2ra-155/19 — cu privire la înlăturarea obstacolelor, încasarea prejudiciului material sub forma venitului ratat, prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-155/19

Instanța de fond: Judecătoria Hîncești, sediul Central – V. Cotorobai

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Bulgac, S. Gîrbu, G. Dașchevici

DECIZIE

30 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând recursului, declarat de către Tamara Zaporojanu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Tamara

Zaporojanu împotriva lui Radu Șterbeț cu privire la înlăturarea obstacolelor,

încasarea prejudiciului material sub forma venitului ratat, prejudiciului moral și a

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Tamara Zaporojanu și s-a admis apelul declarat

de către Radu Șterbeț, s-a casat parțial hotărârea din 27 aprilie 2017 a Judecătoriei

Hîncești, sediul Central,

constată:

La 04 octombrie 2016 Tamara Zaporojanu a înaintat o cerere de chemare în

judecată împotriva lui Radu Șterbeț cu privire la înlăturarea obstacolelor în

folosirea terenului agricol situat în XXXXX, încasarea prejudiciului material sub

formă de venit ratat în sumă de 18 900 lei, prejudiciului moral în sumă de 15 000

lei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că este proprietara lotului de teren

cu XXXXX aflat în XXXXX. Lotul a fost și este utilizat fără acordul său de către

Radu Șterbeț, prin semănare și recoltarea roadei de pe acest teren. Reclamanta a

mai menționat că a încercat să soluționeze problema apărută pe cale amiabilă cu

Radu Șterbeț, dar fără rezultate. A indicat că pentru rezolvarea litigiului s-a

adresat la primăria s. Cărpineni, r-nul Hîncești și la Inspectoratul de Poliție

Hîncești, care însă nu au ajutat-o cu nimic în rezolvarea problemei apărute. Astfel,

a fost nevoită să se adreseze în instanța de judecată pentru apărarea dreptului său

de proprietate, drept care a fost încălcat de către Radu Șterbeț pe parcursul a mai

multor ani.

Prin hotărârea din 27 aprilie 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central a fost

admisă parțial acțiunea Tamarei Zaporojanu, s-a obligat Radu Șterbeț să înlăture

1

impedimentele ce lezează dreptul de proprietate al Tamarei Zaporojanu asupra

terenului - bun imobil cu XXXXX, situat în extravilanul XXXXX, impedimente

survenite în rezultatul prelucrării de către Radu Șterbeț a terenului, însămânțării și

recoltării roadei, s-a încasat din contul lui Radu Șterbeț în beneficiul Tamarei

Zaporojanu suma de 7 200 lei cu titlu de pagubă materială, 1 500 lei cu titlu de

pagubă morală, taxa de stat în sumă de 361 lei și asistența juridică în mărime de 1

000 lei, în rest pretențiile Tamarei Zaporojanu s-au respins ca nefondate. (f.d. 46,

49-52)

Prin decizia din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de către Tamara Zaporojanu și admis apelul declarat de către Radu

Șterbeț, s-a casat parțial hotărârea din 27 aprilie 2017 a Judecătoriei Hîncești,

sediul Central în partea încasării prejudiciului material și moral, cu adoptarea unei

noi hotărâri prin care s-a respins ca neîntemeiată pretenția Tamarei Zaporojanu cu

privire la încasarea prejudiciului material și moral. În rest hotărârea instanței de

fond s-a menținut fără modificări. S-a încasat de la Tamara Zaporojanu în

beneficiul lui Radu Șterbeț cheltuielile de judecare a cauzei: 2 000 lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică și 312 lei cu titlu de taxă de stat. (f.d.97, 98-102)

La 13 noiembrie 2018 Tamara Zaporojanu a declarat recurs împotriva deciziei

din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea parțială a deciziei și hotărârii instanței de fond, cu adoptarea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii. (f.d.107-109)

În motivarea cererii de recurs recurenta a invocat, că instanțele de judecată au

interpretat în mod greșit legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept

material, ceea ce a dus la soluționarea greșită a cauzei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 20 septembrie 2018, Tamara Zaporojanu a declarat recurs la 13 noiembrie 2018,

în termen.

În conformitate cu art. 439, alin. (2) al Codului de procedură civilă după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție prin încheierea din 23 ianuarie 2019 a considerat recursul

admisibil.

Articolul 441 Cod de procedură civilă stipulează că în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Conform art. 442, alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. b) Cod de procedură civilă instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

2

Verificând cele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus de către

Tamara Zaporojanu întemeiat și care urmează să fie admis din următoarele

considerente.

