2ra-25/19 — incasarea prejudiciului material si a cheltuielilor de judecata

2ra-25/19 — incasarea prejudiciului material si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-25/19

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru (A. Catană)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (L. Pruteanu, V. Buhnaci, M. Guzun)

D E C I Z I E

23 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Nina Vascan

judecătorii Victor Burduh

Victor Boico

Elena Cobzac

Anatolie Țurcan

examinând recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Ruta-

Prim”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iulia Luchinscaia

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Ruta-Prim”, intervenient accesoriu Ion

Cîrpă cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de

judecată și cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspunderea

Limitată „Ruta-Prim” împotriva lui Ion Cîrpă și Iulia Luchinscaia cu privire la

încasarea sumei în ordine de regres și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 22 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins ca neîntemeiat apelul declarată de Societatea cu Răspundere Limitată „Ruta-

Prim”, s-a menținut hotărârea din 14 aprilie 2016 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iulia Luchinscaia

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Ruta-Prim”, intervenient accesoriu Ion

Cîrpă cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de

judecată și cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspunderea

Limitată „Ruta-Prim” împotriva lui Ion Cîrpă și Iulia Luchinscaia cu privire la

încasarea sumei în ordine de regres și a cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă:

La 04 aprilie 2014, Iulia Luchinscaia a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SRL „Ruta-Prim” cu privire la repararea prejudiciului material și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta Iulia Luchinscaia a

invocat că, în temeiul contractului de locațiune a mijlocului de transport auto pentru

pasageri din 27 noiembrie 2010, a transmis în posesie și folosință temporară SRL

„Ruta-Prim” mijlocul de transport de model „Xxxx” cu număr de înmatriculare

XXXX, pe un termen de 3 ani, cu plata lunară a chiriei de 500 lei, iar prin actul de

predare primire nr. 43 din aceeași dată automobilul, ce a constituit obiectul

1

contractului de locațiune, a fost transmis pârâtei SRL „RutaPrim”.

Reclamanta Iulia Luchinscaia a relatat că la 15 aprilie 2011, șoferul și angajatul

companiei SRL „RutaPrim”, Ion Cîrpă, conducând automobilul sus indicat a fost

implicat într-un accident rutier, iar prin deciziei Poliției Rutiere, vinovat de

comiterea accidentului rutier menționat a fost recunoscut Ion Cîrpă.

Reclamanta Iulia Luchinscaia a menționat că conform raportului nr. 10/061

IA din 14 iunie 2011, suma prejudiciului cauzat locatorului, în urma accidentului din

15 aprilie 2011, constituie 98 242, 20 lei.

Reclamanta Iulia Luchinscaia a invocat prevederile 875 Cod civil, care

reglementează aspecte ce țin de contractul de locațiune și pct. 2.2.3 al Contractului

de locațiune a mijlocului de transport auto pentru pasageri, potrivit căruia locatarul

este obligat să întrețină automobilul în stare tehnică normală, nepermițând

înrăutățirea ei, în afara de uzura normală, afirmă reclamanta că SRL „Ruta-Prim”

răspunde integral de automobilul de model „Xxxx” cu numerele de înmatriculare

XXXXpe perioada locațiunii automobilului și anume, în perioada 27 noiembrie

2010-27 noiembrie 2013.

Reclamanta Iulia Luchinscaia consideră că SRL „Ruta-Prim” urmează să

poarte răspundere pentru obligațiile asumate prin contractul de locațiune din data de

27 noiembrie 2010.

Reclamanta Iulia Luchinscaia a menționat că nu poate fi admisă eschivarea

SRL „RutaPrim” de la compensarea prejudiciilor cauzate, doar prin faptul că vinovat

de comiterea accidentul rutier din 15 aprilie 2011 a fost considerat Ion Cîrpa, ori în

speță anume SRL „Ruta-Prim” a permis folosirea automobilului de către angajatul

său Ion Cîrpa.

Reclamanta Iulia Luchinscaia consideră că SRL „Ruta-Prim” poartă

răspundere în baza contractului de locațiune din 27 noiembrie 2010 față de dânsa, în

același timp, întreprinderea poate să-și rezerve dreptul de a înainta careva pretenții

în calitate de angajator față de Ion Cîrpă, în temeiul contractului de muncă și

contractului de răspundere material individual deplină din 28 martie 2011, încheiat

cu ultimul în calitate de angajat.

Reclamanta Iulia Luchinscaia a solicitat admiterea acțiunii, încasarea din

contul SRL „Ruta-Prim” în beneficiul său a sumei de 98 242, 20 lei cu titlu de

prejudiciul material și a sumei de 3 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență

juridică.

La 04 iunie 2014, SRL „Ruta-Prim” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ion Cîrpă și Iulia Luchinscaia cu privire la încasarea sumei în ordine

de regres și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta SRL „Ruta-Prim” a invocat că la

01 noiembrie 2010, a încheiat cu pârâta Iulia Luchinscaia un contract de locațiune a

mijlocului de transport de model Xxxx cu numărul de înmatriculare XXXX.

Reclamanta SRL „Ruta-Prim” a indicat că potrivit pct. 2.1.3 din contract, Iulia

Luchinscaia s-a obligat să obțină polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă

auto, cu număr nelimitat de persoane admise la circulația autovehiculului, însă

indiferent de acest fapt, pârâta a încheiat la 01 decembrie 2010 contractul de

asigurare obligatorie de răspundere civilă auto pentru un număr limitat de persoane

și anume, pentru Serghei Cerneavschi și Valeriu Pîrlici.

2

Reclamanta SRL „Ruta-Prim” a mai invocat că la 15 aprilie 2011, a avut loc

un accident rutier prin coliziunea autovehiculelor de model Xxxx 312, cu numărul

de înmătriculare XXXX, condus de Ion Cîrpă și Xxxx, cu numărul de înmătriculare

XXXX, la volanul căruia se afla Petru Tîrziu. Iar vinovat de producerea accidentului

rutier a fost recunoscut Cîrpă Ion, care la data de 01 martie 2011, a fost angajat în

cadrul SRL „Ruta-Prim” în calitate de șofer.

Reclamanta SRL „Ruta-Prim” a relatat că la 28 martie 2011, în baza actul de

predare-primire nr. 36/2, i-a transmis lui Ion Cîrpă autovehiculul de model „Xxxx

312”, n/î XXXX, împreună cu actele necesare pentru admiterea la trafic, inclusiv

polița de asigurare RCA, care, așa cum asigurase Iulia Luchinscaia era eliberată

pentru admiterea la trafic a unui număr nelimitat de persoane.

