2ra-102/19 — înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și profesiei de avocat

Dosarul nr. 2ra-2586/2018 2ra-102/2019 prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: L. Lupașco) instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu) D E C I Z I E 06 februarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Mariana Pitic Galina Stratulat examinând recursurile declarate de Cabinetul Avocatului „Sergiu Petrușca” și de Biroul Asociat de Avocați sector Râșcani, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cabinetul Avocatului „Sergiu Petrușca” împotriva Biroului Asociat de Avocați sector Râșcani cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate, în exercitarea profesiei de avocat, încasarea prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Cabinetul Avocatului „Sergiu Petrușca” și a fost casată hotărârea din 20 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani cu emiterea unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii c o n s t a t ă : La 29 decembrie 2016, Cabinetul avocatului „Sergiu Petrușca” (în continuare CA „Sergiu Petrușca”) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Asociat de Avocați sector Râșcani (în continuare BAA sect.

Râșcani) cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și în exercitarea profesiei de avocat, încasarea prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că începând cu 23 septembrie 2016, Sergiu Petrușca activează în calitate de avocat în cadrul CA „Sergiu Petrușca”, cu sediul pe str. Armeneasca 73, mun. Chișinău, fapt ce se confirmă prin decizia nr. 191 din 23 septembrie 2016 a Ministerului Justiției cu privire la înregistrarea CA „Sergiu Petrușca”. 1 A menționat că, anterior, a activat în calitate de avocat - membru asociat al BAA sect. Râșcani, în același sediu din str. Armeneasca 73, mun. Chișinău. Totodată, reclamantul a specificat că, atât anterior în calitate de avocat - membru asociat al BAA sect.

Râșcani, cât și în prezent - în calitate de avocat în cadrul CA „Sergiu Petrușca” a deținut și deține cu drept de proprietate privată 1/38 cotă-parte din bunul imobil situat pe str. Armeneasca 73, mun. Chișinău, fapt ce se confirma prin informația din Registrul bunurilor imobile. A invocat că în incinta imobilului din str. Armeneasca 73, Chișinău, pe lângă birourile în care activează avocații, în capătul holului mai este amplasat un birou, separat de hol, dotat cu masă și scaun, folosit pe rând de către toți avocații la prestarea serviciilor (consultarea juridică a clienților). Reclamantul a afirmat că la 24 octombrie 2016, conform graficului de serviciu afișat pe panou, precum și în calitate de coproprietar al bunului imobil, urma să se folosească de dreptul său legitim de a fi avocat de serviciu la primirea și consultarea juridică a clienților, însă, a fost împiedicat de către avocații BAA sect.

Râșcani, Natalia Călugăreanu și Victor Babără, care, pe un ton ridicat și agresiv i- au reproșat că conform indicațiilor șefului BAA sect. Râșcani, Miroslav Căuș, nu are dreptul de a desfășura serviciul și în mod ultimativ i s-a cerut să elibereze locul avocatului de serviciu. Astfel, a relatat că prin aceste acțiuni a fost împiedicat în exercitarea liberă și deplină a profesiei de avocat. Or, în calitate de avocat și coproprietar al bunului imobil a considerat reclamantul că dispune de drepturi egale în exercitarea profesiei de avocat ca și ceilalți coproprietari - avocați, membri asociați ai BAA sect. Râșcani, inclusiv de dreptul de a folosi locul special amenajat pentru avocatul de serviciu pe toată durata activității profesionale în calitate de avocat în cadrul CA „Sergiu Petrușca” în sediul respectiv.

