2ra-102/19 — înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și profesiei de avocat

2ra-102/19 — înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și profesiei de avocat (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-2586/2018

2ra-102/2019

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: L. Lupașco)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu)

D E C I Z I E

06 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Galina Stratulat

examinând recursurile declarate de Cabinetul Avocatului „Sergiu Petrușca” și

de Biroul Asociat de Avocați sector Râșcani,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cabinetul

Avocatului „Sergiu Petrușca” împotriva Biroului Asociat de Avocați sector

Râșcani cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de

proprietate, în exercitarea profesiei de avocat, încasarea prejudiciului moral și

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Cabinetul Avocatului „Sergiu Petrușca” și a fost

casată hotărârea din 20 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii

c o n s t a t ă :

La 29 decembrie 2016, Cabinetul avocatului „Sergiu Petrușca” (în continuare

CA „Sergiu Petrușca”) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului

Asociat de Avocați sector Râșcani (în continuare BAA sect. Râșcani) cu privire la

înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și în exercitarea

profesiei de avocat, încasarea prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că începând cu 23 septembrie

2016, Sergiu Petrușca activează în calitate de avocat în cadrul CA „Sergiu

Petrușca”, cu sediul pe str. Armeneasca 73, mun. Chișinău, fapt ce se confirmă prin

decizia nr. 191 din 23 septembrie 2016 a Ministerului Justiției cu privire la

înregistrarea CA „Sergiu Petrușca”.

1

A menționat că, anterior, a activat în calitate de avocat - membru asociat al

BAA sect. Râșcani, în același sediu din str. Armeneasca 73, mun. Chișinău.

Totodată, reclamantul a specificat că, atât anterior în calitate de avocat -

membru asociat al BAA sect. Râșcani, cât și în prezent - în calitate de avocat în

cadrul CA „Sergiu Petrușca” a deținut și deține cu drept de proprietate privată 1/38

cotă-parte din bunul imobil situat pe str. Armeneasca 73, mun. Chișinău, fapt ce se

confirma prin informația din Registrul bunurilor imobile.

A invocat că în incinta imobilului din str. Armeneasca 73, Chișinău, pe lângă

birourile în care activează avocații, în capătul holului mai este amplasat un birou,

separat de hol, dotat cu masă și scaun, folosit pe rând de către toți avocații la

prestarea serviciilor (consultarea juridică a clienților).

Reclamantul a afirmat că la 24 octombrie 2016, conform graficului de

serviciu afișat pe panou, precum și în calitate de coproprietar al bunului imobil,

urma să se folosească de dreptul său legitim de a fi avocat de serviciu la primirea și

consultarea juridică a clienților, însă, a fost împiedicat de către avocații BAA sect.

Râșcani, Natalia Călugăreanu și Victor Babără, care, pe un ton ridicat și agresiv i-

au reproșat că conform indicațiilor șefului BAA sect. Râșcani, Miroslav Căuș, nu

are dreptul de a desfășura serviciul și în mod ultimativ i s-a cerut să elibereze locul

avocatului de serviciu.

Astfel, a relatat că prin aceste acțiuni a fost împiedicat în exercitarea liberă și

deplină a profesiei de avocat.

Or, în calitate de avocat și coproprietar al bunului imobil a considerat

reclamantul că dispune de drepturi egale în exercitarea profesiei de avocat ca și

ceilalți coproprietari - avocați, membri asociați ai BAA sect. Râșcani, inclusiv de

dreptul de a folosi locul special amenajat pentru avocatul de serviciu pe toată

durata activității profesionale în calitate de avocat în cadrul CA „Sergiu Petrușca”

în sediul respectiv.

Totodată, reclamantul a considerat că prin acțiunile discriminatorii și vădit

ilegale din partea Biroului în adresa sa, i s-au creat obstacole în exercitarea

profesiei de avocat, și anume în folosirea locului special amenajat pentru avocatul

de serviciu, în incinta bunului imobil din str. Armeneasca 73, mun. Chișinău.

A indicat că încercând să soluționeze litigiul pe calea amiabilă a expediat în

adresa BAA sect. Râșcani o reclamație, însă nu a primit nici un răspuns.