Reclamanta SRL „Ruta-Prim” a menționat că SIA „Moldasig” SRL a achitat

despăgubirea de asigurare în mărime de 97 560, 88 lei beneficiarilor asigurării, însă,

deoarece Ion Cîrpă, cel care se face vinovat de producerea accidentului, nu era inclus

în polița de asigurare, SIA „Moldasig” SRL s-a adresat cu acțiune civilă, prin care a

solicitat încasarea sumei respective din contul angajatorului - SRL „Ruta-Prim”,

temeiul juridic determinant la admiterea acțiunii, a fost răspunderea comitentului

pentru fapta prepusului.

Prin hotărârea din 08 februarie 2012 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău,

acțiunea SIA „Moldasig” SRL a fost admisă și s-a încasat din contul SC „Ruta-Prim”

SRL în beneficiul SIA „Moldasig” SRL suma de 100 003,5 lei, inclusiv prejudiciul

material 97 560,88 lei și taxa de stat în mărime de 2 443,07 lei.

Reclamanta SRL „Ruta-Prim” a menționat că a contestat hotărârea primei

instanțe cu apel, pentru depunerea apelului achitând taxa de stat în mărime de 2 250

lei, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2013, a fost admis apelul,

casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea SIA

„Moldasig” SRL a fost respinsă integral, însă prin decizia Curții Supreme de Justiție

din 31 iulie 2013 a fost admis recursul declarat de SIA „Moldasig” SRL, casată

decizia instanței de apel și menținută hotărârea primei instanțe.

Reclamanta SRL „Ruta-Prim” a indicat că la 24 aprilie 2014 a expediat în

adresa pârâților Iulia Luchinscaia și Ion Cîrpa o cerere prealabilă solicitând achitarea

în mod solidar a sumei de 102 253,95 lei, însă careva măsuri în acest sens nu au fost

întreprinse.

Reclamanta SRL „Ruta-Prim” a menționat că Iulia Luchinscaia nu și-a onorat

în modul stabilit obligația contractuală privind obținerea poliței de asigurare în

modul convenit, deoarece doar polița privind admiterea la circulație a unui număr

nelimitat de persoane era necesară conform naturii contractului de locațiune a

unității de transport, iar lipsa acestea a servit drept temei pentru compania de

asigurări să încaseze suma prejudiciului cauzat de către șoferul Ion Cîrpă în urma

accidentului, pe calea regresului.

Reclamanta SRL „Ruta-Prim” a invocat că în conformitate cu prevederile art.

602 alin. (1), 530, 1403 Cod civil, întrucât a achitat în beneficiul SIA „Moldasig”

SRL prejudiciul cauzat de către Ion Cîrpă în urma accidentului produs din vina

acestuia și ținând cont de faptul că temeiul încasării sumei a fost lipsa poliței de

asigurare cuvenită, Ion Cîrpă și Iulia Luchinscaia urmează să răspundă solidar pentru

prejudiciul suportat de către SRL „Ruta-Prim”.

3

Reclamanta SRL „Ruta-Prim” a solicitat admiterea acțiunii, încasarea în mod

solidar din contul lui Cîrpă Ion și Luchinscaia Iulia în beneficiul SRL „Ruta-Prim”

a sumei de 102 253,95 lei și a tuturor cheltuielilor legate de judecarea prezentului

litigiu.

Prin încheierea din 29 octombrie 2014 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău,

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iulia Luchinscaia împotriva

SRL „Ruta-Prim”, intervenient accesoriu Ion Cîrpă cu privire la repararea

prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată și cauza civilă la cererea

de chemare în judecată înaintată de SRL „Ruta-Prim” împotriva lui Ion Cîrpă și Iulia

Luchinscaia cu privire la încasarea sumei în ordine de regres și a cheltuielilor de

judecată au fost conexate, pentru examinare într-o singură procedură.

Prin hotărârea din 14 aprilie 2016 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău s-a

admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Iulia Luchinscaia împotriva

SRL „Ruta-Prim” cu privire la recuperarea prejudiciului material și compensarea

cheltuielilor de judecată, s-a încasat din contul SRL „Ruta-Prim” în beneficiului

Iuliei Luchinschi suma de 104 190,20 lei, inclusiv prejudiciul material în mărime de

98 242,20 lei și cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 3 000 lei, s-a repins

integral ca fiind nefondată acțiunea SRL „Ruta-Prim” împotriva lui Ion Cîrpă și Iulia

Luchinscaia cu privire la încasarea prejudiciului cauzat în ordine de regres și a

cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 20 septembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de SRL „Ruta-Prim” și s-a menținut hotărârea din 14 aprilie 2016 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a fost admisă integral cererea de

chemare în judecată depusă de Iulia Luchinscaia împotriva SRL „Ruta-Prim” cu

privire la recuperarea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată,

s-a încasat din contul SRL „Ruta-Prim” în beneficiului Iuliei Luchinschi suma de

104 190,20 lei, inclusiv prejudiciul material în mărime de 98 242,20 lei și cheltuielile

pentru asistența juridică în mărime de 3 000 lei și s-a repins integral ca fiind

nefondată acțiunea SRL „Ruta-Prim” împotriva lui Ion Cîrpă și Iulia Luchinscaia cu

privire la încasarea prejudiciului cauzat în ordine de regres și a cheltuielilor de

judecată.

Prin decizia din 22 februarie 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de SRL „Ruta-Prim”, s-a casat integral decizia Curții de Apel

Chișinău din 20 septembrie 2016 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată

înaintată de către Iulia Luchinscaia împotriva SRL „Ruta-Prim”, intervenient

accesoriu Ion Cîrpă cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea

cheltuielilor de judecată și la cererea de chemare în judecată a Societății cu

Răspunderea Limitată „Ruta-Prim” împotriva lui Cîrpă Ion și Luchinscaia Iulia cu

privire la încasarea sumei în ordine de regres și a cheltuielilor de judecată, cu

restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

Prin decizia din 07 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

neîntemeiat apelul declarat de SRL „Ruta-Prim” și s-a menținut hotărârea din data

de 14 aprilie 2016 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, s-a dispus încasarea din

contul SRL „Ruta-Prim” în beneficiul Iuliei Luchianscaia, sub formă de cheltuieli

de asistență juridică, acordate de avocatul în instanța de apel în sumă de 1500 lei.