Totodată, reclamantul a considerat că prin acțiunile discriminatorii și vădit ilegale din partea Biroului în adresa sa, i s-au creat obstacole în exercitarea profesiei de avocat, și anume în folosirea locului special amenajat pentru avocatul de serviciu, în incinta bunului imobil din str. Armeneasca 73, mun. Chișinău. A indicat că încercând să soluționeze litigiul pe calea amiabilă a expediat în adresa BAA sect. Râșcani o reclamație, însă nu a primit nici un răspuns. La 26 aprilie 2017, reclamantul a depus cerere de concretizare a acțiunii și în final a solicitat obligarea BAA sect. Râșcani să înlăture obstacolele în exercitarea liberă, deplină și fără discriminare de către avocatul Sergiu Petrușca, din cadrul CA „Sergiu Petrușca”, în calitate de avocat coproprietar al bunului imobil din str. Armeneasca 73, mun.

Chișinău, a profesiei de avocat și a dreptului său de proprietate asupra bunului imobil nominalizat, prin acordarea dreptului, în măsură egală cu ceilalți coproprietari/ avocați - membri ai BAA sect. Râșcani de a folosi locul special amenajat pentru avocatul de serviciu din incinta bunului imobil din str. Armeneasca 73, mun. Chișinău, pe toată durata activității profesionale a CA „Sergiu Petrușca”, cu sediul înregistrat pe adresa indicată; încasarea din contul BAA sect. Râșcani în beneficiul CA „Sergiu Petrușca” a prejudiciului moral cauzat prin împiedicarea exercitării libere, depline și fără discriminare a profesiei de avocat și a dreptului de coproprietar al bunului imobil în mărime de 30 000 de lei; încasarea din contul BAA sect.

Râșcani în beneficiul CA „Serghei Petrușca” a cheltuielilor de judecată în mărime de 250,43 de lei. 2 Prin hotărârea din 20 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani acțiunea fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de CA „Sergiu Petrușca” împotriva BAA sect. Râșcani cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate, în exercitarea profesiei de avocat și încasarea prejudiciului moral. La 22 noiembrie 2017, CA „Sergiu Petrușca” a declarat apel împotriva hotărârii din 20 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de CA „Sergiu Petrușca”; s-a casat hotărârea din 20 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o hotărâre nouă prin care: s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de CA „Sergiu Petrușca” împotriva BAA sect. Râșcani cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și în exercitarea profesiei de avocat, repararea prejudiciului moral; s-a obligat BAA sect. Râșcani să înlăture obstacolele în exercitarea de către avocatul Sergiu Petrușca din cadrul CA „Sergiu Petrușca”, a profesiei de avocat prin acordarea dreptului, în măsură egală cu ceilalți avocați - membri ai BAA sect.

Râșcani de a folosi locul special amenajat pentru avocatul de serviciu din incinta bunului imobil din str. Armenească 73, mun. Chișinău. În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins ca neîntemeiată. La 30 iulie 2018 BAA sect. Râșcani a depus cerere de explicare a deciziei din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău. Prin încheierea din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca neîntemeiată cererea BAA sect. Râșcani privind explicarea deciziei din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de CA „Sergiu Petrușca” împotriva BAA sect. Râșcani cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și în exercitarea profesiei de avocat, repararea prejudiciului moral.

Anterior, la 03 august 2018 CA „Sergiu Petrușca” a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat casarea în partea acesteia, și anume în partea în care s-a dispus respingerea pretențiilor cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a cerințelor acțiunii. În motivarea recursului CA „Sergiu Petrușca” a indicat că consideră neîntemeiată decizia instanței de apel, în partea respingerii cerinței de încasare a prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată. Recurentul a afirmat că la adoptarea deciziei instanța de apel corect a constat încălcarea din partea BAA sect. Râșcani a drepturilor sale, însă eronat a interpretat normele de drept material în partea ce ține de încasarea prejudiciului moral, precum și a apreciat eronat materialul probator, fapt care incontestabil duce la încălcarea drepturilor sale.