La 26 aprilie 2017, reclamantul a depus cerere de concretizare a acțiunii și în

final a solicitat obligarea BAA sect. Râșcani să înlăture obstacolele în exercitarea

liberă, deplină și fără discriminare de către avocatul Sergiu Petrușca, din cadrul CA

„Sergiu Petrușca”, în calitate de avocat coproprietar al bunului imobil din str.

Armeneasca 73, mun. Chișinău, a profesiei de avocat și a dreptului său de

proprietate asupra bunului imobil nominalizat, prin acordarea dreptului, în măsură

egală cu ceilalți coproprietari/ avocați - membri ai BAA sect. Râșcani de a folosi

locul special amenajat pentru avocatul de serviciu din incinta bunului imobil din

str. Armeneasca 73, mun. Chișinău, pe toată durata activității profesionale a CA

„Sergiu Petrușca”, cu sediul înregistrat pe adresa indicată; încasarea din contul

BAA sect. Râșcani în beneficiul CA „Sergiu Petrușca” a prejudiciului moral cauzat

prin împiedicarea exercitării libere, depline și fără discriminare a profesiei de

avocat și a dreptului de coproprietar al bunului imobil în mărime de 30 000 de lei;

încasarea din contul BAA sect. Râșcani în beneficiul CA „Serghei Petrușca” a

cheltuielilor de judecată în mărime de 250,43 de lei.

2

Prin hotărârea din 20 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

acțiunea fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

CA „Sergiu Petrușca” împotriva BAA sect. Râșcani cu privire la înlăturarea

obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate, în exercitarea profesiei de

avocat și încasarea prejudiciului moral.

La 22 noiembrie 2017, CA „Sergiu Petrușca” a declarat apel împotriva

hotărârii din 20 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a

solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a

acțiunii.

Prin decizia din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de CA „Sergiu Petrușca”; s-a casat hotărârea din 20 noiembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o hotărâre nouă prin care: s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de CA „Sergiu Petrușca”

împotriva BAA sect. Râșcani cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea

dreptului de proprietate și în exercitarea profesiei de avocat, repararea prejudiciului

moral; s-a obligat BAA sect. Râșcani să înlăture obstacolele în exercitarea de către

avocatul Sergiu Petrușca din cadrul CA „Sergiu Petrușca”, a profesiei de avocat

prin acordarea dreptului, în măsură egală cu ceilalți avocați - membri ai BAA sect.

Râșcani de a folosi locul special amenajat pentru avocatul de serviciu din incinta

bunului imobil din str. Armenească 73, mun. Chișinău. În rest, cererea de chemare

în judecată s-a respins ca neîntemeiată.

La 30 iulie 2018 BAA sect. Râșcani a depus cerere de explicare a deciziei din

05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

ca neîntemeiată cererea BAA sect. Râșcani privind explicarea deciziei din 05 iunie

2018 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de CA „Sergiu Petrușca” împotriva BAA sect. Râșcani cu privire

la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și în exercitarea

profesiei de avocat, repararea prejudiciului moral.

Anterior, la 03 august 2018 CA „Sergiu Petrușca” a depus cerere de recurs

împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat casarea în partea acesteia,

și anume în partea în care s-a dispus respingerea pretențiilor cu pronunțarea unei

noi hotărâri de admitere integrală a cerințelor acțiunii.

În motivarea recursului CA „Sergiu Petrușca” a indicat că consideră

neîntemeiată decizia instanței de apel, în partea respingerii cerinței de încasare a

prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată.

Recurentul a afirmat că la adoptarea deciziei instanța de apel corect a constat

încălcarea din partea BAA sect. Râșcani a drepturilor sale, însă eronat a interpretat

normele de drept material în partea ce ține de încasarea prejudiciului moral,

precum și a apreciat eronat materialul probator, fapt care incontestabil duce la

încălcarea drepturilor sale.

Totodată, a specificat că în situația creată îi sunt încălcate și drepturile sale

consfințite în CEDO, or, simpla constatare a încălcării drepturilor nu este

suficientă, urmând a fi încasat și prejudiciului moral cauzat prin încălcarea

dreptului său de exercitare liberă, deplină și fără discriminare a dreptului de

proprietate și a dreptului de exercitare a profesiei de avocat.