Prin decizia din 15 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

4

recursul declarat de SRL „Ruta-Prim”, s-a casat decizia din 07 iunie 2017 a Curții

de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată

de către Luchinscaia Iulia împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Ruta-Prim”,

intervenient accesoriu Cîrpa Ion cu privire la repararea prejudiciului material și

încasarea cheltuielilor de judecată și la cererea de chemare în judecată a Societății

cu Răspunderea Limitată „Ruta-Prim” împotriva lui Cîrpa Ion și Luchinscaia Iulia

cu privire la încasarea sumei în ordine de regres și a cheltuielilor de judecată, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

Prin decizia din 22 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

neîntemeiat apelul declarat de SRL „Ruta-Prim” și s-a menținut hotărârea din data

de 14 aprilie 2016 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă la cererea

de chemare în judecată depusă de Iulia Luchinscaia împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Ruta-Prim”, intervenient accesoriu Ion Cîrpă cu privire la

repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată și cererea de

chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspunderea Limitată „Ruta-Prim”

împotriva lui Ion Cîrpă și Iulia Luchinscaia cu privire la încasarea sumei în ordine

de regres și a cheltuielilor de judecată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni, de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din data de

22 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces, la

data de 02 iulie 2018, conform informației anexate la materialele cauzei (f.d.87 vol.

II), însă date despre recepționarea acesteia de către SRL „Ruta-Prim”, la materialele

cauzei lipsesc. Totodată, instanța de recurs relevă că decizia recurată a fost publicată

pe portalul instanțelor judecătorești la data de 06 iulie 2018.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul a fost declarat

de SRL „Ruta-Prim”, prin intermediul oficiului poștal la 30 august 2018 cu

respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Prin cererea de recurs, recurenta SRL „Ruta-Prim” a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu adoptarea

unei noi hotărâri de respingere a acțiunii înaintată de Iulia Luchinscaia și de admitere

a cererii de chemare în judecată depusă de SRL „Ruta-Prim”.

În motivarea cererii de recurs, recurenta SRL „Ruta-Prim” suplimentar celor

invocate în cererea de chemare în judecată a indicat că nu este de acord cu hotărârea

instanței de fond și decizia instanței de apel, deoarece sunt ilegale, fiind emise cu

încălcarea esențială și aplicarea eronată normelor de drept material și procedural,

concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

Recurenta SRL ”Ruta-Prim” a invocat că instanțele judecătorești nu au aplicat

prevederile art. 514 Codul civil care stabilește că obligațiile se nasc din contract, fapt

ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii.

Recurenta SRL ”Ruta-Prim” a invocat că la 27 noiembrie 2010, SC „Ruta-

Prim” SRL și Iulia Luchinscaia au semnat un contract de locațiune, prin care ultima

a transmis în posesie și folosință temporară mijlocul de transport Xxxx cu numărul

de înregistrare XXXX.

5

Recurenta SRL ”Ruta-Prim” a menționat că la 15 aprilie 2011, șoferul angajat

al SC „Ruta-Prim" SRL, Ion Cîrpă a comis un accident rutier, aflându-se la volanul

unității de transport ce aparține Iuliei Luchinscaia.

Recurenta SRL ”Ruta-Prim” a declarat că la 30 aprilie 2011, SC „Ruta-Prim"

SRL și Iulia Luchinscaia au semnat un acord de reziliere a contractului de locațiune.

Potrivit pct. 3 al acordului, locatarul a întors unitatea de transport locatorului care

nu are careva pretenții. Acordul de reziliere însoțit de actul de predare-primire din

dată de 30 aprilie 2011, nu prevăd careva obiecții invocate de către locator Iulia

Luchinscaia, la recepționarea autovehiculului.

Recurenta SRL ”Ruta-Prim” a indicat că prejudiciul care se repară trebuie să

fie echivalentul diminuării valorii bunului. Astfel de probe nu au fost prezentate, or

un act care ar constata indubitabil diminuarea valorii autovehiculului la momentul

predării lui, nu a existat.

Recurenta SRL ”Ruta-Prim” a invocat faptul că Iulia Luchinscaia î-și

întemeiază acțiunea pe unele date consemnate într-o concluzie formulată de

persoana Said Salihov, în baza unui pretins act de examinare a autovehiculului. De

remarcat este că acest act de examinare a fost întocmit la 14 iunie 2011, adică după

o lună și jumătate de la rezilierea contractului și transmiterea autovehiculului către

Iulia Luchinscaia. în această perioadă de timp autovehiculul putea fi reparat și

accidentat în alte circumstanțe decât accidentul rutier din 15 aprilie 2011.

Recurenta SRL ”Ruta-Prim” a menționat că Said Salihov nu a fost atenționat

de către instanța de judecată referitor la răspunderea penală pe care o poartă pentru

concluzii false, de aceea concluzia sa nu poate fi apreciată ca mijloc de probă veridic,

Având convingerea că după recepționarea autovehiculului, acesta putea fi deteriorat

de către proprietarul Iulia Luchinscaia sau de persoanele cărora ea le-a încredințat

autovehiculul.

Recurenta SRL ”Ruta-Prim” a menționat că în actul de examinare a

autovehiculului este indicat locul examinării mun. Chișinău, comuna Trușeni. Or

dacă se pretinde posesia SC „Ruta-Prim" SRL, atunci locul de examinare a

autovehiculului trebuia să fie parcul de autobuze din str. Calea Basarabiei, locul unde

sunt parcate autobuzele companiei. De asemenea în actul de verificare nu este indicat

kilometrajul parcurs de acest autobuz.

Recurenta SRL ”Ruta-Prim” a relatat că nu a fost citată legal de către persoana

Said Salihov pentru a se prezenta la verificarea autovehiculului în ziua efectuării

actului de examinare. La materialele cauzei fiind prezentată doar o telegramă

expediată în adresa mun. Chișinău, str. Pușkin, nr. 24. Totuși, adresa juridică

neschimbată a SC „Ruta-Prim" SRL a fost și este mun. Chișinău, str. Vasile

Alecsandri, nr. 58, ap. 1. De aceea, telegrama nu a parvenit în adresa SC „Ruta-

Prim" SRL, astfel că ultima nu a fost citată.

