2rc-5/19 — încasarea datoriei

Dosarul nr. 2rc-5/19

prima instanță: Judecătoria Economică de Circumscripție (Gh.Muntean)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N.Budăi, A.Pahopol, I.Muruianu)

DECIZIE

30 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de reprezentantul ÎM Casa Blanca IPB Imobil

Grup SRL, avocatul Barba Valentin,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de BC

Investprivatbank SA în proces de lichidare împotriva ÎM Casa Blanca IPB Imobil

Grup SRL cu privire la încasarea datoriei,

împotriva încheierii din 05 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău

constată:

La 20 iulie 2010 BC Investprivatbank SA în proces de lichidare a depus

cerere de chemare în judecată împotriva ÎM Casa Blanca IPB Imobil Grup SRL cu

privire la încasarea datoriei.

Prin hotărârea din 13 decembrie 2010 a Judecătoriei Economice de

Circumscripție acțiunea a fost admisă (f.d.16 vol.1).

S-a încasat din contul ÎM Casa Blanca IPB Imobil Grup SRL în beneficiul

BC Investprivatbank SA în proces de lichidare suma de 4474,84 de euro, cu titlu

de datorie și suma de 447, 5 euro, cu titlu de penalitate, în lei, la cursul BNM, la

momentul executării.

S-a încasat din contul ÎM Casa Blanca IPB Imobil Grup SRL în beneficiul

statului suma de 148 de euro, cu titlu de taxă de stat, în lei, la cursul BNM, la

momentul executării.

La 19 februarie 2018 ÎM Casa Blanca IPB Imobil Grup SRL, în persoana

administratorului Glușcenco Ana a declarat apel împotriva hotărârii instanței de

fond, solicitînd repunerea în termen, admiterea apelului, casarea hotărîrii primei

instanțe, cu trimiterea cauzei la rejudecare și scutirea de la plata taxei de stat

(f.d.30 vol.1).

Prin încheierea din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cerința apelantei ÎM Casa Blanca IPB Imobil Grup SRL, în persoana

administratorului Glușcenco Ana cu privire la repunerea în termen a cererii de

1

apel, ultima fiind restituită, ca fiind depusă în afara termenului legal.

Prin decizia din 16 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

declarat de ÎM Casa Blanca IPB Imobil Grup SRL a fost casată încheierea din 15

martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei la rejudecare în

Curtea de Apel Chișinău, la etapa primirii cererii de apel.

Prin încheierea din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

demersul apelantei ÎM Casa Blanca IPB Imobil Grup SRL cu privire la scutirea

de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel și s-a comunicat acesteia

despre necesitatea prezentării dovezii de plată a taxei de stat în sumă de 110 de

euro și 75 de eurocenți, în lei la cursul BNM la ziua achitării taxei de stat, fiindu-

i stabilit termen pînă la 04 iulie 2018. I s-a comunicat, că în caz contrar cererea

de apel nu va fi considerată depusă și va fi restituită conform art.369 alin.(1)

din Codul de procedură civilă (f.d.82-85).

Încheierea din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată ÎM

Casa Blanca IPB Imobil Grup SRL la 05 iunie 2018 (f.d.86) și la 13 iunie 2018 a

fost recepționată de administratorul Întreprinderii, Glușcenco Ana, fapt confirmat

prin avizul de recepție (f.d.87 vol.1).

Ulterior, prin cererea de apel suplimentară, ÎM Casa Blanca IPB Imobil Grup

SRL repetat a solicitat scutirea de la plata taxei de stat pentru cererea de apel

depusă împotriva hotărîrii din 13 decembrie 2010 a Judecătoriei Economice de

Circumscripție (f.d.92-96 vol.1).

Prin încheierea din 05 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost restituită

cererea de apel depusă de ÎM Casa Blanca IPB Imobil Grup SRL, din motivul că

apelanta nu a îndeplinit în termen cerințele enumerate în încheierea din 05 iunie

2018 a Curții de Apel Chișinău, și anume nu a prezentat dovada achitării taxei de

stat.