La 05 septembrie 2018 BAA sect. Râșcani a depus cerere de recurs împotriva

deciziei instanței de apel și a solicitat casarea acesteia cu menținerea hotărârii

primei instanțe.

3

În motivarea recursului BAA sect. Râșcani a indicat că instanța de apel la

examinarea cauzei a dat o apreciere eronată materialului probator și a interpretat

eronat normele de drept material și procedural.

Astfel, BAA sect. Râșcani a relevat că conform extrasului din Registrul

bunurilor imobile, în calitate de coproprietari ai bunului imobil în litigiu figurează

doar persoane fizice, BAA sect. Râșcani nefiind inclus în calitate de coproprietar.

A specificat că urmare a admiterii parțiale a acțiunii sunt încălcate drepturile

persoanelor care nu au fost atrase în proces, aspect care a fost ignorat de instanța

de apel.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 05 iunie 2018.

La data de 25 iulie 2018, decizia din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău

a fost publicată pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată”.

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, la data de 25 iulie 2018

decizia integrală a instanței de apel a fost expediată participanților la proces (f.d.

85-86, Vol. II).

Astfel, recursurile, declarate la data de 03 august 2018 și 05 septembrie 2018,

sunt în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

Prin încheierea din 16 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție recursurile

declarate de CA „Sergiu Petrușca” și BAA sect. Râșcani au fost considerate

admisibile și au fost fixate spre examinare într-un complet de 5 judecători, în

vederea examinării fondului recursului.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actelor de dispoziție contestate, prin prisma

argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept

material și procedural aplicabile la soluționarea speței, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul

declarat de CA „Sergiu Petrușca”, va admite recursul declarat de BAA sect.

Râșcani și va casa decizia instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze decizia

instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

4

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Astfel, actele cauzei cert denotă că la 29 decembrie 2016, CA „Sergiu

Petrușca” a depus cerere de chemare în judecată împotriva BAA sect. Râșcani, prin

care a solicitat înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și în

exercitarea profesiei de avocat, repararea prejudiciului moral.

Prima instanță fiind investită cu examinarea prezentei acțiuni prin hotărârea

din 20 noiembrie 2017 a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată

depusă de CA „Sergiu Petrușca” împotriva BAA sect. Râșcani.

Pentru a soluționa astfel prima instanță a reținut că reclamantul nu a prezentat

probe concludente întru demonstrarea îngrădirii dreptului de proprietate și

exercitării profesiei de avocat.

Pe când, instanța de apel prin decizia din 05 iunie 2018 a admis apelul

declarat de CA „Sergiu Petrușca”; a casat hotărârea din 20 noiembrie 2017 emisă

de Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani și a emis o hotărâre nouă prin care: a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de CA „Sergiu Petrușca”

împotriva BAA sect. Râșcani cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea

dreptului de proprietate și în exercitarea profesiei de avocat, repararea prejudiciului

moral; a obligat BAA sect. Râșcani să înlăture obstacolele în exercitarea de către

avocatul Sergiu Petrușca din cadrul CA „Sergiu Petrușca”, a profesiei de avocat

prin acordarea dreptului, în măsură egală cu ceilalți avocați - membri ai BAA sect.

Râșcani de a folosi locul special amenajat pentru avocatul de serviciu din incinta

bunului imobil din str. Armenească 73, mun. Chișinău. În rest, cererea de chemare

în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

Curtea de Apel Chișinău a menționat că CA „Sergiu Petrușca” i-a fost îngrădit

dreptul de exercitare a profesiei de avocat prin neacordarea dreptului, în măsură

egală cu ceilalți avocați - membri ai BAA sect. Râșcani de a folosi locul special

amenajat pentru avocatul de serviciu din incinta bunului imobil din str.

Armenească 73, mun. Chișinău.

În opinia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție decizia instanței de apel nu poate fi menținută, deoarece

concluziile expuse în aceasta contravin circumstanțelor cauzei, litigiul fiind

soluționat greșit, urmare a aprecierii eronate a materialului probator.