Recurenta SRL ”Ruta-Prim” consideră că Iulia Luchinscaia nu a prezentat

suficiente probe în sensul prejudicierii sale de către SC „Ruta-Prim” SRL, iar

pretinsa deteriorare a autovehiculului nu s-a produs în perioada aflării acestuia în

posesia SC „Ruta-Prim” SRL. Conform pct. 2.1.3 din contractul de locațiune din

01 noiembrie 2010 Iulia Luchinscaia s-a obligat să obțină polița de asigurare

obligatorie de răspundere civilă auto, pentru un număr nelimitat de persoane admise

la conducerea autovehiculului. Totuși Iulia Luchinscaia a încălcat obligațiile sale

6

contractuale obținând polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto pentru

un număr limitat de persoane.

Recurenta SRL ”Ruta-Prim” a invocat prevederile art. 530 Cod civil care

prevede că dacă doi sau mai mulți debitori datorează o prestație în așa încât fiecare

este dator să efectueze întreaga prestație, iar creditorul poate pretinde fiecăruia din

debitori executarea, atunci debitorii sânt legați solidar. Având în vedere că SC „Ruta-

Prim” SRL ia achitat SIA „Moldasig” SRL prejudiciu cauza de Ion Cîrpă prin

accidentul rutier produs de el cu vinovăție, ținând cont de faptul că temeiul încasării

a fost lipsa poliții de asigurare cuvenite, în conformitate cu prevederile legale citate,

intimații trebuie să achite în mod solidar prejudiciu suportat de SC „Ruta-Prim”

SRL.

Recurenta SRL ”Ruta-Prim” a relatat că potrivit procesului verbal din data de

25 mai 2011, cu privire la contravenție, întocmit de către agentul constatator,

Nicolae Scurtu, inspector superior de poliție în cadrul SPR al CGP, accidentul rutier

s-a produs la data de 15 aprilie 2011, ora 23.30, adică în afara orelor de muncă.

Totodată, prin explicațiile date de către Ion Cîrpă administrației SC „Ruta-Prim”

SRL, la data de 19 aprilie 2011, a declarat că la 15 aprilie 2011, după orele de lucru,

a luat autovehiculul, fără înștiințarea persoanelor cu funcție de răspundere din cadrul

SC „Ruta-Prim” SRL, după care în sectorul Poșta Veche a comis accidentul rutier.

Recurenta SRL ”Ruta-Prim” a menționat că fostul angajat al SC „Ruta-Prim”

SRL, Ion Cîrpă, la momentul producerii accidentului rutier nu se află în executarea

atribuțiilor de serviciu și nu executa un serviciu la indicația angajatorului.

Recurenta SRL ”Ruta-Prim” a menționat că instanța de apel nu a soluționat

problemele de drept indicate în decizia instanței de recurs și anume nu s-a expus

asupra faptului că instanța de judecată a examinat superficial litigiul, fără a intra în

esența naturii raportului obligațional și fără a oferi o apreciere a răspunderii lui Ion

Cîrpă pentru faptele sale, precum și a dat o apreciere arbitrară probelor anexate la

dosar în raport cu pretențiile părților.

La 19 octombrie 2018, în adresa intimaților Iulia Luchinscaia și Ion Cîrpă a fost

expediată copia recursului declarat de SRL ”Ruta-Prim” cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței. Însă, intimatul Ion Cîrpă nu și-a valorificat dreptul

procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit la cererea de recurs

declarată de SRL ”Ruta-Prim”.

Iar, la 05 noiembrie 2018 și 21 decembrie 2018 Iulia Luchinscaia, reprezentată

de avocatul Denis Ipatii a depus referință la recursul declarat de SRL ”Ruta-Prim”,

prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil.

Prin încheierea din 19 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de către SRL ”Ruta-Prim” împotriva deciziei din data de 22 mai 2018 a

Curții de Apel Chișinău, a fost considerat admisibil.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

Societatea cu Răspundere Limitată „Ruta-Prim” urmează a fi admis, se casează

decizia din 22 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Iulia Luchinscaia împotriva Societății cu Răspundere

Limitată „Ruta-Prim”, intervenient accesoriu Ion Cîrpă cu privire la repararea

prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată și cererea de chemare în

judecată depusă de Societatea cu Răspunderea Limitată „Ruta-Prim” împotriva lui

7

Ion Cîrpă și Iulia Luchinscaia cu privire la încasarea sumei în ordine de regres și a

cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată, din următoarele motive.

În conformitate art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată, dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 118 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, fiecare parte

trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanța

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți

la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi

aplicate.

În conformitate cu art. 130 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă, nici un

fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără

aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența,

admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor

reciprocă și suficientă pentru soluționarea pricinii. Ca rezultat al aprecierii probelor,

instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor

sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și

argumentarea preferinței unor probe față de altele.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că decizia instanței de apel a fost adoptată arbitrar, fără o

apreciere a argumentelor și probelor invocate de SRL „Ruta-Prim”, iar faptul dat

indică incontestabil la încălcarea de către instanța de apel a normelor de drept

procedural, precum și la examinarea superficială a cauzei dedusă judecării, fără a fi

verificată, în condițiile legii, legalitatea hotărârii contestate.

Or, în contextul prevederilor art. 373 Cod de procedură civilă, instanța de apel

era obligată în limitele apelului să verifice circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care

au importanță pentru soluționarea pricinii, să apreciază probele din dosar și cele

prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

Astfel, din materialele cauzei rezultă că la 27 noiembrie 2010, SRL „Ruta-

Prim” a încheiat cu Luchinscaia Iulia un contract de locațiune a mijlocului de

transport de model „Xxxx 312D” cu numărul de înmatriculare XXXX, pe un termen

de 3 (trei) ani, cu plata lunară a chiriei de 500 lei (f.d.14 vol. I), iar prin actul de

predare primire nr. 43 din aceeași dată automobilul, ce a constituit obiectul

contractului de locațiune, a fost transmis SRL „Ruta-Prim” (f.d.15 vol. I).

La 15 aprilie 2011, a avut loc un accident rutier prin coliziunea autovehiculelor

de model „Xxxx 312D”, cu numărul de înmatriculare XXXX, condus de Ion Cîrpa

8

și „Xxxx” cu numărul de înmatriculare XXXX, la volanul căruia se afla Petru Tîrziu.

