2ra-218/17 — repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material şi încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Legalitatea şi temeinicia hotărîrii. Problemele soluţionate la deliberarea hotărîrii. Aprecierea probelor
2ra-218/17 — repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: A. Catană dosarul nr. 2ra-218/17 instanța de apel: N. Cernat, A. Pahopol, I. Muruianu D E C I Z I E 22 februarie 2017 mun.
Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Maria Ghervas Nicolae Craiu Tamara Chișca-Doneva examinând recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Ruta- Prim”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Luchinscaia Iulia împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Ruta-Prim”, intervenient accesoriu Cîrpă Ion cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată și la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspunderea Limitată „Ruta-Prim” împotriva lui Cîrpă Ion și Luchinscaia Iulia cu privire la încasarea sumei în ordine de regres și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Ruta-Prim” și menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun.
Chișinău din 14 aprilie 2016 prin care acțiunea a fost admisă, c o n s t a t ă : La 04 aprilie 2014, Luchinscaia Iulia a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Ruta-Prim” cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii a invocat că în temeiul contractului de locațiune a mijlocului de transport auto pentru pasageri din 27 noiembrie 2010, a transmis în posesie și folosință temporară SRL „Ruta-Prim” mijlocul de transport de model „Mercedes-Benz” cu număr de înmatriculare CIM 692, pe un termen de 3 (trei) ani, cu plata lunară a chiriei de 500 (cinci sute) lei, iar prin actul de predare primire nr. 43 din aceeași dată automobilul, ce a constituit obiectul contractului de locațiune, a fost transmis pârâtului.
Menționează că la 15 aprilie 2011, șoferul și angajatul companiei SRL „Ruta- Prim”, Cîrpă Ion, conducând automobilul sus indicat a fost implicat într-un accident rutier, iar prin deciziei Poliției Rutiere, vinovat de comiterea accidentului rutier menționat a fost recunoscut Cîrpă Ion. Susține reclamanta că conform raportului nr. 10/061 IA din 14 iunie 2011, suma prejudiciului cauzat locatorului, în urma accidentului din 15 aprilie 2011, constituie 98 242, 20 lei.
În context, invocând prevederile 875 Cod civil, care reglementează aspecte ce țin de contractul de locațiune și pct. 2.2.3 al Contractului de locațiune a mijlocului de transport auto pentru pasageri, potrivit căruia locatarul este obligat să întrețină automobilul în stare tehnică normală, nepermițând înrăutățirea ei, în afara de uzura normală, afirmă reclamanta că SRL „Ruta-Prim” răspunde integral de automobilul de model „Mercedes Benz” cu numerele de înmatriculare CIM 692 pe perioada locațiunii automobilului și anume, în perioada 27 noiembrie 2010-27 noiembrie 2013. În așa mod, consideră că SRL „Ruta-Prim” urmează să poarte răspundere pentru obligațiile asumate prin Contractul de locațiune din 27 noiembrie 2010. Totodată, specifică reclamanta că nu poate fi admisă eschivarea SRL „Ruta- Prim” de la compensarea prejudiciilor cauzate doar prin faptul că vinovat de comiterea accidentul rutier din 15 aprilie 2011 a fost considerat Cîrpa Ion, deoarece, în speță anume SRL „Ruta-Prim” a permis folosirea automobilului de către angajatul său Cîrpă Ion.
În aceste condiții, insistă că SRL „Ruta-Prim” poartă răspundere în baza contractului de locațiune din 27 noiembrie 2010 față de dânsa, în același timp, întreprinderea poate să-și rezerve dreptul de a înainta careva pretenții în calitate de angajator față de Cîrpă Ion, în temeiul contractului de muncă și contractului de răspundere material individual deplină din 28 martie 2011 încheiat cu ultimul în calitate de angajat. În drept își întemeiază cerințele în baza art. art.. 876, 888, 892, 908, 1398, 1403 Cod civil al RM. Solicită încasarea din contul SRL „Ruta-Prim” în beneficiul său a sumei de 98 242,20 lei cu titlu de prejudiciul material și a sumei de 3 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.
