3ra-102/19 — cu privire la contestarea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actului administrativ şi încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
3ra-102/19 — cu privire la contestarea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-102/19
Prima instanță: Judecătoria Orhei sediul Central (jud. V. Pîslariuc)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)
ÎNCHEIERE
13 februarie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Svetlana Filincova
Nicolae Craiu
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Iulia
Perova, reprezentată de avocatul Vasile Stăvilă și Consiliul sătesc Bolohan r-nul
Orhei, reprezentat de avocatul Cristina Ermurachi
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Iuliei Perova, reprezentată
de avocatul Vasile Stăvilă împotriva Consiliului sătesc Bolohan r-nul Orhei și
Primăriei satului Bolohan r-nul Orhei cu privire la contestarea actului administrativ
și încasarea cheltuielilor de judecată
împotriva deciziei din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin
care au fost respinse apelurile declarate de Consiliul sătesc Bolohan r-nul Orhei și
Iulia Perova și menținută hotărârea din 7 iunie 2018 a Judecătoriei Orhei sediul
Central, prin care acțiunea a fost respinsă
constată:
La 9 august 2016, Iulia Perova, reprezentată de avocatul Vasile Stăvilă a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Bolohan r-nul
Orhei cu privire la contestarea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de
judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că la 5 mai 2016, s-a adresat cu o cerere la
Primăria satului Bolohan r-nul Orhei cu solicitarea de a fi declarată în calitate de
chiriaș în locul defuncților Maria Negara (mama) și Mihail Negara (fratele), în
cadrul contractului inițial de închiriere a apartamentului nr. X din casa
specialiștilor sect. XXXXX sat. XXXXX r-nul XXXXX cu eliberarea ulterioară a
actelor confirmătoare în acest sens.
Ca temei pentru adresarea respectivă a servit faptul că de la naștere și până
în anul 1981, dânsa a locuit împreună cu părinții săi în apartamentul acestora din
sect. XXXXX sat. XXXXX r-nul XXXXX, precum și faptul că potrivit
1
certificatelor eliberate de Primăria satului Bolohan r-nul Orhei nr. 247 și 248 din
18 aprilie 2016, se constată că dânsa, care este rudă de gradul întâi cu defuncții
Maria Negara decedată la XXXXX și Mihail Negara decedat la XXXXX, conform
Registrului de evidență a gospodăriilor populației nr. 7 contul 489, a intrat în
posesia masei succesorale rămase, inclusiv de facto, adică prin administrarea și
gestionarea continuă a patrimoniului succesoral.
A concretizat că în virtutea drepturilor succesorale, este unicul moștenitor în
drept de a pretinde la proprietatea defuncților, inclusiv la apartamentul nr. X din
casa specialiștilor sect. XXXXX sat. XXXXX r-nul XXXXX.
Reieșind din motive personale, intenționează să treacă cu traiul în imobilul
menționat, unde a inițiat lucrări de reparație, dar și procedura de înregistrare a vizei
de reședință, drept urmare, a solicitat administrației publice locale transcrierea
apartamentului menționat pe numele său.
Având în vedere prevederile art. 35, 91, 110 pct. 10 Codul cu privire la
locuințe al RSS Moldovenești din 3 iunie 1983 în vigoare până la 20 noiembrie
2015 și reieșind din faptul că imobilul litigios a fost atribuit în chirie ca apartament
de serviciu Mariei Negara, dânsa fiind unicul moștenitor legal al defuncților Maria
Negara și Mihail Negara, până în prezent a participat activ și continuu la
administrarea și gestionarea imobilului, prin urmare, este în drept de a solicita
organelor competente să fie declarată chiriaș în locul primului chiriaș în cadrul
contractului inițial de închiriere a încăperii de locuit, iar Primăria satului Bolohan
r-nul Orhei, la rândul său, în virtutea legii, este obligată de a opera modificările în
cauză.
Prin decizia Consiliului sătesc Bolohan r-nul Orhei nr. 4/5 din 26 mai 2016,
a fost refuzat în admiterea cererii respective.
A invocat dezacordul cu decizia și răspunsul Consiliului sătesc Bolohan
r-nul Orhei, considerându-le declarative, deoarece prevederile Codului cu privire la
locuințe al RSS Moldovenești din 3 iunie 1983 au fost în vigoare până la
20 noiembrie 2015, adică inclusiv la data nașterii raporturilor juridice specificate,
fapt care îi acordă dreptul să apeleze la retroactivitatea legii și să solicite obținerea
drepturilor ce i se cuvin anume în baza acestei legi.