Prin decizia agentului constatator din 25 mai 2011, vinovat de producerea

accidentului rutier și cauzarea prejudiciului material cauzat prin deteriorarea

automobilului de model „Xxxx”, cu numărul de înmatriculare XXXX a fost

recunoscut șoferul autovehiculului de model „Xxxx 312D”, cu numărul de

înmatriculare XXXX, Ion Cîrpa, ce activa în calitate de șofer la SRL „Ruta-Prim”

(f.d.38 vol. I).

Colegiul relevă că CIA „Moldasig” SRL a achitat despăgubirea de asigurare în

mărime de 97 560,88 lei beneficiarilor despăgubirii de asigurare. Însă, luând în

considerarea faptul că Ion Cîrpa, vinovat de producerea accidentului rutier, nu era

inclus în polița de asigurare, CIA „Moldasig” SRL s-a adresat cu acțiune în instanța

de judecată solicitând încasarea sumei respective din contul angajatorului SRL

„Ruta- Prim”.

În motivarea acțiunii, reclamanta SRL „Ruta -Prim” a indicat că prin hotărârea

din 08 februarie 2012 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău s-a încasat din contul

SRL „Ruta-Prim” în beneficiul CIA „Moldasig” SRL suma de 100 000,95 lei,

constituită din suma de 97560,88 lei, cu titlu de prejudiciu material și suma de

2443,07 lei, cu titlu de taxă de stat (f.d.76 vol. I). Iar, prin decizia din data de

24 ianuarie 2013 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul declarat de CIA

„Moldasig” SRL și s-a menținut hotărârea din 08 februarie 2012 a Judecătoriei

Centru mun. Chișinău (f.d.82-83 vol. I).

Din materialele cauzei, Colegiul reține că la 04 aprilie 2014, Iulia Luchinscaia

a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Ruta-Prim” cu privire la

repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată.

Iar, la 04 iunie 2014, SRL „Ruta-Prim” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ion Cîrpă și Iulia Luchinscaia cu privire la încasarea sumei în ordine

de regres și a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 29 octombrie 2014 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău,

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iulia Luchinscaia împotriva

SRL „Ruta-Prim”, intervenient accesoriu Ion Cîrpă cu privire la repararea

prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată și cauza civilă la cererea

de chemare în judecată înaintată de SRL „Ruta-Prim” împotriva lui Ion Cîrpă și

Iulia Luchinscaia cu privire la încasarea sumei în ordine de regres și a cheltuielilor

de judecată au fost conexate, pentru examinare într-o singură procedură.

Prin hotărârea din 14 aprilie 2016 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău s-a

admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Iulia Luchinscaia

împotriva SRL „Ruta-Prim” cu privire la recuperarea prejudiciului material și

compensarea cheltuielilor de judecată, s-a încasat din contul SRL „Ruta-Prim” în

beneficiului Iuliei Luchinschi suma de 104 190,20 lei, inclusiv prejudiciul material

în mărime de 98 242,20 lei și cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de

3 000 lei, s-a repins integral ca fiind nefondată acțiunea SRL „Ruta-Prim” împotriva

lui Ion Cîrpă și Iulia Luchinscaia cu privire la încasarea prejudiciului cauzat în

ordine de regres și a cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 22 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

neîntemeiat apelul declarat de SRL „Ruta-Prim” și s-a menținut hotărârea din data

de 14 aprilie 2016 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă la cererea

de chemare în judecată depusă de Iulia Luchinscaia împotriva Societății cu

9

Răspundere Limitată „Ruta-Prim”, intervenient accesoriu Ion Cîrpă cu privire la

repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată și cererea de

chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspunderea Limitată „Ruta-Prim”

împotriva lui Ion Cîrpă și Iulia Luchinscaia cu privire la încasarea sumei în ordine

de regres și a cheltuielilor de judecată.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că prima instanță

just a determinat circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei,

caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă și admisibilitatea acțiunii.

Concomitent, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă soluția adoptată de instanța

de fond referitoare la admiterea acțiunii înaintate de Iulia Luchinscaia cu privire la

încasarea din contul SRL „Ruta-Prim” a prejudiciului material în sumă de 98 242,20

lei ce rezultă din procesul verbal de constatare a daunelor nr. 10/061 IA din data de

14 iulie 2011, întrucât raportul juridic dintre părți este guvernat de contractul de

locațiune, iar conform procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI

01475435, Ion Cîrpa, angajat al SRL „Ruta-Prim”, a fost recunoscut vinovat de

producerea accidentului rutier.

La fel, instanța de apel a considerat ca justă și concluzia instanței inferioare ce

vizează respingerea acțiunii înaintate de SRL „Ruta-Prim” împotriva lui Ion Cîrpa

și Iulia Luchinscaia privind încasarea sumei în ordine de regres, pentru că în litigiul

dedus judecății nu sunt întrunite condițiile legale de răspundere solidară a Iuliei

Luchinscaia și a lui Ion Cîrpa pentru despăgubirea de asigurare achitată SIA

„Moldasig” în cazul deteriorării automobilului de model „Xxxx”, cu numărul de

înmatriculare XXXX, implicat în accidentul rutier din 15 aprilie 2011 și ulterior

încasată din contul SRL „Ruta-Prim” prin hotărârea din 08 februarie 2012 a

Judecătoriei Centru mun. Chișinău.

Colegiul precizează că soluția adoptată de către instanța de apel este

nemotivată, deoarece din decizia recurată nu se reliefează o motivarea amplă asupra

tuturor capetelor de cerere expuse de către SRL „Ruta-Prim” în acțiunea înaintată.

Ca urmare, instanța de recurs este în imposibilitate de a da o apreciere corectă

și justă a cazului supus judecării în condițiile când instanța de apel nu s-a expus și

nu a combătut fiecare argument în parte invocat de către recurent atât în cadrul

dezbaterilor judiciare din prima instanță, cât și în instanța de apel.

În contextul dat, Colegiul reține ca relevat argumentul SRL „Ruta-Prim”

precum că instanța de apel a dat apreciere unor înscrisuri, în detrimentul altora fără

a fi motivate corespunzător aceste aprecieri, și anume instanța de apel nu a dat

apreciere acordului de reziliere a contractului de locațiune încheiat între Iulia

Luchinscaia și SRL „Ruta – Prim ” și actului de predare-primire din dată de

30 aprilie 2011, care nu prevăd careva obiecții invocate de către locatorul Iulia

Luchinscaia, la recepționarea autovehiculului.