La 04 septembrie 2018 ÎM Casa Blanca IPB Imobil Grup SRL a declarat

recurs împotriva încheierii din 05 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nu a elucidat

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea chestiunii primirii pe rol a

cererii de apel, iar drept consecință a aplicat eronat normele de drept procedural.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii din 05 iulie

2018 a Curții de Apel Chișinău, scutirea integrală de la achitarea taxei de stat

pentru examinarea cererii de apel, cu remiterea cauzei la Curtea de Apel pentru

judecarea apelului în fond.

Colegiul consideră recursul ca fiind declarat în termen, avînd în vedere faptul

că, încheierea instanței de apel a fost pronunțată la 05 iulie 2018 (f.d.129 vol.1),

fiind expediată recurentului la 06 august 2018 (f.d.135 vol.1), însă la materialele

dosarului lipsește dovada recepționării acesteia de către recurent.

Instanța de recurs consideră, că recursul declarat împotriva încheierii din

05 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, este neîntemeiat și care urmează a fi

respins din motivele ce succed.

Articolul 426 din Codul de procedură civilă consemnează la alin. (3) că,

recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet

din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza

recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

2

participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Verificând legalitatea încheierii din 05 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău

prin prisma argumentelor invocate în recurs și a materialelor cauzei, Colegiul

ajunge la concluzia că încheierea a fost emisă în concordanță cu normele de drept

procedural pertinente speței.

Or, în conformitate cu prevederile art. 365 alin. (4) din Codul de procedură

civilă, la cererea de apel se anexează dovada de plată a taxei de stat dacă apelul se

impune cu taxă.

Conform dispozițiilor art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă

cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea

este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la

repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la

proces, să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea

neajunsurilor.

La fel, instanța de recurs consideră necesar de a învedera că încheierea de

restituire a apelului este indisolubil legată de încheierea de a nu da curs cererii de

apel, deoarece potrivit art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit

în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.

368 alin. (1).

Astfel, în cazul în care apelantul îndeplinește în termen indicațiile din

încheiere, apelul se consideră depus la data prezentării inițiale, iar dacă apelantul

nu va îndeplini în termen indicațiile instanței de apel, apelul va fi restituit, or,

restituirea apelului este sancțiunea aplicată apelantului de către instanța de apel în

cazul neîndeplinirii în termenul acordat a cerințelor indicate în încheierea de a nu

da curs cererii de apel.

În condițiile speței, Colegiul consideră oportun de a reitera că prin încheierea

din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins demersul apelantei ÎM

Casa Blanca IPB Imobil Grup SRL cu privire la scutirea de la plata taxei de stat,

nu s-a dat curs cererii de apel și s-a comunicat acesteia despre necesitatea

prezentării dovezii de plată a taxei de stat în sumă de 110 de euro și 75 de

eurocenți, în lei la cursul BNM la ziua achitării taxei de stat, fiindu-i stabilit

termen pînă la 04 iulie 2018. I s-a comunicat, că în caz contrar cererea de apel

nu va fi considerată depusă și va fi restituită conform art.369 alin.(1) din Codul

de procedură civilă (f.d.82-85).

La capitolul dat, Colegiul opinează că prin încheierea din 05 iunie 2018 a

Curții de Apel Chișinău instanța de apel a acordat recurentei termen inter alia

pentru prezentarea dovezii plății taxei de stat la depunerea cererii de apel. Or, din

cuprinsul acestei încheieri se atestă că instanța de apel a constatat că, la

depunerea cererii de apel, recurenta nu a respectat prevederile art. 365 alin. (4)

din Codul de procedură civilă.

