2ra-128/19 — repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma accidentului rutier

2ra-128/19 — repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma accidentului rutier (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-128/19

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău (jud: S. Papuha)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Ciugureanu, N. Traciuc, G. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

23 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Serghei

Sceastlivîi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Sceastlivîi

împotriva Societății pe acțiuni „Asito” și Gheorghe Pitușcan cu privire la repararea

prejudiciului material și moral cauzat în urma accidentului rutier,

împotriva deciziei din 23 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Serghei Sceastlivîi și a fost admis apelul declarat de

Gheorghe Pitușcan, casată hotărârea din 21 ianuarie 2016 a Judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău și emisă o hotărâre nouă de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 28 noiembrie 2013, Serghei Sceastlivîi a depus cerere de chemare

în judecată, concretizată ulterior, împotriva SA „Asito” și Gheorghe Pitușcan cu

privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma accidentului rutier.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că în anul 2008 a procurat

autovehiculul de model „Mercedes 412D”, a.f. 1997, cu numărul de înmatriculare

OCAL 737, pe care ulterior l-a transmis în locațiune conform contractului încheiat

între tatăl său - Sciastlivîi Vasilii și SA „Parcul de autobuze și taximetrie nr. 5 din

Otaci” pentru perioada 16 martie 2010 -16 martie 2012. Autovehiculul circula pe

ruta Otaci-Chișinău și era condus de tatăl său Sciastlivîi Vasilii, autocarul fiindu-i

transmis în folosință. Conform pct. 4.1. din contractul de locațiune din 16 martie

2010, locatarul achită locatorului în temeiul normativelor și legislației în vigoare a

RM plata de chirie în mărime de 10% din veniturile generale.

Serghei Sceastlivîi a menționat că la data de 26 noiembrie 2010, la volanul

autocarului se afla Traci Nicolae, angajat al SA „Parcul de autobuze și taximetrie nr.

5 din Otaci”, care a fost implicat într-un accident rutier, provocat de Gheorghe

Pitușcan, conducătorul automobilului de model „Volkswagen Vento”, cu numărul de

înmatriculare CHZ 080. În baza procesului-verbal cu privire la contravenție din 14

ianuarie 2011, Gheorghe Pitușcan a fost recunoscut vinovat în comiterea

contravenției prevăzute de art. 242 alin. (1) Cod contravențional, fiindu-i aplicată

1

amendă în mărime de 800 de lei. La momentul producerii accidentului, Gheorghe

Pitușcan dispunea de poliță de asigurare obligatorie de răspundere civilă nr. 0135252

din 24 februarie 2010, eliberată în temeiul contractului de asigurare obligatorie de

răspundere civilă de către compania de asigurare SA „Asito”.

Reclamantul a susținut că potrivit procesului-verbal de constatare a pagubelor

din 19 ianuarie 2011, întocmit de SA „Asito” și actului de evaluare a pagubelor nr.

8228, întocmit de SRL „Autocomfix”, prejudiciul material cauzat în urma

deteriorării autovehiculului a fost evaluat în mărime de 57 235,33 de lei. La 23

martie 2011 a depus în adresa companiei de asigurare o cerere în care a indicat că nu

este de acord cu suma achitată cu titlu de recuperare a prejudiciului material,

compania informându-l că această sumă a fost calculată în conformitate cu normele

tehnologice, tarifele medii la reparație și costul pieselor de schimb conform

catalogului și prețurilor magazinelor specializate, cu excluderea procentului de uzură

și în corespundere cu prevederile Legii cu privire la asigurarea obligatorie de

răspundere civilă cauzată de autovehicule.

A invocat că la cererea lui, Direcția tehnico-criminalistică a Ministerului

Afacerilor Interne a întocmit raportul de constatare tehnico-științifică nr. 1170 din 14

aprilie 2011, prin care s-a constatat că prejudiciul material cauzat în urma

accidentului constituie 90 492 de lei.

Astfel, consideră că SA „Asito” și Gheorghe Pitușcan urmează să-i achite

diferența dintre suma stabilită de compania de asigurare și cea conform raportului de

constatare tehnico-științifică nr. 1170 în mărime de 33 257 de lei.