Colegiul indică că Iulia Luchinscaia își întemeiază acțiunea de încasare a

prejudiciului material în sumă de 98 242,20 lei în baza procesului-verbal de

constatare a daunelor nr. 10/0611A întocmit din 14 iulie 2011. Însă, instanța de apel

nu a dat apreciere copia actului de predare-primire din 30 aprilie 2011, prin care

locatarul SRL „Ruta-Prim” a transmis unitatea de transport către locatorul Iulia

Luchinscaia, care a indicat că nu are pretenții asupra unității de transport.

Instanța de recurs reține că în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel din

22 mai 2018 reprezentantul Iuliei Luchinscaia, avocatul Denis Ipatii a depus o cerere

10

prin care solicitat reclamarea de la SRL „Ruta - Prim” a originalului actului de

predare-primire din 30 aprilie 2011, din motiv că semnătura din acest act nu aparține

Iuliei Luchinscaia (f.d.71 vol. II). Însă, instanța de apel a respins acest de demers

(f.d.75 vol. II).

Mai mult, instanța de apel nu a dat apreciere pertinenței, admisibilității și

concludenței acestei probe, și anume actului de predare-primire din 30 aprilie 2011,

prin care locatarul SRL „Ruta-Prim” a transmis unitatea de transport către locatorul

Iulia Luchinscaia, care a indicat că nu are pretenții asupra unității de transport.

Ori, în decizia recurată nu se face referire la acest act, fapt ce denotă că instanța

de apel nu a argumentat administrarea unor probe în defavoarea altora. Instanța de

apel a expus disproporționat scopul legitim de protecție a dreptului Iuliei

Luchinscaia în raport cu scopul legitim de protecție a dreptului SRL „Ruta - Prim”.

Instanța de recurs relevă că actul de predare-primire din 30 aprilie 2011 nu a

fost cercetat în cadrul judecării cauzei nici de instanța de fond și nici de apel.

La acest capitol, Colegiul precizează că în conformitate cu prevederile art. 376

alin. (1) Cod de procedură civilă, dispozițiile de procedură privind judecarea

cauzelor civile în primă instanță se aplică și în instanța de apel în măsura în care nu

sînt contrare dispozițiilor prezentului capitol.

În conformitate cu art. 214 Cod de procedură civilă, după ce ascultă explicațiile

participanților la proces, instanța judecătorească, luând în considerare opinia

acestora, stabilește consecutivitatea cercetării probelor, care poate fi modificată

ulterior.

Totodată, potrivit art. 222 Cod de procedură civilă, înscrisurilor și proceselor-

verbale privind cercetarea înscrisurilor, întocmite la fața locului în modul stabilit la

art.125, 127 și 185 alin.(1) lit.j), li se dă citire în ședință de judecată, apoi se prezintă

participanților la proces și reprezentanților și, după caz, experților, specialiștilor și

martorilor. După aceasta, participanții la proces pot da explicații asupra lor.

Colegiul judiciar reține că instanța de apel contrar normelor procedurale

enunțate, nu a cercetat înscrisurile la care a făcut referire în motivarea deciziei

contestate cu recurs, or, probele și înscrisurile cercetate în cadrul ședinței de

judecată stau la baza hotărârii adoptate, indiferent de soluție, conform prevederilor

art. 238 alin.(2) și art. 241 alin.(5) Cod de procedură civilă.

Respectiv, Colegiul consideră întemeiate argumentele recurentei SRL „Ruta -

Prim” precum că de către instanța de judecată inferioară nu au fost verificate și

cercetate probele prezentate de părți în cadrul dezbaterilor judiciare ale ședințelor

de judecată. Tot aici, este de menționat că, din decizia contestată nu se disting careva

precizări ce ar demonstra cercetarea acestora și supunerea aprecierii, iar în procesul

verbal al ședinței de judecată din instanța de apel doar se menționează precum că în

rezultatul cercetării acestora careva întrebări nu au parvenit (f.d.75 vol. II).

În această ordine de idei, Colegiul conchide că circumstanțele constatate în

raport cu decizia instanței inferioare și procesele verbale ale ședințelor de judecată

indică nemijlocit la contradicțiile admise în contextul normelor procedurale civile

și respectiv constituie o încălcare a acestora, ceea ce este inadmisibil.

De asemenea, instanța de apel la judecarea cauzei nu a suspus analizei nici

aspectul ce ține de cerința SRL „Ruta-Prim” privind încasarea în ordine de regres a

sumei de la Ion Cîrpa.

11

Conform art. 1398 alin. (1) Cod civil, cel care acționează față de altul în mod

ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile

prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

Colegiul menționează că pentru apariția răspunderii delictuale este necesar un

fapt juridic. Acest rol îl îndeplinește temeiul răspunderii delictuale. Temeiul

răspunderii delictuale este componența delictului civil. Componența delictului civil

constituie o totalitate de elemente esențiale formulate de legiuitor ca necesare și

suficiente pentru angajarea răspunderii delictuale. Componența delictului civil

include următoarele elemente (condiții): prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal

dintre faptă și prejudiciu și vinovăția.

Conform art. 1403 Cod civil, comitentul răspunde de prejudiciul cauzat cu

vinovăție de prepusul său în funcțiile care i s-au încredințat. Comitentul conservă

dreptul de regres contra prepusului. Prepusul se poate exonera dacă va dovedi că s-

a conformat întocmai instrucțiunilor comitentului.

Iar, conform art. 1415 alin. (1) Cod civil prevede că persoana care a reparat

prejudiciul cauzat de o altă persoană are dreptul la o acțiune de regres împotriva

acesteia în mărimea despăgubirii plătite persoanei vătămate dacă legea sau

contractul nu prevede altfel.

Instanța de recurs răspunderea comitentului se angajează în prezența condițiilor

generale ale răspunderii delictuale (prejudiciul, fapta ilicită a prepusului, raportul

cauzal între fapta prepusului și prejudiciu, vinovăția acestuia), precum și a unor

condiții speciale: a) existența unui raport de subordonare între comitent și prepus; b)

cauzarea prejudiciului de către prepus în cadrul funcțiilor încredințate de comitent.

Izvorul principal al raporturilor de subordonare este contractul de muncă.

Conform art. 333 alin. (1) Codul muncii salariatul este obligat să repare

prejudiciul material cauzat angajatorului, dacă prezentul cod sau alte acte normative

nu prevăd altfel.

