3r-25/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-25/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central ( jud. S. Dimitriu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

DECIZIE

06 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de către Lilia Vasilevici,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Lilia Vasilevici împotriva

Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat și a Uniunii Avocaților din Republica

Moldova, intervenient accesoriu Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Lilia Vasilevici împotriva

deciziei din 17 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 10 februarie 2017 Lilia Vasilevici a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat și a Uniunii Avocaților din Republica

Moldova, intervenient accesoriu Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată Lilia Vasilevici a indicat că prin hotărârea

Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din 29 noiembrie 2016, p. 4.1., a fost respinsă

cererea sa și nu a fost admisă în profesia de avocat, refuzul nefiind motivat.

A relatat că în temeiul art. 14 din Legea RM nr. 793 din 10 februarie 2000

contenciosului administrativ, a formulat și la 28 decembrie 2016 a depus cererea prealabilă

împotriva hotărârii Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din 29 noiembrie 2016 și a

solicitat admiterea cererii prealabile cu modificarea hotărârii din 29 noiembrie 2016 pentru

a fi admisă în profesia de avocat. Comisia de licențiere a profesiei de avocat a examinat

cererea prealabilă depusă și prin hotărârea din 12 ianuarie 2017 a respins-o, de asemenea

fără o anumită motivare.

A menționat că hotărârea contestată din 29 noiembrie 2016 este contrară Legii RM

nr.1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, în special art. 10, care stabilește condiții

necesare pentru admiterea în profesia de avocat: - cetățenia Republicii Moldova, -

capacitatea deplină de exercițiu, - diplomă de licențiat în drept, reputația ireproșabilă, -

susținerea examenului de calificare. Persoanele care au cel puțin 10 ani vechime în muncă

în funcția de judecător sunt scutite de efectuarea stagiului profesional și de examenul de

1

calificare dacă în termen de 6 luni după demisia din funcția respectivă, au solicitat

eliberarea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat.

A invocat că a fost numită prin Decretul Președintelui RM din 08 octombrie 1996 în

funcția de judecător al Judecătoriei Centru, mun. Chișinău și eliberată din funcție pentru

comiterea unei abateri disciplinare prin Decretul Președintelui RM semnat la 19 mai 2015,

publicat la 22 mai 2015.

A susținut că a avut o vechime în funcție de judecător - mai mult de 18,5 ani, ceea ce

îi permite să pretindă la profesia de avocat; cetățenia Republicii Moldova, capacitatea

deplină de exercițiu, diplomă de licențiat în drept, reputația ireproșabilă - nu au fost

contestate.

Deoarece hotărârea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din 29 noiembrie

2016 prin care i s-a refuzat în admitere în profesia de avocat nu este motivată, poate numai

să presupună că, faptul eliberării sale din funcția de judecător pentru comiterea unei

abateri disciplinare, a servit drept bază pentru respingerea solicitării sale.

Însă, al.3 art.10 al Legii RM nr.1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură a

stabilit condițiile când persoana nu se consideră cu reputație ireproșabilă și cererea ei nu se

admite: - a fost condamnată anterior pentru infracțiuni grave, deosebit de grave,

excepțional grave săvîrșite cu intenție, chiar dacă au fost stinse antecedentele penale; - nu

au fost stinse antecedentele penale pentru comiterea altor infracțiuni; - anterior a fost

exclusă din avocatură sau i s-a retras licența pentru acordarea asistenței juridice din motive

compromițătoare; - a fost concediată din cadrul organelor de drept din motive

compromițătoare sau eliberată, din aceleași motive, din funcția de judecător, notar,

consultant juridic și funcționar public; - comportamentul sau activitatea ei este

incompatibilă cu normele Codului deontologic avocatului; - prin hotărârea instanței

judecătorești, s-a stabilit un abuz prin care ea a încălcat drepturile și libertățile

fundamentale ale omului.