La caz, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține, că Tamara Zaporojanu a înaintat o cerere de

chemare în judecată împotriva lui Radu Șterbeț cu privire la înlăturarea

obstacolelor în folosirea terenului agricol situat în XXXXX, încasarea prejudiciului

material sub formă de venit ratat în sumă de 18 900 lei, prejudiciului moral în

sumă de 15 000 lei și a cheltuielilor de judecată.

În conformitate cu prevederilor art.315, alin. (10) Cod civil proprietarul are

drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului. Din esența normei

de drept enunțată este de înțeles că dreptul de proprietate este dreptul subiectiv ce

conferă titularului exercitarea în putere proprie și în interes propriu a atributelor de

posesiune, folosință și dispoziție asupra bunurilor sale. Dreptul de proprietate este

un drept absolut, deoarece este recunoscut titularului său în raporturile cu toți

ceilalți care sunt obligați să nu facă nimic de natură a-l încălca. Ori de câte ori

bunul aflat în proprietatea unei persoane ajunge în deținerea sau posesiunea

nelegitimă al alteia, proprietarul are dreptul la acțiunea de revendicare.

Conform prevederilor art.316 alin.(1), (2) Cod civil proprietatea este, în

condițiile legii, inviolabilă. Dreptul de proprietate este garantat. Nimeni nu poate fi

silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o

dreaptă și prealabilă despăgubire. Exproprierea se efectuează în condițiile legii.

Din materialele dosarului, instanța de recurs constată că conform titlului de

autentificare a dreptului de proprietate eliberat la 27 noiembrie 2000, Tamarei

Zaporojanu în baza dispoziției primarului com. Cărpeneni, jud. Lăpușna nr.24/5

din 24 noiembrie 2000 i s-a repartizat în proprietate privată terenul agricol cu

suprafața de 0,2207 ha. (f.d.7)

Faptul că Tamara Zaporojanu deține dreptul de proprietate asupra terenului

agricol cu suprafața de 0,2207 ha din XXXXX se confirmă și prin extrasul din

Registrul bunurilor imobile.(f.d. 10)

Prin urmare, se constată cu certitudine că Tamara Zaporojanu din

27 noiembrie 2000 până la depunerea cererii de chemare în judecată este

proprietara terenului agricol din litigiu.

Totodată, instanța de recurs menționează că pârâtul Radu Șterbeț nu a negat

faptul că Tamara Zaporojanu este proprietara terenului agricol cu suprafața de

0,2207 ha din XXXXX și că a prelucrat terenul dat, însă a susținut că el a prelucrat

terenul agricol în baza unei înțelegeri verbale pe care a avut-o cu Tamara

Zaporojanu.

Colegiul lărgit reține că cele menționate de pârâtul Radu Șterber precum că a

prelucrat terenul agricol care îi aparține cu drept de proprietate Tamarei

Zaporojanu cu acordul acesteia nu și-a găsit confirmare în materialele dosarului.

Prin urmare, pârâtul Radu Șterbeț prin prelucrarea terenului agricol cu

suprafața de 0,2207 ha din XXXXX ce-i aparținea cu drept de proprietate Tamarei

Zaporojanu fără acordul acesteia, i-a creat ultimei obstacole în folosirea și

prelucrarea terenului.

3

Astfel, instanța de recurs constată ca corectă concluzia instanțelor de judecată

ierarhic inferioare cu privire la admiterea pretenției Tamarei Zaporojanu cu privire

la înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului agricol situat în s. Cărpineni, r-nul

Hîncești.

Cu referire la pretenția reclamantei Tamara Zaporojanu cu privire la încasarea

prejudiciului material sub formă de venit rata de la pârâtul Radu Șterbeț, instanța

de recurs susține pe deplin concluzia instanței de apel prin care s-a respins ca

neîntemeiată pretenția dată.

În conformitate cu prevederile art.14, (1) și (2) Cod civil persoana lezată

într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. Se

consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a

suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau

deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum și beneficiul neobținut prin

încălcarea dreptului (venitul ratat).

Venitul ratat este acel venit care ar fi fost posibil în condițiile unui

comportament normal din partea autorului prejudiciului în împrejurări normale. În

cazul solicitării reparării venitului ratat, persoana păgubită trebuie să dovedească

mărimea beneficiului care nu a fost obținut din cauza încălcării obligației, precum

și legătura cauzală între neexecutare și venitul ratat. La calcularea mărimii

venitului ratat important este stabilirea realității acelor venituri, care persoana

prejudiciată presupunea că-l va obține în condițiile normale ale circuitului civil.