Serghei Sceastlivîi a afirmat că, din motivul deteriorării autovehiculului ce-i

aparținea, a fost nevoit să închirieze un alt mijloc de transport pentru a activa pe ruta

Otaci-Chișinău, la 02 decembrie 2010 fiind încheiat cu Oleg Badia contract de

locațiune a autocarului de model „Mercedes Sprinter” cu numărul de înmatriculare

CMV 769. Conform certificatului eliberat de SA „Parcul de autobuze și taximetrie

nr. 5 din Otaci”, autocarul de model „Mercedes Sprinter” cu numărul de

înmatriculare CMV 769 a activat pe ruta Otaci-Chișinău în perioada decembrie 2010

– aprilie 2011, perioadă în care i-a achitat lui Oleg Badia pentru chiria mijlocului de

transport suma de 51 200 de lei.

A specificat că urmare a consecințelor accidentului rutier i s-a cauzat și un

prejudiciu material ce constă în faptul că nu a obținut un anumit venit, pe care urma

să-l obțină conform prevederilor contractului de locațiune din 16 martie 2010

încheiat cu tatăl său, căruia i-a transmis autocarul spre folosință, încheiat cu SA

„Parcul de autobuze și taximetrie nr. 5 din Otaci” la data de 16 martie 2010.

Respectiv, reieșind din considerentul că în perioada 27 noiembrie 2010 – 01

decembrie 2010 autocarul nu a funcționat pe rută, nu a obținut un venit de 3120 de

lei, care urmează a fi reparat de către Gheorghe Pitușcan.

Serghei Sceastlivîi a solicitat încasarea în mod solidar din contul SA „Asito”

și Gheorghe Pitușcan a sumei de 33 257 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat

prin deteriorarea autovehiculului și încasarea din contul lui Gheorghe Pitușcan a

sumei de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 54 320 de lei cu

titlu de prejudiciu material cauzat prin comiterea accidentului rutier.

Prin hotărârea din 21 ianuarie 2016 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău,

acțiunea depusă de Serghei Sceastlivîi a fost admisă parțial și s-a încasat din contul

2

lui Gheorghe Pitușcan în beneficiul lui Serghei Sceastlivîi suma de 54 320 de lei cu

titlu de prejudiciu material și suma de 1000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată,

în total 55 320 de lei. Totodată, s-a încasat din contul lui Gheorghe Pitușcan în

beneficiul statului suma de 629,6 lei cu titlu de taxă de stat. În rest, acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Instanța de fond a ajuns la concluzia că, nu au fost prezentate probe pertinente

și concludente care să justifice încasarea diferenței dintre suma achitată de compania

de asigurare cu titlu de prejudiciu material cauzat în urma deteriorării

autovehiculului și cea conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 1170,

or, evaluarea pagubelor a fost efectuată de către SRL „Autocomfix” în strictă

conformitate cu prevederile legale, cu participarea și semnarea actului de către

persoanele implicate în accidentul rutier din 26 noiembrie 2010.

Totodată, instanța de judecată a constatat că în rezultatul deteriorării

autovehiculului în urma accidentului rutier, reclamantul a fost nevoit să închirieze alt

mijloc de transport pentru a putea lucra pe ruta Otaci-Chișinău, suportând astfel

prejudiciu material ce necesită a fi reparat de către Gheorghe Pitușcan, recunoscut

vinovat de producerea accidentului rutier.

Prin decizia din 23 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Serghei Sceastlivîi și a fost admis apelul declarat de Gheorghe

Pitușcan, fiind casată hotărârea din 21 ianuarie 2016 a Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău și emisă o hotărâre nouă de respingere a acțiunii, ca neîntemeiată.

Pentru a ajunge la concluzia dată, instanța de apel a constatat că adresarea

persoanei păgubite în instanța de judecată cu pretenții privind încasarea despăgubirii

de asigurare se admite doar în cazul în care părțile nu au încheiat un acord referitor

la cuantumul despăgubirii de asigurare sau persoana și-a exteriorizat dezacordul la

momentul semnării acordului respectiv cu cuantumul determinat al despăgubirii de

asigurare. Pe când la caz, la 22 martie 2011 SA „Asito” și Serghei Sceastlivîi au

încheiat acordul cu privire la cuantumul despăgubirii de asigurare, ultimul

neînaintând obiecții la suma despăgubirii de asigurare stabilită de 57 235 de lei.

De asemenea, Curtea de Apel Chișinău a conchis că Serghei Sceastlivîi nu a

probat prejudiciul material solicitat în mărime totală de 54 320 de lei, raporturile de

locațiune instituite între Vasilii Sceastlivîi, tatăl reclamantului și SA „Parcul de

autobuze și taximetrie nr. 5 din Otaci” nefiind opozabile lui Serghei Sceastlivîi, iar

în confirmarea achitării chiriei pentru autocarul de model „Mercedes Sprinter” cu

numărul de înmatriculare CMV 769 nu a fost prezentat niciun înscris.