Totodată, a specificat că în situația creată îi sunt încălcate și drepturile sale consfințite în CEDO, or, simpla constatare a încălcării drepturilor nu este suficientă, urmând a fi încasat și prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului său de exercitare liberă, deplină și fără discriminare a dreptului de proprietate și a dreptului de exercitare a profesiei de avocat. La 05 septembrie 2018 BAA sect. Râșcani a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel și a solicitat casarea acesteia cu menținerea hotărârii primei instanțe. 3 În motivarea recursului BAA sect. Râșcani a indicat că instanța de apel la examinarea cauzei a dat o apreciere eronată materialului probator și a interpretat eronat normele de drept material și procedural.

Astfel, BAA sect. Râșcani a relevat că conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, în calitate de coproprietari ai bunului imobil în litigiu figurează doar persoane fizice, BAA sect. Râșcani nefiind inclus în calitate de coproprietar. A specificat că urmare a admiterii parțiale a acțiunii sunt încălcate drepturile persoanelor care nu au fost atrase în proces, aspect care a fost ignorat de instanța de apel. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 05 iunie 2018. La data de 25 iulie 2018, decizia din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost publicată pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată”.

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, la data de 25 iulie 2018 decizia integrală a instanței de apel a fost expediată participanților la proces (f.d. 85-86, Vol. II). Astfel, recursurile, declarate la data de 03 august 2018 și 05 septembrie 2018, sunt în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Prin încheierea din 16 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție recursurile declarate de CA „Sergiu Petrușca” și BAA sect. Râșcani au fost considerate admisibile și au fost fixate spre examinare într-un complet de 5 judecători, în vederea examinării fondului recursului. În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Verificând legalitatea actelor de dispoziție contestate, prin prisma argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și procedural aplicabile la soluționarea speței, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul declarat de CA „Sergiu Petrușca”, va admite recursul declarat de BAA sect.

Râșcani și va casa decizia instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe. În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea 4 probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Astfel, actele cauzei cert denotă că la 29 decembrie 2016, CA „Sergiu Petrușca” a depus cerere de chemare în judecată împotriva BAA sect. Râșcani, prin care a solicitat înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și în exercitarea profesiei de avocat, repararea prejudiciului moral. Prima instanță fiind investită cu examinarea prezentei acțiuni prin hotărârea din 20 noiembrie 2017 a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de CA „Sergiu Petrușca” împotriva BAA sect. Râșcani. Pentru a soluționa astfel prima instanță a reținut că reclamantul nu a prezentat probe concludente întru demonstrarea îngrădirii dreptului de proprietate și exercitării profesiei de avocat.

Pe când, instanța de apel prin decizia din 05 iunie 2018 a admis apelul declarat de CA „Sergiu Petrușca”; a casat hotărârea din 20 noiembrie 2017 emisă de Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani și a emis o hotărâre nouă prin care: a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de CA „Sergiu Petrușca” împotriva BAA sect. Râșcani cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și în exercitarea profesiei de avocat, repararea prejudiciului moral; a obligat BAA sect. Râșcani să înlăture obstacolele în exercitarea de către avocatul Sergiu Petrușca din cadrul CA „Sergiu Petrușca”, a profesiei de avocat prin acordarea dreptului, în măsură egală cu ceilalți avocați - membri ai BAA sect.

Râșcani de a folosi locul special amenajat pentru avocatul de serviciu din incinta bunului imobil din str. Armenească 73, mun. Chișinău. În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată. Curtea de Apel Chișinău a menționat că CA „Sergiu Petrușca” i-a fost îngrădit dreptul de exercitare a profesiei de avocat prin neacordarea dreptului, în măsură egală cu ceilalți avocați - membri ai BAA sect. Râșcani de a folosi locul special amenajat pentru avocatul de serviciu din incinta bunului imobil din str. Armenească 73, mun. Chișinău. În opinia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decizia instanței de apel nu poate fi menținută, deoarece concluziile expuse în aceasta contravin circumstanțelor cauzei, litigiul fiind soluționat greșit, urmare a aprecierii eronate a materialului probator.

În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată. Potrivit art. 373 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. Raportând normele enunțate la circumstanțele cauzei din speță, Colegiul constată că instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe eronat a interpretat materialul probator prezentat la actele cauzei.

