victoriei
Bercu în funcția de director al Colegiului „Alexei Mateevici“ (f.d. 111-117).
Prin hotărârea din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a
fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Ana Salii
împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, intervenient accesoriu
Victoria Bercu, cu privire la contestarea actelor administrative și încasarea
cheltuielilor de judecată (f.d. 178-184).
La 24 august 2018, Ana Salii a depus cerere de apel nemotivată împotriva
hotărârii din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 177).
Colegiul evidențiază că apelanta Ana Salii nu a solicitat repunerea în termenul de
declarare a apelului împotriva hotărârii din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani.
Prin încheierea din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost
restituită, ca fiind depusă peste termenul legal, cererea de apel înaintată de Ana
Salii împotriva hotărârii din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani
(f.d. 191-194).
Conform art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de
apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara
termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a
refuzat să efectueze repunerea în termen.
Art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă statuează că termenul de
declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.
În această conjunctură, Colegiul notează că spre deosebire de termenul de
declarare a recursului, care curge din data comunicării, după caz, a încheierii,
hotărârii sau deciziei integrale, termenul de declarare a apelului curge din data
3
pronunțării dispozitivului hotărârii.
În sensul stabilirii limitelor temporale de declarare a apelului, legiuitorul nu
a prevăzut excepții pentru participanții la proces legal înștiințați care au decis să nu
participe la examinarea cauzei în primă instanță, cu atât mai mult – excepții pentru
participanții la proces legal înștiințați care au participat la examinarea cauzei, dar
nu s-au înfățișat în instanță la data pronunțării dispozitivului hotărârii.
Astfel, termenul de declarare a apelului, care este comun tuturor
participanților la proces, a expirat la 16 iulie 2018, luând în considerare că zilele de
14 și 15 iulie 2018 au fost nelucrătoare, iar potrivit art. 112 alin. (2) din Codul de
procedură civilă, dacă ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în
următoarea zi lucrătoare.
În situația în care apelanta Ana Salii a depus cererea de apel împotriva
hotărârii din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la
24 august 2018, este cert că termenul de declarare a apelului a fost omis, după cum
a indicat și instanța de apel.
Prin urmare, nu există nicio contradicție între constatarea faptului
recepționării de către apelanta Ana Salii a dispozitivului hotărârii primei instanțe
abia la data de 01 iulie 2018 și constatarea încălcării termenului de declarare a
apelului. Or, legea procesuală civilă în vigoare nu prevede deplasarea momentului
în care a început să curgă termenul de declarare a apelului, și nici întreruperea
acestuia.
Totuși, legiuitorul a prevăzut instituția repunerii în termen. Așadar, conform
art. 116 alin. (1) din Codul de procedură civilă, persoanele care, din motive
întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în
termen de către instanță.
Art. 116 alin. (2) din Codul de procedură civilă stipulează că cererea de
repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de
procedură și se examinează în ședință de judecată.
Colegiul observă că apelanta Ana Salii în cererea de apel nemotivată nu a
solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului împotriva hotărârii din
14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, după cum a constatat și
instanța de apel, care a considerat necesar să aplice sancțiunea procedurală sub
forma restituirii cererii de apel, or însăși apelanta a indicat că urmează a fi
considerat în termen apelul declarat la 24 august 2018, din motiv că abia la
01 iulie 2018, a recepționat dispozitivul hotărârii din 14 iunie 2018 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani.
În conformitate cu art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă, sancțiunile
procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural
civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de
neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în
caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.
În speță, având în vedere constatarea celor două condiții de la art. 369 alin.
(1) lit. b) din Codul de procedură civilă, și anume depunerea apelului în afara
termenului legal și omisiunea apelantului de a solicita repunerea în termen, instanța
4
de apel corect a restituit cererea de apel declarată de către Ana Salii împotriva
hotărârii din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
În această privință, Colegiul consideră necesar să puncteze că cererea de
repunere în termen a instrumentului de atac, în orice caz trebuie să fie exprimată
din inițiativa participanților la proces, instanța nefiind îndreptățită, în lipsa unor
dispoziții legale exprese, să efectueze din oficiu repunerea în termen, chiar dacă
din ansamblul materialului probator administrat la dosar ar rezulta că participanții
la proces au avut motive întemeiate de a nu îndeplini în termen actul de procedură.
În astfel de situații, Curtea Europeană a Drepturilor Omului este întotdeauna
tranșantă, inclusiv în raport cu Republica Moldova, echivalând repunerea
nejustificată în termenul de efectuare a actului de procedură cu încălcarea dreptului
la proces echitabil și a principiului securității raporturilor juridice (cauzele Melnic
v. Moldova și Popov v. Moldova (nr. 2)).
Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat
de Ana Salii urmează a fi respins și a menține încheierea din 29 noiembrie 2018 a
Curții de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 427 lit. a) și 428 din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Ana Salii.
Se menține încheierea din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ana Salii împotriva
Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, intervenient accesoriu Victoria Bercu,
cu privire la contestarea actelor administrative și încasarea cheltuielilor de
judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Nicolae Craiu
Nina Vascan
5