A concretizat că nu a fost condamnată, nu are antecedente penale, anterior nu a

exercitat activitatea de avocat, nu a fost concediată/eliberată din organele de drept din

motive compromițătoare, a fost eliberată din funcția de judecător în urma unei abateri

disciplinare: a aplicat eronat prevederile art. 90 CP al RM persoanei condamnate pentru o

infracțiune deosebit de gravă. Consiliul Superior al Magistraturii a considerat necesar de a

propune Președintelui R. Moldova de a o elibera din funcția de judecător.

A menționat că Consiliul Superior al Magistraturii și Președintele R. Moldova au

ignorat faptul că avea o vechime în muncă în funcție de judecător aproape 19 ani, 30 de

ani - în organele drept, a fost președintele instanței, candidat la funcția de judecător la

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, a avut contract cu Institutul Național de

Justiție pentru serviciul perfecționare a candidaților la funcția de judecători, a fost

apreciată cu Diplomă de onoare. A fost eliberată din funcție pentru o greșeală de rutină,

care se comite și până la ziua de astăzi, dar nici un judecător nu este eliberat din funcție.

A precizat că nu s-a motivat/demonstrat precum că comportamentul sau activitatea sa

este incompatibilă cu normele Codului deontologic al avocatului. Nu există hotărârea

instanței judecătorești, care să stabilească un abuz prin care ea a încălcat drepturile și

libertățile fundamentale ale omului.

A considerat că refuzul Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din 29 noiembrie

2016 de a nu o admite în profesia de avocat, este unul neîntemeiat, situație care îi cauzează

prejudicii considerabile de ordin moral și material.

2

A solicitat recunoașterea ca neîntemeiat refuzul de admitere în profesia de avocat,

emis în baza hotărârilor din 29 noiembrie 2016 și 12 ianuarie 2017; anularea hotărârilor

Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din 29 noiembrie 2016 și din 12 ianuarie 2017

în partea respingerii cererii privind admiterea în profesia de avocat, ca fiind ilegale;

obligarea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din RM să o

admită în profesia de avocat, cu eliberarea licenței.

Pe parcursul examinării cauzei, cererea a fost concretizată, prin formularea

pretențiilor împotriva copârâților indicați (f.d. 98).

Prin hotărârea din 24 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central cererea de

chemare în judecată depusă de Lilia Vasilevici a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 17 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Lilia Vasilevici și a fost menținută hotărârea din 24 august 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

La 19 iunie 2018 Lilia Vasilevici a declarat recurs și la 06 august 2018 – recurs

suplimentar, împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei instanței de

apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 08 august 2018 a Curții Supreme de Justiție recursul, declarat de

către Lilia Vasilevici, a fost considerat inadmisibil.

La data de 18 octombrie 2018 Lilia Vasilevici în temeiul art. 449 lit. e1) Cod de

procedură civilă a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 17 aprilie 2018 a Curții

de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de revizuire s-a indicat ca la data de 03 iulie 2018 Curtea

Constituțională la sesizarea nr.61 g/2018 a emis hotărârea privind excepția de

neconstituționalitate a unor prevederi din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19

iulie 2002, în special a declarat neconstituțional textul „în partea ce ține de procedura de

organizare a examenelor. Calificativul acordat nu poate fi contestat” din art. 43 alin. (4) al

Legii cu privire la avocatură.

A considerat că concluziile Curții Constituționale sunt relevante cazului ei.

Prin încheierea din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Lilia Vasilevici împotriva deciziei din 17

aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

La data de 23 noiembrie 2018, în termenul prevăzut de lege, Lilia Vasilevici a

declarat recurs împotriva încheierii din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate, cu emiterea unei noi decizii

prin care să fie casata decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și emiterea unei

noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că încheierea contestată este ilegală și

neîntemeiată, deoarece instanța de apel a interpretat eronat situația legală a cazului.

A menționat că concluziile Curții Constituționale din hotărârea nr. 18 din 03 iulie

2018 sunt relevante cazului ei și permit repararea situației de drept eronate, admise de

instanțele naționale la judecarea prezentei cauze.