În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

Potrivit art. 373 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța de apel verifică, în

limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt

și aplicarea legii în primă instanță.

Raportând normele enunțate la circumstanțele cauzei din speță, Colegiul

constată că instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei

instanțe eronat a interpretat materialul probator prezentat la actele cauzei.

Astfel, materialele cauzei cert denotă că Sergiu Petrușca este proprietarul a

1/38 cote-părți din încăpere situată pe adresă: mun. Chișinău, str. Armenească 73,

cu nr. cadastral 0100420.166.01.020, drept dobândit în temeiul contractului de

donație nr. 8279 din 02 septembrie 2010, înregistrat în Registrul bunurilor imobile

la data de 03 septembrie 2010.

5

La fel, actele cauzei atestă că conform contractului de constituire din 17

decembrie 2015 a fost decisă constituirea pe durata nedeterminată a BAA sect.

Râșcani, cu sediul în mun. Chișinău, str. Armenească 73, astfel, în încăpere situată

pe adresa mun. Chișinău, str. Armenească 73, activează avocații din BAA sect.

Râșcani.

Mai mult, prin decizia nr. 190 din 23 septembrie 2016 „Cu privire la

modificarea datelor din Registrul cabinetelor avocaților și birourilor asociate de

avocați”, s-a decis înregistrarea retragerii avocatului Sergiu Petrușca din BAA sect.

Râșcani, iar prin decizia nr. 191 din 23 septembrie 2016 a Ministerului Justiției

„Cu privire la înregistrarea Cabinetului avocatului „Sergiu Petrușca”, s-a decis

înregistrarea CA „Sergiu Petrușca” cu sediul: mun. Chișinău, str. Armenească 73.

Așadar, sediul CA „Sergiu Petrușca” se află în incinta încăperii de pe str.

Armenească, 73, mun. Chișinău unde este amplasat locul de desfășurare a profesiei

de avocat de către avocatul Sergiu Petrușca, ultimul dispunând de masă, scaun,

lădița pentru poștă, etc.

Din materialele cauzei și declarațiile participanților la proces rezultă că

avocatul Sergiu Petrușca a indicat asupra existenței în incinta imobilului din str.

Armenească 73, mun. Chișinău, pe lângă birourile (încăperile/cabinetele) în care

activează avocații, în capătul holului (coridorului), a unui birou aparte, separat de

hol (coridor) printr-o ușă din sticlă, dotat cu masă și scaun, folosit pe rând de

avocații, care activează în incinta încăperii, și anume avocați – doritori pentru

prestarea, în mod special, a serviciilor juridice în calitate de avocat de serviciu

(consultarea juridică a cetățenilor).

De asemenea, Colegiul reține că Sergiu Petrușca s-a plâns în fața instanței de

judecată precum că avocații din cadrul BAA sect. Râșcani îi creează obstacole în

folosirea biroului din sticlă destinat activității avocaților de serviciu, situat în

încăpere de pe str. Armenească 73, mun. Chișinău.

Astfel, Sergiu Petrușca a susținut că i-a fost interzisă folosirea biroului de

sticlă, invocându-i-se că doar avocații de serviciu din cadrul BAA sect. Râșcani pot

să folosească biroul respectiv.

Deși, în incinta încăperii din mun. Chișinău, str. Armenească 73, Sergiu

Petrușca dispune de loc, unde este amplasată masa, invocând că este coproprietar

al încăperii nominalizate, reclamantul dorește și el, fără discriminare în mod liber

și deplin să exercite dreptul de a fi și el avocat de serviciu la primirea și

consultarea juridică a cetățenilor, cu folosirea în acest scop, a încăperii respective

pentru avocatul de serviciu pe toată durata activității profesionale de avocat, iar

situația creată îi aduce suferințe psihice și fizice, prin lezarea cinstei, onoarei și

demnității sale.