La 8 iulie 2016, prin intermediul avocatului Vasile Stavilă, a depus o cerere
prealabilă, prin care a solicitat autorității publice emitente - Consiliului sătesc
Bolohan r-nul Orhei examinarea cererii în cadrul ședinței Consiliului local cu
emiterea unei hotărâri referitor la revocarea în tot a deciziei nr. 4/5 din 26 mai
2016 cu privire la examinarea cererii, la care însă nu a primit niciun răspuns.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 167-167 CPC, 14-16, 20,
25-27 din Legea contenciosului administrativ.
A solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei Consiliului sătesc Bolohan
r-nul Orhei nr. 4/5 din 26 mai 2016 cu privire la examinarea cererii, obligarea
Primăriei satului Bolohan r-nul Orhei prin decizie să o declare în calitate de chiriaș
în locul defuncților Maria Negara și Mihail Negara în cadrul contractului inițial de
închiriere a apartamentului nr. X din casa specialiștilor sect. XXXXX sat. XXXXX
r-nul XXXXX, cu eliberarea ulterioară a documentelor confirmătoare
2
corespunzătoare, precum și încasarea de la pârât în beneficiul său a cheltuielilor de
judecată în sumă de 3000 de lei.
Prin hotărârea din 31 martie 2017 a Judecătoriei Orhei sediul Central, a fost
admisă acțiunea.
A fost declarată nulă decizia Consiliului sătesc Bolohan r-nul Orhei nr. 4/5
din 26 mai 2016 cu privire la examinarea cererii.
A fost obligată Primăria satului Bolohan r-nul Orhei să o înregistreze pe
Iulia Perova în calitate de chiriaș în locul defuncților Maria Negara și Mihail
Negara în cadrul contractului inițial de închiriere a apartamentului nr. X din casa
specialiștilor sect. XXXXX sat. XXXXX r-nul XXXXX.
Au fost încasate de la Consiliul sătesc Bolohan r-nul Orhei în beneficiul
Iuliei Perova cheltuielile de judecată în mărime de 3000 de lei.
Prin decizia din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă
cererea de apel depusă de Consiliul sătesc Bolohan r-nul Orhei, casată integral
hotărârea din 31 martie 2017 a Judecătoriei Orhei sediul Central, cu remiterea
cauzei spre rejudecare la Judecătoria Orhei sediul Central, în alt complet de
judecată.
Prin încheierea din 5 februarie 2018 a Judecătoriei Orhei sediul Central, a
fost atrasă în proces în calitate de copârât Primăria satului Bolohan r-nul Orhei.
Prin hotărârea din 7 iunie 2018 a Judecătoriei Orhei sediul Central, a fost
respinsă acțiunea ca neîntemeiată.
A fost admisă parțial cerința Consiliului sătesc Bolohan r-nul Orhei cu
privire la compensarea cheltuielilor de judecată.
A fost încasată din contul Iuliei Perova în beneficiul Consiliului sătesc
Bolohan r-nul Orhei suma de 5000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență
juridică și suma de 600 de lei cu titlu de cheltuieli pentru transport.
Prin decizia din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, au fost
respinse apelurile declarate de Consiliul sătesc Bolohan r-nul Orhei și Iulia Perova
și menținută hotărârea primei instanțe.
La 13 decembrie 2018, Iulia Perova, reprezentată de avocatul Vasile Stăvilă
a declarat recurs împotriva deciziei din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și a
deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă
acțiunea.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea primei instanțe și
decizia instanței de apel, considerându-le ilegale.
A remarcat că în cadrul examinării cauzei în prima instanță a fost dovedit cu
certitudine că dânsa, cu mult înainte de decesul mamei sale Maria Negara și a
fratelui său Mihail Negara, se afla mereu alături de aceștia la casa părintească,
îngrijindu-i, deoarece erau XXXXX, gestionând toate bunurile de care aceștia
dispuneau, inclusiv și apartamentul în care locuiau.
De asemenea, prima instanță a evitat, pe lângă multiple prevederi legale pe
care și-a întemeiat concluziile sale, să facă trimitere și la faptul că potrivit art. 10
pct. 10 Codul nr. 2718 din 3 iunie 1983 cu privire la locuințe al RSSM, în vigoare
3
până la 25 noiembrie 2015, adică inclusiv la data nașterii raporturilor juridice
menționate, nu pot fi evacuați din locuințele de serviciu fără a li se acorda o altă
încăpere de locuit, inclusiv membrii familiei lucrătorului decedat, căruia i s-a
acordat locuința de serviciu.