Astfel, materialele cauzei cert denotă că Sergiu Petrușca este proprietarul a 1/38 cote-părți din încăpere situată pe adresă: mun. Chișinău, str. Armenească 73, cu nr. cadastral 0100420.166.01.020, drept dobândit în temeiul contractului de donație nr. 8279 din 02 septembrie 2010, înregistrat în Registrul bunurilor imobile la data de 03 septembrie 2010. 5 La fel, actele cauzei atestă că conform contractului de constituire din 17 decembrie 2015 a fost decisă constituirea pe durata nedeterminată a BAA sect. Râșcani, cu sediul în mun. Chișinău, str. Armenească 73, astfel, în încăpere situată pe adresa mun. Chișinău, str. Armenească 73, activează avocații din BAA sect. Râșcani. Mai mult, prin decizia nr. 190 din 23 septembrie 2016 „Cu privire la modificarea datelor din Registrul cabinetelor avocaților și birourilor asociate de avocați”, s-a decis înregistrarea retragerii avocatului Sergiu Petrușca din BAA sect.

Râșcani, iar prin decizia nr. 191 din 23 septembrie 2016 a Ministerului Justiției „Cu privire la înregistrarea Cabinetului avocatului „Sergiu Petrușca”, s-a decis înregistrarea CA „Sergiu Petrușca” cu sediul: mun. Chișinău, str. Armenească 73. Așadar, sediul CA „Sergiu Petrușca” se află în incinta încăperii de pe str. Armenească, 73, mun. Chișinău unde este amplasat locul de desfășurare a profesiei de avocat de către avocatul Sergiu Petrușca, ultimul dispunând de masă, scaun, lădița pentru poștă, etc. Din materialele cauzei și declarațiile participanților la proces rezultă că avocatul Sergiu Petrușca a indicat asupra existenței în incinta imobilului din str. Armenească 73, mun.

Chișinău, pe lângă birourile (încăperile/cabinetele) în care activează avocații, în capătul holului (coridorului), a unui birou aparte, separat de hol (coridor) printr-o ușă din sticlă, dotat cu masă și scaun, folosit pe rând de avocații, care activează în incinta încăperii, și anume avocați – doritori pentru prestarea, în mod special, a serviciilor juridice în calitate de avocat de serviciu (consultarea juridică a cetățenilor). De asemenea, Colegiul reține că Sergiu Petrușca s-a plâns în fața instanței de judecată precum că avocații din cadrul BAA sect. Râșcani îi creează obstacole în folosirea biroului din sticlă destinat activității avocaților de serviciu, situat în încăpere de pe str. Armenească 73, mun.

Chișinău. Astfel, Sergiu Petrușca a susținut că i-a fost interzisă folosirea biroului de sticlă, invocându-i-se că doar avocații de serviciu din cadrul BAA sect. Râșcani pot să folosească biroul respectiv. Deși, în incinta încăperii din mun. Chișinău, str. Armenească 73, Sergiu Petrușca dispune de loc, unde este amplasată masa, invocând că este coproprietar al încăperii nominalizate, reclamantul dorește și el, fără discriminare în mod liber și deplin să exercite dreptul de a fi și el avocat de serviciu la primirea și consultarea juridică a cetățenilor, cu folosirea în acest scop, a încăperii respective pentru avocatul de serviciu pe toată durata activității profesionale de avocat, iar situația creată îi aduce suferințe psihice și fizice, prin lezarea cinstei, onoarei și demnității sale.

La caz, CA „Sergiu Petrușca” a pretins că BAA sect. Râșcani îi creează obstacole în exercitarea liberă, deplină și fără discriminare de către avocatul Sergiu Petrușca, din cadrul CA „Sergiu Petrușca”, în calitate de avocat și coproprietar al bunului imobil din str. Armenească 73, mun. Chișinău, a profesiei de avocat și a dreptului său la proprietate al bunului imobil nominalizat, prin acordarea dreptului, în măsură egală cu ceilalți coproprietari/ avocați membri a BAA sect. Râșcani, de a folosi locul special amenajat pentru avocatul de serviciu din incinta bunului imobil din str. Armenească 73, mun. Chișinău, pe toată durată activității profesionale a CA „Sergiu Petrușca”, cu sediul înregistrat pe adresa sus indicată.