La data de 01 august 2018 Serghei Sceastlivîi a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

din 23 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 21 ianuarie 2016 a

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău în partea respingerii acțiunii, cu pronunțarea în

această parte a unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că nu a participat la examinarea cauzei în

ordine de apel, deoarece a fost plecat peste hotarele țării, în adresa lui nefiindu-i

expediată copia deciziei redactată integral din 23 noiembrie 2016, la materialele

cauzei lipsind dovada recepționării acesteia. Reprezentantul lui, avocatul Sergiu

Coptu, a participat la examinarea cauzei în instanța de apel, însă nu a asistat la

pronunțarea dispozitivului deciziei din 23 noiembrie 2016. Ulterior, avocatul a

3

întreprins anumite acțiuni cu privire la primirea deciziei motivate, însă instanța de

apel nu i-a înmânat sau expediat decizia. Aproximativ în luna februarie 2017

angajații Curții de Apel Chișinău i-au explicat avocatului că dosarul civil a fost

transmis instanței de fond, unde urmează să se adreseze pentru a primi decizia din 23

noiembrie 2016.

Astfel, recurentul a menționat că începând cu luna aprilie 2017, avocatul

Sergiu Coptu a depus câteva cereri la Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău, prin care a

solicitat eliberarea copiei deciziei instanței de apel, care însă nu i-a fost pusă la

dispoziție din cauza că angajații instanței nu puteau găsi dosarul nici în cancelarie și

nici în arhivă. Această situație a durat până la începutul lunii iunie 2018, când la

insistența avocatului a fost găsit în sfârșit dosarul civil și la 10 iunie 2018 i-au

eliberat acestuia copia deciziei.

Consideră Serghei Sceastlivîi că decizia instanței de apel este neîntemeiată și

ilegală, or, pe parcursul examinării cauzei au fost prezentate probe pertinente și

concludente care demonstrează integral prejudiciul material și moral suportat în

urma accidentului rutier.

Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Serghei

Sceastlivîi, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 433 lit. b) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea

termenului de declarare prevăzut la art. 434.

Prevederile art. 434 din Codul de procedură civilă stipulează că, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate

fi restabilit.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Serghei Sceastlivîi urmează a fi

considerat inadmisibil din motiv că este depus cu omiterea termenului de declarare a

recursului.

Astfel, materialele cauzei relevă că la 29 ianuarie 2016, Serghei Sceastlivîi a

contestat cu apel hotărârea din 21 ianuarie 2016 a Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău, recurentul-apelant fiind citat legal de Curtea de Apel Chișinău de trei ori,

potrivit semnăturii de pe avizele de recepție (f.d. 131, 146, 171, volumul I).

La ședințele de judecată ale instanței de apel Serghei Sceastlivîi nu s-a

prezentat, însă a fost reprezentat de către avocatul Sergiu Coptu, care a fost prezent

la ședința de judecată din 16 noiembrie 2016, susținând cererea de apel și solicitând

admiterea acesteia, ședința fiind întreruptă pentru 23 noiembrie 2016, dată la care

urmau a fi ascultate susținerile orale și pronunțat dispozitivul deciziei (f.d. 201-204,

volumul I).

Potrivit procesului-verbal, la ședința de judecată din 23 noiembrie 2016 s-a

prezentat doar Gheorghe Pitușcan și reprezentantul acestuia, avocatul Eugeniu

Miron, Curtea de Apel Chișinău pronunțând dispozitivul deciziei din 23 noiembrie

2016.

4

La 31 ianuarie 2017, instanța de apel a expediat în adresa participanților la

proces copia deciziei integrale din 23 noiembrie 2016 (f.d. 215, volumul I).

La 19 mai 2017, reprezentantul lui Serghei Sceastlivîi, avocatul Sergiu Coptu,

a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani o cerere, prin care a solicitat

eliberarea unei copii a deciziei instanței de apel (f.d. 21, volumul II).

La 26 iunie 2017, avocatul Sergiu Coptu repetat a solicitat Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani eliberarea unei copii a deciziei instanței de apel (f.d. 22,

volumul II).

Ulterior, la 09 noiembrie 2017 avocatul Sergiu Coptu a mai depus o cerere la

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, invocând că anterior a solicitat de două ori

eliberarea copiei deciziei instanței de apel, însă nu a primit-o (f.d. 23, volumul II).