La caz, CA „Sergiu Petrușca” a pretins că BAA sect. Râșcani îi creează

obstacole în exercitarea liberă, deplină și fără discriminare de către avocatul Sergiu

Petrușca, din cadrul CA „Sergiu Petrușca”, în calitate de avocat și coproprietar al

bunului imobil din str. Armenească 73, mun. Chișinău, a profesiei de avocat și a

dreptului său la proprietate al bunului imobil nominalizat, prin acordarea dreptului,

în măsură egală cu ceilalți coproprietari/ avocați membri a BAA sect. Râșcani, de a

folosi locul special amenajat pentru avocatul de serviciu din incinta bunului imobil

din str. Armenească 73, mun. Chișinău, pe toată durată activității profesionale a

CA „Sergiu Petrușca”, cu sediul înregistrat pe adresa sus indicată.

Așadar, prima instanță întemeiat, în speță, a dedus două cerințe distincte a

reclamantului: precum că BAA sect. Râșcani creează obstacole în exercitarea

6

liberă, deplină și fără discriminare de către avocatul Sergiu Petrușca, din cadrul CA

„Sergiu Petrușca”, a profesiei de avocat și precum că pârâtul BAA sect. Râșcani

creează obstacole în exercitarea liberă, deplină și fără discriminare de către

avocatul Sergiu Petrușca, din cadrul CA „Sergiu Petrușca”, în calitate de

coproprietar al bunului imobil din str. Armenească 73, mun. Chișinău, a dreptului

său la proprietate al bunului imobil nominalizat, prin acordarea dreptului, în

măsură egală cu ceilalți coproprietari/ avocați membri a BAA sect. Râșcani, de a

folosi locul special amenajat pentru avocatul de serviciu din incinta bunului imobil

din str. Armenească 73, mun. Chișinău, pe toată durată activității profesionale a

CA „Sergiu Petrușca”, cu sediul înregistrat pe adresa sus indicată.

Prin urmare, conform art. 1, alin. (1) - (2) al Legii cu privire la avocatură,

profesia de avocat este exercitată de persoane calificate și abilitate, conform legii,

să pledeze și să acționeze în numele clienților lor, să practice dreptul, să apară în

fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică

clienții lor. Profesia de avocat este liberă și independentă, cu organizare și

funcționare autonomă, în condițiile prezentei legi și ale statutului profesiei de

avocat. Activitatea avocatului nu este activitate de întreprinzător.

Conform art. 35 alin. (1) al aceleiași legi, profesia de avocat se exercită, la

discreția fiecărui avocat, în una din următoarele forme: a) cabinet al avocatului; b)

birou asociat de avocați.

În conformitate cu art. 12 al Statutului profesiei de avocat, litigiile dintre

avocați cu privire la relațiile profesionale vor fi supuse examinării de către barou

sau Comisia de etică și disciplină, ori Consiliul Uniunii Avocaților. Petentul va

sesiza decanul baroului, Comisia de etică și disciplină sau Consiliul Uniunii

Avocaților printr-o cerere în care va expune obiectul litigiului. Cererea va fi

comunicată părții reclamate, care va fi invitată să-și precizeze, în scris, punctul de

vedere. Toate neînțelegerile dintre avocați privind exercitarea profesiei se

soluționează pe cale amiabilă; în caz contrar, avocatul poate să ceară concilierea

decanului baroului, a Consiliului Uniunii Avocaților ori a președintelui Uniunii

Avocaților, în condițiile prevăzute de prezentul Statut. Dacă prin conciliere nu se

stinge litigiul dintre părți, avocatul poate să recurgă la instanța de judecată. Orice

avocat care intră în conflict cu un alt avocat este obligat să îl informeze pe decanul

baroului, care va soluționa conflictul potrivit regulilor prevăzute de Lege și

prezentul Statut. Conflictele avocatului cu magistrații sau cu alte autorități publice

se aduc de îndată de către acesta la cunoștința decanului baroului, care va decide

asupra măsurilor ce trebuie luate și care va informa președintele Uniunii Avocaților

sau Consiliul Uniunii Avocaților. În cazul în care un conflict intervenit între

avocați aparținând unor barouri diferite nu a putut fi soluționat de decanii

respectivelor barouri, aceștia se adresează Consiliului Uniunii Avocaților sau

președintelui Uniunii Avocaților.