Așadar, prima instanță întemeiat, în speță, a dedus două cerințe distincte a reclamantului: precum că BAA sect. Râșcani creează obstacole în exercitarea 6 liberă, deplină și fără discriminare de către avocatul Sergiu Petrușca, din cadrul CA „Sergiu Petrușca”, a profesiei de avocat și precum că pârâtul BAA sect. Râșcani creează obstacole în exercitarea liberă, deplină și fără discriminare de către avocatul Sergiu Petrușca, din cadrul CA „Sergiu Petrușca”, în calitate de coproprietar al bunului imobil din str. Armenească 73, mun. Chișinău, a dreptului său la proprietate al bunului imobil nominalizat, prin acordarea dreptului, în măsură egală cu ceilalți coproprietari/ avocați membri a BAA sect.

Râșcani, de a folosi locul special amenajat pentru avocatul de serviciu din incinta bunului imobil din str. Armenească 73, mun. Chișinău, pe toată durată activității profesionale a CA „Sergiu Petrușca”, cu sediul înregistrat pe adresa sus indicată. Prin urmare, conform art. 1, alin. (1) - (2) al Legii cu privire la avocatură, profesia de avocat este exercitată de persoane calificate și abilitate, conform legii, să pledeze și să acționeze în numele clienților lor, să practice dreptul, să apară în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții lor. Profesia de avocat este liberă și independentă, cu organizare și funcționare autonomă, în condițiile prezentei legi și ale statutului profesiei de avocat.

Activitatea avocatului nu este activitate de întreprinzător. Conform art. 35 alin. (1) al aceleiași legi, profesia de avocat se exercită, la discreția fiecărui avocat, în una din următoarele forme: a) cabinet al avocatului; b) birou asociat de avocați. În conformitate cu art. 12 al Statutului profesiei de avocat, litigiile dintre avocați cu privire la relațiile profesionale vor fi supuse examinării de către barou sau Comisia de etică și disciplină, ori Consiliul Uniunii Avocaților. Petentul va sesiza decanul baroului, Comisia de etică și disciplină sau Consiliul Uniunii Avocaților printr-o cerere în care va expune obiectul litigiului. Cererea va fi comunicată părții reclamate, care va fi invitată să-și precizeze, în scris, punctul de vedere.

Toate neînțelegerile dintre avocați privind exercitarea profesiei se soluționează pe cale amiabilă; în caz contrar, avocatul poate să ceară concilierea decanului baroului, a Consiliului Uniunii Avocaților ori a președintelui Uniunii Avocaților, în condițiile prevăzute de prezentul Statut. Dacă prin conciliere nu se stinge litigiul dintre părți, avocatul poate să recurgă la instanța de judecată. Orice avocat care intră în conflict cu un alt avocat este obligat să îl informeze pe decanul baroului, care va soluționa conflictul potrivit regulilor prevăzute de Lege și prezentul Statut. Conflictele avocatului cu magistrații sau cu alte autorități publice se aduc de îndată de către acesta la cunoștința decanului baroului, care va decide asupra măsurilor ce trebuie luate și care va informa președintele Uniunii Avocaților sau Consiliul Uniunii Avocaților.