La 18 aprilie 2018, Sergiu Coptu din nou a depus cerere la Judecătoria

Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând eliberarea deciziei Curții de Apel Chișinău, în

care a menționat că pe parcursul anului 2017 de trei ori a depus cereri similare, însă

de fiecare dată nu a primit nimic din cauza că nu poate fi găsit dosarul civil, deși

figurează ca fiind restituit de instanța de apel (f.d. 24, volumul II).

La 01 august 2018 Serghei Sceastlivîi a declarat recurs împotriva deciziei din

23 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău.

În cererea de recurs a invocat că la 10 iunie 2018, după nenumărate cereri,

copia deciziei instanței de apel a fost eliberată avocatului Sergiu Coptu.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că într-adevăr, la materialele cauzei lipsește dovada

recepționării de către Serghei Sceastlivîi și avocatul Sergiu Coptu a deciziei din 23

noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău anterior datei de 10 iunie 2018, însă

avocatul s-a adresat cu prima cerere de eliberare a deciziei motivate abia la 19 mai

2017, fără invocarea cărorva motive întemeiate care să justifice adresarea cu cererea

dată peste 6 luni de la emiterea deciziei Curții de Apel Chișinău.

La fel, se atestă că, dat fiind faptul că Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani nu

i-a expediat copia deciziei, Sergiu Coptu s-a adresat repetat cu încă trei cereri de

eliberare a actului judecătoresc, însă la intervale destul de îndelungate și anume

peste o lună, patru luni și cinci luni, termene care nu pot fi considerate rezonabile, în

condițiile în care, în prezenta cauză Serghei Sceastlivîi are calitatea de reclamant și

respectiv, urma să depună diligența necesară pentru a primi copia deciziei instanței

de apel și a o contesta în termenul prevăzut de lege. Iar, în cazul în care instanța de

judecată nu i-a eliberat copia actului judecătoresc din motivul că nu găsește dosarul,

urma să depună în termen rezonabil plângeri în acest sens, care ar demonstra

întreprinderea tuturor acțiunilor posibile în vederea comunicării actului judecătoresc.

În aceeași ordine de idei, completul de judecată subliniază că recurentul nu a

susținut că nu a fost conștient de cerința de 2 luni pentru depunerea unei cereri de

recurs. De fapt, deși recurentul nu a fost obligat să depună vreo cerere de obținere a

copiei hotărârii judecătorești mai devreme de 30 zile de la data pronunțării acesteia,

el trebuia să-și asume responsabilitatea pentru consecințele deciziei lui de a se

informa despre soarta dosarului abia la 19 mai 2017. Așteptarea acestuia mai mult de

șase luni nu a fost motivată. De regulă, drepturile procedurale sunt însoțite de

obligații procedurale.

5

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție nu poate reține argumentul invocat de Serghei

Sceastlivîi precum că a fost plecat peste hotarele țării și nu a participat la examinarea

cauzei în ordine de apel, deoarece nu poate fi considerat drept temei justificativ de

omitere a termenului prevăzut de lege de contestare a deciziei instanței de apel. Mai

mult ca atât, acesta nu a solicitat repunerea în termen.

Deci, se atestă cu certitudine că prezentul recurs, declarat la 01 august 2018,

peste mai mult de 1 an și 8 luni de la emiterea deciziei din 23 noiembrie 2016 a

Curții de Apel Chișinău, a fost depus de Serghei Sceastlivîi în afara termenului legal

prevăzut de art. 434 din Codul de procedură civilă, acesta fiind unul de decădere și

nesusceptibil restabilirii, ceea ce condiționează declararea recursului ca fiind

inadmisibil.

Se reiterează că o astfel de soluție este compatibilă cu respectarea standardelor

înserate în Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată, chiar și cu o singură zi, a

termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca

urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanțele de

fond și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice.

În aceeași ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că situații similare

au fost deja examinate în hotărârile Popov vs Moldova (nr. 2), (6 decembrie 2005,

parag. 53), Melnic vs Moldova (14 noiembrie 2006, parag 40 și 41) sau Dacia S.R.L.

vs Moldova (18 martie 2008, parag. 77), în care s-a constatat că, prin neaducerea

vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act

procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat drepturile reclamanților la

un proces echitabil.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că cererea de recurs

este depusă cu omiterea evidentă a termenului de declarare a recursului, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia că în temeiul art. 433 lit. b) din Codul de procedură

civilă, recursul declarat de Serghei Sceastlivîi urmează a fi considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433 lit. b),

art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Serghei Sceastlivîi se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

6