La data de 03 ianuarie 2019, în adresa intimaților Comisia de Licențiere a profesiei de

avocat a Uniunii Avocaților din RM și Ministerul Justiției a fost expediată copia recursului

declarat de către Lilia Vasilevici cu înștiințarea depunerii referinței.

Intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referință în

termenul stabilit.

3

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs,

fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Examinând temeiurile recursului, în raport cu materialele cauzei civile, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

neîntemeiat și care urmează a fi respins din următoarele considerente.

În conformitate cu art.427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

În conformitate cu art.451 alin.(1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Colegiul menționează că, temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești

irevocabile sunt arătate în art. 449 Cod de procedură civilă, în mod exhaustiv.

Din materialele dosarului rezultă că drept temei de revizuire a deciziei din 17 aprilie

2018 a Curții de Apel Chișinău, Lilia Vasilevici a invocat prevederile art. 449 lit. e1 ) din

Codul de procedură civilă.

Așadar, potrivit art. 449 lit. e1) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul

în care a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și

la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată

a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții

Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de

tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului.

La caz, Lilia Vasilevici solicitând revizuirea deciziei din 17 aprilie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, a arătat că, prin hotărârea Curții Constituționale din 03 iulie 2018 au fost

declarate neconstituționale sintagmele ,,în partea ce ține de procedura de organizare a

examenelor. Calificativul acordat nu poate fi contestat” de la aliniatele (4) art. 43 din

Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, prevederi de care susține

revizuenta urma să se conducă instanța la adoptarea hotărârii contestate.

În acest sens, Colegiul reține însă că, soluția instanței de judecată nu a fost întemeiată

pe prevederile art. 43 alin. (4) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002,

deoarece nu are tangență cu fondul pricinii și nu poate servi temei de revizuire a hotărârii

din 24 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și deciziei din 17 aprilie 2018 a

Curții de Apel Chișinău. Or, deținând anterior funcția de judecător, în conformitate cu art.

10 alin. (2) al Legii cu privire la avocatură, recurenta era scutită de efectuarea stagiului

profesional și de examenul de calificare.

Astfel, Colegiul punctează că, articolul invocat de revizuentă supus controlului

constituționalității, nu schimbă în esență soluția instanței de judecată și prin urmare, nu

constituie temei de revizuire conform art. 449 lit. e1 ) CPC.

În circumstanțele relevate, instanța de recurs consideră neîntemeiate argumentele

invocate în recurs, deoarece sunt lipsite de suport legal și nu pot constitui temei de

admitere a recursului în sensul declarat, cu atât mai mult că argumentele recursului sunt

similare celor invocate și în cererea de revizuire cărora le-a fost dată o apreciere justă de

către Curtea de Apel Chișinău.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că, Curtea de Apel Chișinău examinând temeiurile de revizuire, corect a stabilit că

4

cererea de revizuire depusă de către Lilia Vasilevici, nu se încadrează în prevederile legale

statuate la art. 449 CPC.

Or, admiterea cererii de revizuire, ar contravine principiului securității raporturilor

juridice și ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului

și a Libertăților Fundamentale.

Sub acest aspect, instanța de recurs reiterează că, revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri

judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar

retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului

stabilității raporturilor juridice, de aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict

determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

O cerere care nu conține nici unul din aceste temeiuri nu poate fi admisă ca

întemeiată, fiind inadmisibilă încercarea de rediscutare a unei hotărâri irevocabile.

În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană cu mai multe ocazii a menționat că

dreptul la o instanță, garantat de articolul 6§1 din Convenție, presupune respectarea

principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței

dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă

în discuție (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a

cauzei.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a

menține încheierea din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de către Lilia Vasilevici.

Se menține încheierea din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Lilia Vasilevici împotriva Comisiei de

Licențiere a profesiei de avocat și a Uniunii Avocaților din Republica Moldova,

intervenient accesoriu Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la contestarea

actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecător Mariana Pitic

judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

5