În cazul în care un conflict intervenit între avocați aparținând unor barouri diferite nu a putut fi soluționat de decanii respectivelor barouri, aceștia se adresează Consiliului Uniunii Avocaților sau președintelui Uniunii Avocaților. Prin prisma normelor precitate, prima instanță întemeiat a concluzionat că profesia de avocat este liberă și independentă, cu organizare și funcționare autonomă urmând a fi exercitată în una din forme: Cabinetul avocatului și birou asociat de avocați, iar împiedicarea exercitării profesiei de avocat, precum și discriminarea în domeniul respectiv, ține de relațiile profesionale dintre avocați. Or, din materialele cauzei rezultă că CA „Sergiu Petrușca” a ignorat să se adreseze către Baroul Chișinău, Comisiei de etică și disciplină sau către Consiliul Uniunii Avocaților pentru a soluționa litigiul ce ține de împiedicarea exercitării profesiei de avocat.

7 Mai mult, CA „Sergiu Petrușca” nu a respectat obligațiunea prevăzută de art. 12 alin. (6) al Statutului profesiei de avocat, adică nu a informat decanul baroului Chișinău despre situația de conflict între CA „Sergiu Petrușca” și BAA sect. Râșcani, or, o explicație din partea reclamantului nu a fost prezentată. Prin urmare, prima instanță corect a reținut că în limitele cerinței înaintate, în susținerea afirmațiilor precum că pârâtul îl împiedică să exercite activitatea de avocat, CA „Sergiu Petrușca” urma a prezenta probe pertinente și concludente în susținerea cerințelor înaintate. Conform art. 46 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, dreptul la proprietate privată, precum și creanțele asupra statului sunt garantate.

Potrivit art. 346 alin. (1) Cod civil, fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-părți ideale din bunul comun. Cotele-părți sunt prezumate a fi egale până la proba contrară. Dacă bunul a fost dobândit printr-un act juridic, nu se va putea face probă contrară decât prin înscrisuri. În corespundere cu prevederile art. 347, alin. (1) Cod civil, fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul proprietate comună pe cote-părți în măsura care nu schimbă destinația lui și nu aduce atingere drepturilor celorlalți coproprietari. Conform art. 1 din Protocolul nr. 1 CEDO, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional…

Astfel, conform Extrasului din Registrul bunurilor imobile, reiese că, dreptul de proprietate a bunului imobil din mun. Chișinău, str. Armenească 73 o dețin mai mulți coproprietari, iar la caz, Sergiu Petrușca deține 1/38 cotă-parte din dreptul de proprietate asupra bunului în baza Contractului de donație nr. 8279 din 02 septembrie 2010. Reieșind din cele relatate, prima instanță corect a reținut că reclamantul are o „proprietate” în sensul articolului 1 al Protocolului nr. 1, și anume 1/38 cotă-parte din bunului imobil din str. Armenească 73, mun. Chișinău, și are dreptul legal de a se folosi, a poseda și de a dispune pe bunul plac. La fel, în speță, însuși reclamantul recunoaște faptul că dispune de un loc unde este amplasată masa sa în incinta încăperii din mun.

Chișinău, str. Armenească 73, însă, acesta dorește fără discriminare în mod liber și deplin să exercite dreptul de a fi și el avocat de serviciu la primirea și consultarea juridică a cetățenilor, cu folosirea pe toată durata activității profesionale de avocat în acest scop a altei încăperi care este destinată pentru avocatul de serviciu al Biroului Asociat de Avocați. Totodată, se reține că conform pct. 2 al procesului-verbal din 25 mai 2012 al Adunării generale a BAA sect. Râșcani, Sergiu Petrușca împreună cu alți membri ai biroului, au decis desemnarea șefului BAA sect. Râșcani pe Miroslav Căuș, ca responsabil pentru întocmirea graficului avocaților de serviciu a BAA, stabilirea obligațiilor și orarul avocatului de serviciu, fapt care până la moment nu a fost contestat de reclamant, decizia respectivă fiind în vigoare.