La 04 iunie 2014, SRL „Ruta-Prim” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Cîrpă Ion și Luchinscaia Iulia cu privire la încasarea sumei în ordine de regres și a cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii SRL „Ruta-Prim” a invocat că la 01 noiembrie 2010, a încheiat cu pârâta Iulia Luchinscaia un contract de locațiune a mijlocului de transport Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare CIM 692. Potrivit pct. 2.1.3 din contract, Iulia Luchinscaia s-a obligat să obțină polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, cu număr nelimitat de persoane admise la circulația autovehiculului, însă indiferent de acest fapt, pârâta a încheiat la 01 decembrie 2010 contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto pentru un număr limitat de persoane și anume, pentru Serghei Cerneavschi și Valeriu Pîrlici.
Menționează reclamantul că la 15 aprilie 2011, a avut loc un accident rutier prin coliziunea autovehiculelor de model „Mercedes Benz 312”, n/î CIM 692, condus de Ion Cîrpă și „Daewoo Nexia”, n/î CNR 959, la volanul căruia se afla Petru Tîrziu. Iar vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut Cîrpă Ion, care la 01 martie 2011, a fost angajat în cadrul SRL „Ruta-Prim” în calitate de șofer. Susține reclamantul că la 28 martie 2011, în baza actul de predare-primire nr. 36/2, i-a transmis lui Cîrpă Ion autovehiculul de model „Mercedes Benz 312”, n/î CIM 692, împreună cu actele necesare pentru admiterea la trafic, inclusiv polița de asigurare RCA, care, așa cum asigurase Iulia Luchinscaia era eliberată pentru admiterea la trafic a unui număr nelimitat de persoane.
Remarcă reclamantul că ulterior SIA „Moldasig” SRL a achitat despăgubirea de asigurare în mărime de 97 560, 88 lei beneficiarilor asigurării, însă, deoarece Cîrpă Ion, cel care se face vinovat de producerea accidentului, nu era inclus în polița de asigurare, SIA „Moldasig” SRL s-a adresat cu acțiune civilă, prin care a solicitat încasarea sumei respective din contul angajatorului - SRL „Ruta-Prim”, temeiul juridic determinant la admiterea acțiunii, a fost răspunderea comitentului pentru fapta prepusului. Astfel, prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 08 februarie 2012, acțiunea SIA „Moldasig” SRL a fost admisă și încasat din contul SC „Ruta-Prim” SRL în beneficiul SIA „Moldasig” SRL suma de 100 003,5 lei, inclusiv prejudiciul material 97 560,88 lei și taxa de stat în mărime de 2 443,07 lei.
Menționează SRL „Ruta-Prim” că a contestat hotărârea primei instanțe cu apel, pentru depunerea apelului achitând taxa de stat în mărime de 2 250 lei, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2013, a fost admis apelul, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea SIA „Moldasig” SRL a fost respinsă integral, însă prin decizia Curții Supreme de Justiție din 31 iulie 2013 a fost admis recursul declarat de SIA „Moldasig” SRL, casată decizia instanței de apel și menținută hotărârea primei instanțe. Afirmă că la 24 aprilie 2014 a expediat pârâților o cerere prealabilă solicitând achitarea în mod solidar a sumei de 102 253,95 lei, însă careva măsuri în acest sens nu au fost întreprinse.
În context invocând prevederile art. art. 514, 572 alin. (2) Cod civil, susține reclamantul că Luchinscaia Iulia nu și-a onorat în modul stabilit obligația contractuală privind obținerea poliței de asigurare în modul convenit, deoarece doar polița privind admiterea la circulație a unui număr nelimitat de persoane era necesară conform naturii contractului de locațiune a unității de transport, iar lipsa acestea a servit drept temei pentru compania de asigurări să încaseze suma prejudiciului cauzat de către șoferul Cîrpă Ion în urma accidentului, pe calea regresului.