Prin prisma normelor precitate, prima instanță întemeiat a concluzionat că

profesia de avocat este liberă și independentă, cu organizare și funcționare

autonomă urmând a fi exercitată în una din forme: Cabinetul avocatului și birou

asociat de avocați, iar împiedicarea exercitării profesiei de avocat, precum și

discriminarea în domeniul respectiv, ține de relațiile profesionale dintre avocați.

Or, din materialele cauzei rezultă că CA „Sergiu Petrușca” a ignorat să se

adreseze către Baroul Chișinău, Comisiei de etică și disciplină sau către Consiliul

Uniunii Avocaților pentru a soluționa litigiul ce ține de împiedicarea exercitării

profesiei de avocat.

7

Mai mult, CA „Sergiu Petrușca” nu a respectat obligațiunea prevăzută de art.

12 alin. (6) al Statutului profesiei de avocat, adică nu a informat decanul baroului

Chișinău despre situația de conflict între CA „Sergiu Petrușca” și BAA sect.

Râșcani, or, o explicație din partea reclamantului nu a fost prezentată.

Prin urmare, prima instanță corect a reținut că în limitele cerinței înaintate, în

susținerea afirmațiilor precum că pârâtul îl împiedică să exercite activitatea de

avocat, CA „Sergiu Petrușca” urma a prezenta probe pertinente și concludente în

susținerea cerințelor înaintate.

Conform art. 46 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, dreptul la

proprietate privată, precum și creanțele asupra statului sunt garantate.

Potrivit art. 346 alin. (1) Cod civil, fiecare coproprietar este proprietarul

exclusiv al unei cote-părți ideale din bunul comun. Cotele-părți sunt prezumate a fi

egale până la proba contrară. Dacă bunul a fost dobândit printr-un act juridic, nu se

va putea face probă contrară decât prin înscrisuri.

În corespundere cu prevederile art. 347, alin. (1) Cod civil, fiecare

coproprietar are dreptul de a folosi bunul proprietate comună pe cote-părți în

măsura care nu schimbă destinația lui și nu aduce atingere drepturilor celorlalți

coproprietari.

Conform art. 1 din Protocolul nr. 1 CEDO, orice persoană fizică sau juridică

are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa

decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de

principiile generale ale dreptului internațional....

Astfel, conform Extrasului din Registrul bunurilor imobile, reiese că, dreptul

de proprietate a bunului imobil din mun. Chișinău, str. Armenească 73 o dețin mai

mulți coproprietari, iar la caz, Sergiu Petrușca deține 1/38 cotă-parte din dreptul de

proprietate asupra bunului în baza Contractului de donație nr. 8279 din 02

septembrie 2010.

Reieșind din cele relatate, prima instanță corect a reținut că reclamantul are o

„proprietate” în sensul articolului 1 al Protocolului nr. 1, și anume 1/38 cotă-parte

din bunului imobil din str. Armenească 73, mun. Chișinău, și are dreptul legal de a

se folosi, a poseda și de a dispune pe bunul plac.

La fel, în speță, însuși reclamantul recunoaște faptul că dispune de un loc

unde este amplasată masa sa în incinta încăperii din mun. Chișinău, str.

Armenească 73, însă, acesta dorește fără discriminare în mod liber și deplin să

exercite dreptul de a fi și el avocat de serviciu la primirea și consultarea juridică a

cetățenilor, cu folosirea pe toată durata activității profesionale de avocat în acest

scop a altei încăperi care este destinată pentru avocatul de serviciu al Biroului

Asociat de Avocați.

Totodată, se reține că conform pct. 2 al procesului-verbal din 25 mai 2012 al

Adunării generale a BAA sect. Râșcani, Sergiu Petrușca împreună cu alți membri

ai biroului, au decis desemnarea șefului BAA sect. Râșcani pe Miroslav Căuș, ca

responsabil pentru întocmirea graficului avocaților de serviciu a BAA, stabilirea

obligațiilor și orarul avocatului de serviciu, fapt care până la moment nu a fost

contestat de reclamant, decizia respectivă fiind în vigoare.

Așadar, având în vedere că, Sergiu Petrușca nu mai este membru al BAA sect.