Așadar, având în vedere că, Sergiu Petrușca nu mai este membru al BAA sect. Râșcani, acesta activând în CA „Sergiu Petrușca”, prima instanță întemeiat a constatat că, reclamantul poate fi inclus în lista graficului de serviciu doar la voința membrilor BAA sect. Râșcani, ultimul având posibilitatea, însă, de a-și întocmi o 8 listă proprie de efectuare a serviciului în incinta acestui imobil, exercitând liber și pe deplin profesia de avocat. Conform art. 347 alin. (2) Cod civil, modul de folosire a bunului comun se stabilește prin acordul coproprietarilor sau, în caz de divergențe, prin hotărâre judecătorească în baza unei aprecieri echitabile a intereselor tuturor coproprietarilor. Întru interpretarea corectă a normei precitate urmează a specifica că folosința bunului comun poate fi stabilită pe două căi: cu acordul celorlalți coproprietari, iar în caz de divergențe prin hotărârea instanței judecătorești.

În speță, reclamantul a solicitat obligarea BAA sect. Râșcani de a folosi locul special amenajat pentru avocatul de serviciu din incinta bunului imobil din mun. Chișinău, str. Armenească 73, altul decât cel unde reclamantul își primește clienții pentru a le acorda consultații juridice. Astfel, prima instanță corect a menționat că, din conținutul declarațiilor reclamantului, precum și din probele anexate la materialele cauzei, rezultă că, nu a fost stabilit prin acordul coproprietarilor modul de folosință a bunului imobil din mun. Chișinău, str. Armenească 73, în ceea ce privește locul special amenajat pentru avocatul de serviciu, iar la apariția cărorva divergențe nu există o hotărâre a instanței de judecată privind modul de folosire a acestuia, or, la caz reclamantul nu a prezentat careva probe pertinente și conclude în acest sens.

Urmare a celor supra relatate, Colegiul consideră că prima instanță întemeiat a considerat necesar de a respinge cererea reclamantului, deoarece s-a stabilit cu certitudine că acesta deține cu drept de proprietate 1/38 cotă-parte din bunul imobil, iar la caz, nu s-a confirmat faptul că pârâtul îi îngrădește cumva dreptul de proprietate a reclamantului asupra 1/38 cotă-parte din imobilul menționat, în cazul în care nu a fost stabilit modul de folosință a imobilului de către coproprietari. Deci, prima instanță corect a concluzionat în sensul respingerii acțiunii, deoarece, în speță, nu au fost prezentate probe pertinente și concludente în susținerea cerințelor acțiunii, mai mult o asemenea concluzie fiind conformă exigențelor CEDO.

Așadar, concluzia instanței de apel precum că materialele cauzei denotă o ingerință în exercitarea profesiei de avocat de către Sergiu Petrușca este una greșită, rezultată din aprecierea eronată a materialului probator și interpretarea eronată a legii, precum, eronate fiind și argumentele recursului declarat de avocatul Sergiu Petrușca. La caz, Colegiul reține ca fiind întemeiate argumentele BAA sect. Râșcani privind temeinicia și legalitatea hotărârii primei instanțe, argumente care nu pot fi combătute. Reieșind din cele supra relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că concluzia primei instanțe este întemeiată, având la bază un cumul de dovezi administrate, cărora le-a fost dată o apreciere juridică cuvenită.

În conexiunea celor enunțate, se constată că instanța de apel nu a calificat corect, din punct de vedere juridic, acțiunea cu care a fost investită, fapt ce a dus la emiterea unei soluții greșite în acest sens, pe când prima instanță corect a concluzionat asupra netemeiniciei acțiunii înaintate. Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de CA „Sergiu Petrușca” neîntemeiat, care urmează a fi respins, iar recursul declarat de 9 BAA sect. Râșcani întemeiat, care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. a), f) și alin. (3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Cabinetul Avocatului „Sergiu Petrușca” ca neîntemeiat. Se admite recursul declarat de Biroul Asociat de Avocați sector Râșcani. Se casează decizia din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și se menține hotărârea din 20 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cabinetul Avocatului „Sergiu Petrușca” împotriva Biroului Asociat de Avocați sector Râșcani cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate, în exercitarea profesiei de avocat, încasarea prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Mariana Pitic Galina Stratulat 10