Iar, cu referire la prevederile art. 602 alin. (1), 530, 1403 Cod civil insistă că întrucât a achitat în beneficiul SIA „Moldasig” SRL prejudiciul cauzat de către Cîrpă Ion în urma accidentului produs din vina acestuia și ținând cont de faptul că temeiul încasării sumei a fost lipsa poliței de asigurare cuvenită, Cîrpă Ion și Luchinscaia Iulia urmează să răspundă solidar pentru prejudiciul suportat de către SRL „Ruta- Prim”. În drept își întemeiază cerințele în baza art. art. 514, 572 alin. (2), 602 alin. (1), 530, 1403 Cod civil. Solicită încasarea în mod solidar din contul lui Cîrpă Ion și Luchinscaia Iulia în beneficiul SRL „Ruta-Prim” a sumei de 102 253,95 lei și a tuturor cheltuielilor legate de judecarea prezentului litigiu.
Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 29 octombrie 2014, cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Luchinscaia Iulia împotriva SRL „Ruta-Prim”, intervenient accesoriu Cîrpă Ion cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată și cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „Ruta-Prim” împotriva lui Cîrpă Ion și Luchinscaia Iulia cu privire la încasarea sumei în ordine de regres și a cheltuielilor de judecată au fost conexate, pentru examinare într-o singură procedură. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun.
Chișinău din 14 aprilie 2016 cererea de chemare în judecată înaintată de Luchinscaia Iulia împotriva SRL „Ruta-Prim” cu privire la recuperarea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată, a fost admisă integral, fiind încasat din contul SRL „Ruta-Prim” în beneficiului Iuliei Luchinschi suma de 104 190,20 lei, inclusiv prejudiciul material în mărime de 98 242,20 lei și cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 3 000 lei, iar acțiunea SRL „Ruta-Prim” împotriva lui Cîrpă Ion și Luchinscaia Iulia cu privire la încasarea sumei în ordine de regres și a cheltuielilor de judecată a fost respinsă ca fiind nefondată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2016 a fost respins apelul declarat de SRL „Ruta-Prim” și menținută hotărârea primei instanțe.
La 06 decembrie 2016, SRL „Ruta-Prim” a declarat recurs împotriva deciziei instanțe de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată de Luchinscaia Iulia să fie respinsă ca neîntemeiată, iar acțiunea SRL „Ruta-Prim” admisă integral. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, considerându-le neîntemeiate și emise cu aplicarea unei legi care nu trebuia a fi aplicată. Astfel, invocă că instanțele ierarhic inferioare la examinarea cauzei eronat au aplicat prevederile art. 908 alin. (3) Cod civil, dând o prioritate unor înscrisuri în detrimentul altora fără a motiva acest lucru și nu s-au expus asupra cerințelor privind încasarea prejudiciului în ordine de regres din contul lui Cîrpă Ion.
Totodată, cu referire la circumstanțele de fapt ale cauzei, menționează recurentul că hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel nu corespund rigorilor înaintate de lege, fapt care a dus la lezarea dreptului SRL „Ruta-Prim” la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 al CEDO, Mai susține recurentul că contrar prevederilor 25 alin. (1) CPC și art. 241 alin. (5) CPC, instanțele ierarhic inferioare în argumentarea soluției adoptate nu indică probele pe care își întemeiază concluziile vizavi de obligarea SRL „Ruta-Prim” să achite pretinsul prejudiciu suportat de către Luchinschi Iulia, deoarece în raport cu criticile aduse în acest sens raportul de evaluare nu pot fi calificat ca o probă veridică.
De asemenea, relevă că instanțele nu au argumentat respingerea actului de predare-primire a autovehiculului prezentat de SRL „Ruta-Prim” în care se indică lipsa obiecțiilor locatorului și nu au motivat respingerea pretențiilor înaintate față de Cîrpă Ion. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. După cum rezultă din actele cauzei decizia redactată a instanței de apel din 20 septembrie 2016 a fost expediată pentru cunoștință în adresa părților inclusiv și în adresa recurentului SRL „Ruta-Prim” la data de 05 octombrie 2016 și recepționată de ultima la 11 octombrie 2016, fapt confirmat prin copia plicul poștal anexat la recurs.
Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la data de 06 decembrie 2016, în termen. La 04 ianuarie 2017, în adresa intimaților Luchinscaia Iulia și Cîrpă Ion a fost expediată copia recursului declarat de către SRL „Ruta-Prim” cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței. Intimatul Cârpă Ion nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit. Iar Luchinscaia Iulia la 27 ianuarie 2017 și ulterior la 13 februarie 2017, a depus referințe la recursul declarat de SRL „Ruta-Prim” în care a invocat caracterul neîntemeiat al acestuia și a solicitat respingerea lui ca fiind inadmisibil.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 08 februarie 2017, recursul declarat de către SRL „Ruta-Prim”, a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și a restitui pricina spre rejudecare în instanța de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Înaintând acțiunea în judecată împotriva SRL „Ruta-Prim” și intervenient accesoriu Cîrpă Ion, Luchinscaia Iulia a solicitat încasarea din contul SRL „Ruta- Prim” în beneficiul său a sumei de 98 242,20 lei cu titlu de prejudiciul material și a sumei de 3 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică. La rândul său SRL „Ruta-prim” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Cîrpță Ion și Luchinscaia Iulia solicitând încasarea în mod solidar din contul lui Cîrpă Ion și Luchinscaia Iulia în beneficiul SRL „Ruta-Prim” a sumei de 102 253,95 lei și a tuturor cheltuielilor legate de judecarea prezentului litigiu.
Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanță a ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii înaintate de Luchinscaia Iulia împotriva SRL „Ruta- Prim” cu privire la recuperarea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată, admiterii acesteia integral și respingerii acțiunii înaintate de SRL „Ruta- Prim” împotriva lui Cîrpă Ion și Luchinscaia Iulia cu privire la încasarea sumei în ordine de regres și a cheltuielilor de judecată. Judecând apelul declarat de către SRL „Ruta-Prim”, instanța de apel a găsit necesar de a-l respinge și a menține hotărârea primei instanțe, considerând că aceasta este întemeiată și legală. În susținerea soluției date instanța de apel a reținut că contractul de locațiune, semnat bilateral de către Luchinscaia Iulia, în calitate de locator și SRL „Ruta-Prim”, în calitate de locatar, a pus în sarcina locatarului obligația de a păstra și asigura integritatea bunului.
Iar deoarece potrivit contractului de locațiune, locatar este SRL „Ruta-Prim”, respectiv răspunderea îi aparține ultimului și circumstanțele în care suma prejudiciului cauzat prin deteriorarea obiectului material al contractului s-a constatat a fi în mărime de 98 242,20 lei, acesta este ținut să repare prejudiciul material în raport cu locatorul Iulia Luchinscaia. În consecință, instanța de apel a respins motivul invocat de SRL „Ruta-Prim”, precum că locatarul Luchinscaia Iulia nu a inclus în polița de asigurare tot cercul de angajați ai SRL „Ruta-Prim” considerând că nu este imputabil acesteia, deoarece doar angajatorul are obligația de a transmite automobilul spre exploatare persoanelor cu împuterniciri depline, prevăzute de Regulamentul Circulației Rutiere, contracte și alte acte normative.
Specificând că la caz, SRL „Ruta-Prim” a deținut în posesie automobilul de model „Mercedes-Benz” cu număr de înmatriculare CIM 692, care aparține Iuliei Luchinscaia, în baza contractului de locațiune din 27 noiembrie 2010, respectiv, prin prisma prevederilor alin.(1) art. 4 a Legii nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, era obligată să asigure acest automobil în modul prevăzut de lege. Totodată, instanța de apel, cu referire la prevederile art. 1415 alin.(1) Cod civil, a concluzionat că raportul juridic avut loc între părțile litigante, nu presupune careva obligații a Iuliei Luchinscaia de a suporta în ordine de regres daunele cauzate din vina șoferului Ion Cîrpa automobilului de model „Daewoo Nexia” cu n/î CNP 959, condus de șoferul Tîrziu Petru și achitate de SRL „Ruta-Prim” în beneficiul CIA „Moldasig” SRL în temeiul hotărârii Judecătoriei Centru mun.
Chișinău din 08 februarie 2012, remarcând că această obligație nu-i poate fi imputata Iulie Luchinscaia și din motivul neatragerii acesteia în cauza civilă judecată anterior în calitate de intervenient accesoriu pentru a-și apăra interesele în cazul înaintării regresului. Instanța de recurs constată, însă, că interpretarea dată de instanțele de judecată este una greșită, fapt ce rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele, inclusiv în limitele temeiurilor și pretențiilor care au generat apariția unui astfel de litigiu. Or, dispozițiile art. 240 alin. (3) CPC, direct statuează că instanța judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant.