În acest context a indicat că prevederile art. 55 Codul nr. 2718 din 3 iunie
1983 cu privire la locuințe al RSSM concretizează că inclusiv copiii chiriașului
sunt membrii de familie.
Astfel, prima instanță urma să constate și să se expună asupra faptului că în
speță aplicabilitate au prevederile Codului locativ din anul 1983, or, dânsa are
calitatea de moștenitor al chiriașilor care au decedat la momentul când în vigoare
erau prevederile Codului locativ menționat, totodată respingând argumentele
nefondate ale intimaților care fac referință la prevederile Legii cu privire la
locuințe.
A precizat că prima instanță a evitat să se expună și asupra faptului că
potrivit deciziei din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, cauza a fost
trimisă la rejudecare anume pe motivul neatragerii în procesul dat a Primăriei
satului Bolohan r-nul Orhei.
Astfel, deși Primăria satului Bolohan r-nul Orhei nu a prezentat nimic nou,
decât ceea ce a prezentat Consiliul sătesc Bolohan r-nul Orhei la ședința din
31 martie 2017, totuși prima instanță prin hotărârea din 7 iunie 2018 a respins
acțiunea ca neîntemeiată.
La 9 ianuarie 2019, Consiliul sătesc Bolohan r-nul Orhei, reprezentat de
avocatul Cristina Ermurachi a declarat recurs împotriva deciziei din 17 octombrie
2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei
instanței de apel și a hotărârii primei instanțe în partea respingerii solicitărilor
Consiliului sătesc Bolohan r-nul Orhei cu privire la încasarea integrală a
cheltuielilor de judecată, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă
integral solicitarea Consiliului sătesc Bolohan r-nul Orhei cu privire la încasarea
integrală a cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului a invocat că hotărârea primei instanțe și decizia
instanței de apel în partea prin care a fost respinsă cerința cu privire la încasarea
integrală a cheltuielilor de judecată sunt neîntemeiate, pasibile de a fi casate, din
considerentul că instanța de judecată nu a reținut pe deplin circumstanțele
importante pentru admiterea integrală a acestora, iar normele de drept material și
procedural au fost încălcate și aplicate în mod eronat în acest sens.
Astfel, hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel urmează a fi
casate în partea respingerii solicitării de recuperare integrală a cheltuielilor de
judecată, deoarece instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au elucidat obiectiv
și multiaspectual totalitatea circumstanțelor importante întru soluționarea justă a
acestei solicitări, acestea fiind în contradicție cu prevederile art. 130 alin. (1) CPC.
La 21 ianuarie 2019, Consiliul sătesc Bolohan r-nul Orhei, reprezentat de
avocatul Cristina Ermurachi a depus referință la recursul declarat de Iulia Perova,
solicitând respingerea acestuia cu dispunerea încasării cheltuielilor de judecată
4
suportate în instanța de recurs de către Consiliul sătesc Bolohan r-nul Orhei pentru
asistență juridică în mărime de 2000 de lei.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată
în adresa părților la 12 noiembrie 2018, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire
(f. d. 203), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către
recurenți la materialele dosarului lipsesc.
Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au
declarat recursul la 13 decembrie 2018 și respectiv, la 9 ianuarie 2019 în termenul
legal.
Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile
sunt inadmisibile din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Iulia Perova,
reprezentată de avocatul Vasile Stăvilă și Consiliul sătesc Bolohan r-nul Orhei,
reprezentat de avocatul Cristina Ermurachi nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
5
Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursurile
declarate de Iulia Perova, reprezentată de avocatul Vasile Stăvilă și Consiliul
sătesc Bolohan r-nul Orhei, reprezentat de avocatul Cristina Ermurachi, asemenea
aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursurile declarate de Iulia Perova, reprezentată de avocatul Vasile
Stăvilă și Consiliul sătesc Bolohan r-nul Orhei, reprezentat de avocatul Cristina
Ermurachi ca inadmisibile.
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
dispune:
Recursurile declarate de Iulia Perova, reprezentată de avocatul Vasile Stăvilă
și Consiliul sătesc Bolohan r-nul Orhei, reprezentat de avocatul Cristina Ermurachi
se consideră inadmisibile.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Svetlana Filincova
Nicolae Craiu
6