Respectiv, obligația impusă de Curtea de Apel Chișinău față de recurentă în

sensul prezentării dovezii achitării taxei de stat a luat naștere odată ce i-a fost

3

comunicată acesteia încheierea din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Însă, distinct obligației impuse de instanța de apel, la 03 iulie 2018 ÎM Casa

Blanca IPB Imobil Grup SRL a depus cerere de apel suplimentară și repetat a

solicitat scutirea de la plata taxei de stat pentru cererea de apel depusă împotriva

hotărîrii din 13 decembrie 2010 a Judecătoriei Economice de Circumscripție

(f.d.92-96 vol.1).

La capitolul dat, instanța de recurs notează că termenul acordat de instanța de

apel întru înlăturarea neajunsurilor ce au servit temei pentru a nu da curs cererii de

apel este unul imperativ și peremptoriu, or, în sensul art. 110 din Codul de

procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de

judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la

proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească

anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. Astfel, recurenta,

sub sancțiunea restituirii cererii de apel, urma să se conformeze și să execute

indicațiile instanței de apel din încheierea din 05 iunie 2018 și să înlăture

neajunsurile indicate de instanța de apel în interiorul termenului stabilit, în caz

contrar intervenind uno icto restituirea cererii de apel.

Sub acest aspect, instanța de recurs menționează că, taxa de stat nu este un

impediment al accesului liber la justiție, atât timp cât statul asigură aplicarea

eficientă și uniformă a prevederilor normative referitoare la cuantumul taxei de

stat, la scutirile de taxa de stat dispuse din oficiu ori la solicitarea persoanei

interesate. Dreptul de acces la un tribunal consacrat de art. 6 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului urmează a fi înțeles ca un drept de acces concret

și efectiv, ceea ce determină instanța de judecată de a supune adresarea oricărei

persoane în justiție cu o restricție pecuniară clară și concretă, evidențiind-o în

conținutul încheierii de contestare a neajunsurilor la adresarea cu un instrument de

atac, urmărind scopul de respectare a echilibrului între necesitatea asigurării bunei

administrări în justiție și proporționalitatea unei astfel de restricții.

În această ordine de idei, Colegiul opinează că intervalul de timp acordat

recurentei pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat la depunerea cererii

de apel, era suficient și rezonabil pentru a se supune indicațiilor instanței de apel.

Prin urmare, recurenta urma să dea dovadă de diligența corespunzătoare în

vederea evitării restituirii cererii de apel. Or, conform art. 56 alin. (3) din Codul de

procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-

credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al

nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația

procedurală civilă.

Astfel, prin comportamentul pasiv al recurentei și în special neexecutarea

indicațiilor instanței de apel, prima a demonstrat lipsă de interes față de cauza

civilă în care este implicată, astfel, neîntreprinzând măsurile necesare de protejare

a dreptul său de acces la instanță.

La caz, Colegiul relevă că accesul liber la justiție este o parte componentă

incipientă a dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului și presupune posibilitatea oricărei persoane de a

se adresa direct și nemijlocit la o instanță de judecată, pentru apărarea drepturilor și

intereselor legitime. Este unanim acceptat ca dreptul de acces la justiție nu poate fi

4

un drept absolut, ci unul care poate implica limitări, cât timp acestea sunt

rezonabile și proporționale cu scopul urmărit.

În speță, Colegiul găsește relevantă jurisprudența CtEDO, în care Înalta Curte

a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția

drepturilor sale de acces la justiție (Van Harn împotriva Germaniei, nr.7557/03 din

11 septembrie 2007).

Coroborând ipotezele relevate la normele legale precitate, Colegiul constată

temeinicia încheierii din 05 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, deoarece aceasta

a intervenit ca sancțiune procedurală pentru neexecutarea încheierii din 05 iunie

2018 a Curții de Apel Chișinău.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 05

iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost emisă în concordanță cu normele de

drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt lipsite de substanță,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea recurată.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de reprezentantul ÎM Casa Blanca IPB Imobil

Grup SRL, avocatul Barba Valentin.

Se menține încheierea din 05 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în

cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de BC

Investprivatbank SA în proces de lichidare împotriva ÎM Casa Blanca IPB Imobil

Grup SRL cu privire la încasarea datoriei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

5