Astfel, instanța de recurs reține că deși, SRL „Ruta-Prim”, prin cererea de chemare în judecată din 04 iunie 2014, a solicitat încasarea din contul Iuliei Luchinscia și Ion Cîrpă, în mod solidar a sumei de 102 253, 95 lei cu titlu de prejudiciu, prima instanță, contrar art. 239 și art. 240 CPC, ignorând aceste solicitări, a respins integral acțiunea invocând lipsa responsabilității Iuliei Luchinscaia, însă fără a se expune și în privința responsabilității a lui Ion Cîrpa față de SRL „Ruta- Prim”, greșeală care nu a fost corectată nici de instanța de apel.
Mai mult că și din conținutul apelului declarat de SRL „Ruta-Prim” împotriva hotărârii primei instanțe se reflectă că ultima cu referire la prevederile art. 1403 Cod civil, care reglementează răspunderea comitetului pentru fapta presupusului, precum și la condițiile contractului cu privire la răspunderea materială individuală din 28 februarie 2011 încheiat între Ion Cîrpă și SRL „Ruta-Prim”, a insistat asupra faptului că prima instanță nu s-a expus asupra pretențiilor sale cu privire la încasarea din contul lui Ion Cîrpă în beneficiul SRL „Ruta-Prim” a prejudiciului cauzat în ordine de regres. Cu toate acestea, într-un mod neînțeles, această pretenție a rămas fără nici o apreciere de către instanța de apel.
În conformitate cu art. 118 alin. (3) CPC, circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate. În conformitate cu art. 130 alin. (4) CPC, ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele.
Iar, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță; instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.
Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată, instanța de recurs reține că contrar acestor prevederi și dispozițiilor conținute în art. 373 alin. (5) CPC, instanța de apel, judecând apelul, nu a intrat în esența cauzei deduse judecării, pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și nu s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor invocate în cererea de apel, inclusiv celor aduse în dezacordul cu hotărârea primei instanțe, iar conținutul deciziei nu este altceva decât reflectarea concluziilor primei instanțe.
De altfel, este cert și faptul că instanța de apel, nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel, respingând apelul printr-o declarație generală, reflectând selectiv concluzii arbitrare, deși era obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel și aspectelor importante, inclusiv și asupra temeiniciei pretențiilor înaintate de către SRL „Ruta-Prim” împotriva lui Cîrpă Ion, aspect care însă a rămas fără mici o analiză și fără nici o examinare.
În asemenea împrejurări, se constată că de fapt instanța de apel nu a pătruns în esența raportului juridic ivit în speță, iar motivarea deciziei nu conține o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care s-a ajuns asupra pretențiilor formulate de către SRL „Ruta-Prim”, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege. Ca urmare, în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține să menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii.
De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu concluziile uneia dintre părți. În contextul dat, instanța de recurs reține că cele descrise cert indică la examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia și corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale. În speță, prezintă relevanță și faptul că folosirea criteriilor pentru determinarea corectă a naturii juridice a litigiului dat, reieșind din specificul acestui, presupune prin sine lămurirea completă și pe bază de dovezi certe a situației de fapt, care, este diferită de la caz la caz.
Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu conține o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege. Pentru considerentele mai sus arătate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de apel urmează a fi casată cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel. La rejudecarea pricinii instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată și legală.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, decide: Se admite recursul declarat de către Societatea cu Răspunderea Limitată „Ruta- Prim”. Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2016 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Luchinscaia Iulia împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Ruta-Prim”, intervenient accesoriu Cîrpă Ion cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată și la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspunderea Limitată „Ruta-Prim” împotriva lui Cîrpă Ion și Luchinscaia Iulia cu privire la încasarea sumei în ordine de regres și a cheltuielilor de judecată, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecată.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Maria Ghervas Nicolae Craiu Tamara Chișca-Doneva
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.