Colegiul lărgit constată că reclamanta Tamara Zaporojanu nu a prezentat

probe ce ar demonstra cu certitudine că pârâtul Radu Șterbeț prin folosirea

terenului agricol care îi aparținea cu dreptul de proprietate i-a provocat un

prejudiciul material sun formă de venit ratat în sumă de 18 900 lei.

Reclamanta Tamara Zaporojanu la baza cerinței sale cu privire la încasarea

prejudiciului material sub formă de venit ratat a pus certificatul eliberat de ÎI

,,Bucos Oleg’’ în care este indicat că întreprinderea dată confirmă faptul că în

s. Cărpineni un kg de porumb costă 3, 50 lei (f.d.6) și un certificat eliberat de

A. Spătaru, consultat local ACSA, în care este menționat că din cauza condițiilor

climaterice în anul 2016 roada medie de porumb pe s. Cărpineni, constituie 8,2

tone de grăunțe la hectar, iar de pe 22 ari pot fi recoltate 1,8 tone.(f.d.9)

Instanța de recurs constată că certificatele, la care face trimitere reclamanta

Tamara Zaporoanu, nu pot fii considerate probe pertinente, ce ar demonstra venitul

ratat suportat de ultima, ori prin adeverința eliberată de primăria com. Cărpeneni la

27 iunie 2016 se constată că terenul agricol cu suprafața de 0,2207 ha, care îi

aparține cu drept de proprietate Tamarei Zaporojanu, este prelucrat și însămânțat

cu isparcetă. Astfel, nu se demonstrează faptul că în anul 2016 terenul agricol al

Tamarei Zaporojanu a fost însămânțat cu porumb, deci certificatul eliberat de A.

Spătaru consultat local ACSA nu este actual pentru cazul dat.

Colegiul lărgit, concluzionează că reclamanta Tamara Zaporojan nu a

demonstrat mărimea prejudiciului material și anume a venitului ratat suportat de ea

din cauza prelucrării terenului agricol de către pârâtul Radu Șterbeț.

Totodată, Colegiul lărgit consideră ca întemeiată și concluzia instanței de apel

referitor la respingerea cerinței înaintate de Tamara Zaporojanu privind încasarea

prejudiciului moral, deoarece prejudiciul moral se compensează numai atunci când

au fost cauzate suferințe psihice sau fizice ce lezează drepturile personale

4

nepatrimoniale ale persoanei vătămate în urma acțiunilor ilicite săvârșite de autorul

prejudiciului.

Conform art. 1422 alin. (1) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat

un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la

drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de

legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la

reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Instanța de recurs menționează că în prezentul litigiu s-a solicitat înlăturarea

obstacolelor în folosirea terenului agricol, acțiune ce nu cade sub incidența

prevederilor de răspundere pentru repararea prejudiciului moral.

Cu referire la încasarea cheltuielilor de judecată suportate de participații la

proces, Colegiul lărgit constată că fiind greșită concluzia instanței de apel prin care

s-a dispus încasarea cheltuielilor de judecată doar din contul reclamante Tamarei

Zaporojanu în beneficiul lui Radu Șterbeț fără să se expună și asupra cheltuielilor

suportate de Tamara Zaporojanu. Ori, instanța de apel prin decizia sa a casat parțial

hotărârea instanței de fond, iar capătul de cerere cu privire la obligarea pârâtului

Radu Șterbeț de a înlătura impedimente ce lezează drepturile reclamantei Tamara

Zaporojanu la folosirea terenului agricol s-a menținut.

Sub aspectul celor menționate, instanța de recurs constată necesitatea casării

deciziei din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău în partea încasării

cheltuielilor de judecată, cu emiterea în partea dată a unei noi hotărârii.

În conformitate cu art.94 alin. (1) Cod de procedură civilă instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții

care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a

fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional

părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile

reclamantului.

În conformitate cu prevederile art.96, alin.(1) Cod de procedură civilă

instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții

care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care

acestea au fost reale, necesare și rezonabile.

Conform prevederilor art.82 Cod de procedură civilă cheltuielile de judecată

se compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a cauzei.