Râșcani, acesta activând în CA „Sergiu Petrușca”, prima instanță întemeiat a

constatat că, reclamantul poate fi inclus în lista graficului de serviciu doar la voința

membrilor BAA sect. Râșcani, ultimul având posibilitatea, însă, de a-și întocmi o

8

listă proprie de efectuare a serviciului în incinta acestui imobil, exercitând liber și

pe deplin profesia de avocat.

Conform art. 347 alin. (2) Cod civil, modul de folosire a bunului comun se

stabilește prin acordul coproprietarilor sau, în caz de divergențe, prin hotărâre

judecătorească în baza unei aprecieri echitabile a intereselor tuturor

coproprietarilor.

Întru interpretarea corectă a normei precitate urmează a specifica că folosința

bunului comun poate fi stabilită pe două căi: cu acordul celorlalți coproprietari, iar

în caz de divergențe prin hotărârea instanței judecătorești.

În speță, reclamantul a solicitat obligarea BAA sect. Râșcani de a folosi locul

special amenajat pentru avocatul de serviciu din incinta bunului imobil din mun.

Chișinău, str. Armenească 73, altul decât cel unde reclamantul își primește clienții

pentru a le acorda consultații juridice.

Astfel, prima instanță corect a menționat că, din conținutul declarațiilor

reclamantului, precum și din probele anexate la materialele cauzei, rezultă că, nu a

fost stabilit prin acordul coproprietarilor modul de folosință a bunului imobil din

mun. Chișinău, str. Armenească 73, în ceea ce privește locul special amenajat

pentru avocatul de serviciu, iar la apariția cărorva divergențe nu există o hotărâre a

instanței de judecată privind modul de folosire a acestuia, or, la caz reclamantul nu

a prezentat careva probe pertinente și conclude în acest sens.

Urmare a celor supra relatate, Colegiul consideră că prima instanță întemeiat a

considerat necesar de a respinge cererea reclamantului, deoarece s-a stabilit cu

certitudine că acesta deține cu drept de proprietate 1/38 cotă-parte din bunul

imobil, iar la caz, nu s-a confirmat faptul că pârâtul îi îngrădește cumva dreptul de

proprietate a reclamantului asupra 1/38 cotă-parte din imobilul menționat, în cazul

în care nu a fost stabilit modul de folosință a imobilului de către coproprietari.

Deci, prima instanță corect a concluzionat în sensul respingerii acțiunii,

deoarece, în speță, nu au fost prezentate probe pertinente și concludente în

susținerea cerințelor acțiunii, mai mult o asemenea concluzie fiind conformă

exigențelor CEDO.

Așadar, concluzia instanței de apel precum că materialele cauzei denotă o

ingerință în exercitarea profesiei de avocat de către Sergiu Petrușca este una

greșită, rezultată din aprecierea eronată a materialului probator și interpretarea

eronată a legii, precum, eronate fiind și argumentele recursului declarat de avocatul

Sergiu Petrușca.

La caz, Colegiul reține ca fiind întemeiate argumentele BAA sect. Râșcani

privind temeinicia și legalitatea hotărârii primei instanțe, argumente care nu pot fi

combătute.

Reieșind din cele supra relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că concluzia primei

instanțe este întemeiată, având la bază un cumul de dovezi administrate, cărora le-a

fost dată o apreciere juridică cuvenită.

În conexiunea celor enunțate, se constată că instanța de apel nu a calificat

corect, din punct de vedere juridic, acțiunea cu care a fost investită, fapt ce a dus la

emiterea unei soluții greșite în acest sens, pe când prima instanță corect a

concluzionat asupra netemeiniciei acțiunii înaintate.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de CA

„Sergiu Petrușca” neîntemeiat, care urmează a fi respins, iar recursul declarat de

9

BAA sect. Râșcani întemeiat, care urmează a fi admis cu casarea integrală a

deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. a), f) și

alin. (3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Cabinetul Avocatului „Sergiu Petrușca” ca

neîntemeiat.

Se admite recursul declarat de Biroul Asociat de Avocați sector Râșcani.

Se casează decizia din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și se menține

hotărârea din 20 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cabinetul Avocatului „Sergiu

Petrușca” împotriva Biroului Asociat de Avocați sector Râșcani cu privire la

înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate, în exercitarea

profesiei de avocat, încasarea prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Galina Stratulat

10