Astfel, Colegiul menționează că instanța de apel urma să delimiteze temeiurile

reparării prejudiciului material în baza răspunderii civile contractuale, în cazul

prejudiciului solicitat de la Iulia Luchinscaia și răspunderii civile a salariatului, în

cazul prejudiciului solicitat de la Ion Cîrpă.

Instanța de recurs indică că ca examinarea litigiilor privind recuperarea

prejudiciului cauzat de salariați seva ține cont că elementele răspunderii materiale

ale salariatului față de angajator sînt următoarele: cel care a produs prejudiciul

trebuie să aibă calitatea de salariat al unității păgubite și fapta ilicită și personală a

salariatului trebuie să fie săvîrșită în legătură cu munca sa.

Pentru angajarea răspunderii materiale a salariatului, prejudiciul trebuie să fie:

efectiv, adică să existe o diminuare a patrimoniului, dar să nu fie evaluat și prin

venitul ratat; real, ceea ce înseamnă că valorile trebuie să fie obiectiv pierdute, dar

nu numai nominal; cert, adică trebuie să fie evaluat într-o sumă de bani determinată,

nefiind posibilă emiterea ordinului de imputare în baza unor elemente de

determinare pe viitor; actual, nefiind posibilă imputarea unor plăți care vor surveni,

în mod anticipativ; direct, fiind necesar a fi fost cauzat nemijlocit unității.

Art. 336 Codul muncii prevede că pentru prejudiciul cauzat angajatorului,

salariatul poartă răspundere materială în limitele salariului mediu lunar dacă

prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel

12

Iar, art. 338 alin. (1) Codul muncii prevede că salariatul poartă răspundere

materială în mărimea deplină a prejudiciului material cauzat din vina lui

angajatorului în cazurile cînd: între salariat și angajator a fost încheiat un contract

de răspundere materială deplină pentru neasigurarea integrității bunurilor și altor

valori care i-au fost transmise pentru păstrare sau în alte scopuri (art.339); salariatul

a primit bunurile și alte valori spre decontare în baza unei procuri unice sau în baza

altor documente unice; prejudiciul a fost cauzat în urma acțiunilor sale culpabile

intenționate, stabilite prin hotărîre judecătorească; prejudiciul a fost cauzat de un

salariat aflat în stare de ebrietate alcoolică, în stare cauzată de substanțe stupefiante

sau toxice, stabilită în modul prevăzut la art.76 lit.k); prejudiciul a fost cauzat prin

lipsă, distrugere sau deteriorare intenționată a materialelor, semifabricatelor,

produselor (producției), inclusiv în timpul fabricării lor, precum și a instrumentelor,

aparatelor de măsurat, tehnicii de calcul, echipamentului de protecție și a altor

obiecte pe care unitatea le-a eliberat salariatului în folosință; în conformitate cu

legislația în vigoare, salariatului îi revine răspunderea materială deplină pentru

prejudiciul cauzat angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de muncă;

prejudiciul a fost cauzat în afara exercițiului funcțiunii.

În litigiul dedus judecății, Colegiul relevă că instanța de apel în pofida rolului

diriguitor al instanței de judecată nu a stabilit, în cazul prejudiciului solicitat de

reclamanta SRL „Ruta -Prim ” de la Ion Cîrpă, dacă acesta este un prejudiciul

material în baza răspunderii civile generale sau răspunderii salariatului. Precum și

dacă Ion Cîrpă poartă răspundere materială în limitele salariului mediu lunar sau

poartă răspundere materială în mărimea deplină.

Mai mult, în cazul răspunderii materiale în limitele salariului mediu lunar,

instanța de apel nu a stabilit care este salariul mediu lunar a lui Ion Cîrpă. Iar, în

cazul existenței răspunderii materiale în mărimea deplină să stabilească exact

temeiul acestei răspunderi, ori temeiurile răspunderii materiale în mărimea deplină

sunt prevăzute exhaustiv la art. 338 alin. (1) Codul muncii.

Instanța de recurs relevă că conform art. 338 alin. (1) Codul muncii, unul din

cazuri în care salariatul poartă răspundere materială în mărimea deplină a

prejudiciului material cauzat este atunci cînd prejudiciul a fost cauzat în afara

exercițiului funcțiunii, adică în afara orelor de muncă sau în cazul neexecutării

obligațiilor de serviciu.

Astfel, instanța de apel urma să stabilească cînd a fost cauzat prejudiciul de

către Ion Cîrpa, și anume dacă acesta se află în cadrul orelor de muncă sau în afara

programului.

Ori, recurenta SRL ”Ruta-Prim” a relatat că potrivit procesului verbal din data

de 25 mai 2011, cu privire la contravenție, întocmit de către agentul constatator,

Nicolae Scurtu, inspector superior de poliție în cadrul SPR al CGP, accidentul rutier

s-a produs la data de 15 aprilie 2011, ora 23.30, adică în afara orelor de muncă.

Totodată, prin explicațiile date de către Ion Cîrpă administrației SC „Ruta-Prim”

SRL, la data de 19 aprilie 2011, a declarat că la 15 aprilie 2011, după orele de lucru,

a luat autovehiculul, fără înștiințarea persoanelor cu funcție de răspundere din cadrul

SC „Ruta-Prim” SRL, după care în sectorul Poșta Veche a comis accidentul rutier.

La fel, instanța de apel urma să stabilească dacă Ion Cîrpă, șoferul și angajatul

companiei SRL „Ruta-Prim”, la 15 aprilie 2011, a comis accidentul rutier în timpul

13

executării obligațiilor de serviciu, adică dacă accidentul a fost comis pe itinerarul

rutei unde activa acesta.

Ori la materialele cauzei este anexată copia foii de parcurs, conform căreia

automobilul cu numărul de înmatriculare XXXX activa pe ruta Chișinău-Trușeni, în

perioada 28 martie-27 aprilie 2011 (f.d.39 vol. I), fiind anexată și copia dispoziției

nr. 726-d din 02 august 2010, prin care sunt stabilite mai multe itinerare ale

transportului public (f.d.41 vol. I).

Respectiv, instanța de apel în argumentarea soluției oferite s-a limitat doar la

existența temeiurilor de răspundere solidară a lui Ion Cîrpa și a Iuliei Luchinscaia

(f.d.84 vol. II), fără a examina temeiurile de răspundere a fiecăruia în mod

individual.