Colegiul lărgit reține că în legătură cu examinarea prezentului litigiu Tamara

Zaporojanu a suportat cheltuieli pentru achitarea taxei de stat: 100 lei pentru

cerința de înlăturare a impedimentelor și 800 lei pentru cerințele de încasare a

prejudiciului material și moral la depunerea cererii de chemare în judecată (ordin

de plată nr.D801-4100 din 20 septembrie 2016, f.d.3) și ordinul de încasare BDJC-

4100 din 10 octombrie 2016, f.d.17A ); 50 lei la depunerea cererii de a recurs

(ordin de plată nr. 09LP-1100 din 22 noiembrie 2018, f.d.105) și asistența juridică

în sumă de 1000 lei (copia bonului de plată seria YL nt.694973 din 29 iulie 2016,

f.d.11). Radu Șerbeț a suportat cheltuieli pentru achitarea taxei de stat în instanța

de apel în sumă de 317 lei ( ordinul de încasare nr.DL3N-E100 din 28 mai 2018

f.d.73) și cheltuieli d asistența juridică în sumă de 2000 lei (bon de plată seria PL

nr.027292 din 26 mai 2017, f.d.92) .

Ținând cont de prevederile art.94 alin. (1) și art.96, alin.(1) Cod de procedură

civilă și de faptul că apelul lui Radu Șterbeț a fost admis și casată hotărârea

5

instanței de apel în partea încasării prejudiciului material și moral și emisă o nouă

hotărâre de respingere a acestor capete de cerere, iar în rest hotărârea a rămas fără

modificări și anume în partea obligării lui Radu Șterbeț să înlăture impedimentele

ce lezează dreptul de proprietate al Tamarei Zaporojanu asupra terenului - bun

imobil cu XXXXX, situat în extravilanul XXXXX, impedimente survenite în

rezultatul prelucrării de către Radu Șterbeț a terenului, însămânțării și recoltării

roadelor, totodată, luând în considerație și gradului de complexitate a cauzei date,

instanța de recurs consideră necesar de a încasa din contul Tamarei Zaporojanu

cheltuielile suportate de Radu Șterbeț în legătură cu achitarea taxei de stat în

instanța de apel în sumă de 237 lei și anume pentru pretențiile admise de instanța

de apel și 1000 lei pentru compensarea cheltuielilor de asistență juridică, în total 1

237 lei. Totodată, urmează să fie încasat din contul lui Radu Șterbeț cheltuielile de

judecată suportate de Tamara Zaporojanu în legătură cu achitarea taxei de stat în

sumă de 100 lei în prima instanță pentru capătul de cerere ce a fost menținut de

instanța de apel și anume pentru înlăturarea impedimentelor în folosirea dreptului

de proprietate asupra terenului agricol, 50 lei pentru instanța de recurs și 700 lei

pentru compensarea cheltuielilor de asistență juridică, în total 850 lei.

În conformitate cu prevederile art.642, alin.(1) Cod civil prin stingerea

obligațiilor, încetează raporturile juridice dintre părți în partea ce se referă la

obligația stinsă.

Conform art.651, alin.(1) Cod civil compensarea este stingerea reciprocă a

unei obligații și a unei creanțe opuse, certe, lichide, de aceeași natură și exigibile.

Ținând cont de prevederile normelor susmenționate, prin stingerea reciprocă a

obligațiilor, instanța de recurs va dispune încasarea de la Tamara Zaporojanu în

beneficiul lui Radu Șterbeț suma de 387 lei (1 237 lei cheltuielile de judecată

suportate de Radu Șterbeț - 850 lei cheltuielile de judecată suportate de Tamara

Zaporojanu = 387 lei diferența care urmează să fie încasată de la Tamara

Zaporojanu în beneficiul lui Radu Șterbeț cu titlu de cheltuieli de judecată).

Astfel, conform celor expuse Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat de Tamara Zaporojanu, de a casa decizia din 20 septembrie 2018

a Curții de Apel Chișinău, în partea încasării cheltuielilor de judecată, de a emite o

nouă hotărâre în partea dată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Tamara Zaporojanu.

Se casează decizia din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Tamara Zaporojanu

împotriva lui Radu Șterbeț cu privire la înlăturarea obstacolelor, încasarea

prejudiciului material sub forma venitului ratat, prejudiciului moral și a

cheltuielilor de judecată, în partea încasării cheltuielilor de judecată.

Se emite în partea dată o nouă hotărâre.

Se încasează din contul lui Radu Șterbeț în beneficiul Tamarei Zaporojanu

cheltuielile de judecată în sumă de 850 lei (opt sute cinzeci) lei.

6

Se încasează din contul Tamarei Zaporojanu în beneficiul lui Radu Șterbeț în

cheltuielile de judecată în sumă de 1237 lei (o mie două sute treizeci și șapte) lei.

Prin stingerea reciprocă a obligațiilor se încasează de la Tamara Zaporojanu

în beneficiul lui Radu Șterbeț diferența de 387 lei (trei sute optzeci și șapte) lei.

În rest decizia instanței de apel se menține.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Maria Ghervas

7