În conformitate cu art. 9 alin. (2) Cod de procedură civilă instanța

judecătorească explică participanților la proces drepturile și obligațiile lor

procesuale, preîntîmpină asupra urmărilor pe care le poate implica exercitarea sau

neexercitarea actului procesual, le acordă sprijin în exercitarea drepturilor, ordonă,

la solicitarea părților și altor participanți la proces, prezentarea de probe care să

contribuie la adoptarea unei hotărîri legale și întemeiate, conduce dezbaterile

judiciare, informează părțile despre posibilitatea inițierii procesului de mediere și ia

orice alte măsuri necesare bunei desfășurări a procesului, pune în discuția părților și

altor participanți la proces orice împrejurare de fapt sau de drept, efectuează alte

acțiuni prevăzute de lege.

Instanța de recurs menționează că, aspectele menționate conduc la concluzia că

procedura desfășurată în instanța de apel nu corespunde exigențelor art. 6 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar modalitatea în care a fost examinată

cauza în ordine de apel nu poate echivala cu soluționare efectivă a cauzei, astfel,

fiind impusă casarea deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei la rejudecare.

Conform jurisprudenței CtEDO, principiul egalității armelor semnifică tratarea

egală a părților pe toată durata desfășurării procedurii în fața unui tribunal, fără ca

una din ele să fie avantajată în raport cu cealaltă parte din proces. Acest principiu

este unul din elementele noțiunii mai largi de ”proces echitabil”, ce impune fiecărei

părți să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza sa, în condiții care să

nu o plaseze într-o situație de net dezavantaj în raport cu adversarul ei (cauza Ankerl

contra Suediei, hotărârea din 18 februarie 1997; cauza Niderost -Huler contra

Suediei, hotărârea 1997-1/24 noiembrie 1997).

Colegiul menționează că art. 20 din Constituția Republicii Moldova prevede

că, orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor

judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și

interesele sale legitime.

Motivarea hotărârilor este o garanție pentru părți că, cererile lor au fost

analizate cu atenție, și oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar. Analiza pe

care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept, care i-au format

convingerea, în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară, simplă, precisă,

concisă și fermă, să aibă putere de convingere. Nemotivarea hotărârii sau o motivare

necorespunzătoare atrage casarea ei.

Distinct justificărilor expuse supra, instanța de recurs învederează

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care statuează că, întinderea

motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica în

14

instanță, precum și de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale și de

practicile diferite privind prezentarea și redactarea sentințelor și hotărârilor în

diferite state (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29;

Van den Hurk împotriva Olandei din 19 aprilie 1994, paragraful 61), iar pentru a

răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că

judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate

(Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva

Finlandei din 19 februarie 1997, paragraful 60).

La capitolul legalității hotărârilor instanței de judecată, jurisprudența CtEDO

în repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor instanței, unde funcția

unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a

fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de

asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa,

motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse. CtEDO

a menționat că, este motivată în mod corespunzător o decizie care permite părților

să facă uz efectiv de dreptul lor de a face apel (Hirvisaari împotriva Finlandei).

Astfel, instanța de recurs conchide că, decizia instanței de apel nu conține nici

o apreciere, ce ar determina definitiv și incontestabil certitudinea adoptării soluției

la care s-a ajuns. Respectiv, instanța de recurs este în imposibilitatea de a exercita

controlul judiciar asupra unei asemenea hotărâri.

Ca urmare a celor reținute supra, în sensul art. 6 alin. (1) al CEDO, instanța de

recurs ține să menționeze că, instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă

claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale, să prezinte noțiunile, ce implică o apreciere a

faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca

instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze

efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu să se rezume doar

la probarea concluziilor unei părți.

Cu referire la demersul Iuliei Luchinscaia, reprezentată de avocatul Denis

Ipatii, cu privire la restituirea cererii de recurs declarată de SRL „Ruta-Prim”, din

motivul neachitării taxei de stat pentru cererea de recurs, Colegiul relevă

următoarele.

Prezentul recurs declarat de SRL „Ruta-Prim” este depus împotriva deciziei din

22 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, care a fost emisă după ce cauza a fost trimisă

la rejudecare în baza deciziei din 15 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție,

prin care s-a admis recursul declarat de SRL „Ruta-Prim”, s-a casat decizia din data

de 07 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată înaintată de către Luchinscaia Iulia împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Ruta-Prim”, intervenient accesoriu Cîrpa Ion cu privire la

repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată și la cererea de

chemare în judecată a Societății cu Răspunderea Limitată „Ruta-Prim” împotriva lui

Cîrpa Ion și Luchinscaia Iulia cu privire la încasarea sumei în ordine de regres și a

cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Respectiv, recurenta SRL „Ruta-Prim” a achitat anterior taxa de stat pentru

cererea de recurs depusă anterior la 25 august 2017 (f.d.1 vol. II), iar impunerea

achitării repetate a taxei de stat contravine principiului asigurării accesului la justiție.

15

Reiterând, motivele de fapt și de drept, expuse mai sus, statuând că, instanța de

apel a soluționat eronat litigiul în cauză, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, concluzionează de a admite

recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Ruta-Prim”, se casează

decizia din 22 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Iulia Luchinscaia împotriva Societății cu Răspundere

Limitată „Ruta-Prim”, intervenient accesoriu Ion Cîrpă cu privire la repararea

prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată și cererea de chemare în

judecată depusă de Societatea cu Răspunderea Limitată „Ruta-Prim” împotriva lui

Ion Cîrpă și Iulia Luchinscaia cu privire la încasarea sumei în ordine de regres și a

cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

La judecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

supra, creând condiții obiective și reale participanților la proces și judecând cauza,

să emită o hotărâre legală și întemeiată, reieșind din circumstanțele esențiale ale

litigiului dedus judecății.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Ruta-Prim”.

Se casează decizia din 22 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Iulia Luchinscaia împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Ruta-Prim”, intervenient accesoriu Ion Cîrpă cu privire la

repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată și cererea de

chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspunderea Limitată „Ruta-Prim”

împotriva lui Ion Cîrpă și Iulia Luchinscaia cu privire la încasarea sumei în ordine

de regres și a cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea

de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Nina Vascan

judecătorii Victor Burduh

Victor Boico

Elena Cobzac

Anatolie Țurcan

16