2ra-218/17 — repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material şi încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Legalitatea şi temeinicia hotărîrii. Problemele soluţionate la deliberarea hotărîrii. Aprecierea probelor
2ra-218/17 — repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: A. Catană dosarul nr. 2ra-218/17
instanța de apel: N. Cernat, A. Pahopol, I. Muruianu
D E C I Z I E
22 februarie 2017 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Ala Cobăneanu
Maria Ghervas
Nicolae Craiu
Tamara Chișca-Doneva
examinând recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Ruta-
Prim”,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către
Luchinscaia Iulia împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Ruta-Prim”,
intervenient accesoriu Cîrpă Ion cu privire la repararea prejudiciului material și
încasarea cheltuielilor de judecată și la cererea de chemare în judecată a Societății cu
Răspunderea Limitată „Ruta-Prim” împotriva lui Cîrpă Ion și Luchinscaia Iulia cu
privire la încasarea sumei în ordine de regres și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2016, prin care a
fost respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Ruta-Prim” și
menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 14 aprilie 2016 prin care
acțiunea a fost admisă,
c o n s t a t ă :
La 04 aprilie 2014, Luchinscaia Iulia a depus cerere de chemare în judecată
împotriva SRL „Ruta-Prim” cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea
cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că în temeiul contractului de locațiune a
mijlocului de transport auto pentru pasageri din 27 noiembrie 2010, a transmis în
posesie și folosință temporară SRL „Ruta-Prim” mijlocul de transport de model
„Mercedes-Benz” cu număr de înmatriculare CIM 692, pe un termen de 3 (trei) ani,
cu plata lunară a chiriei de 500 (cinci sute) lei, iar prin actul de predare primire nr. 43
din aceeași dată automobilul, ce a constituit obiectul contractului de locațiune, a fost
transmis pârâtului.
Menționează că la 15 aprilie 2011, șoferul și angajatul companiei SRL „Ruta-
Prim”, Cîrpă Ion, conducând automobilul sus indicat a fost implicat într-un accident
rutier, iar prin deciziei Poliției Rutiere, vinovat de comiterea accidentului rutier
menționat a fost recunoscut Cîrpă Ion.
Susține reclamanta că conform raportului nr. 10/061 IA din 14 iunie 2011,
suma prejudiciului cauzat locatorului, în urma accidentului din 15 aprilie 2011,
constituie 98 242, 20 lei.
În context, invocând prevederile 875 Cod civil, care reglementează aspecte ce
țin de contractul de locațiune și pct. 2.2.3 al Contractului de locațiune a mijlocului de
transport auto pentru pasageri, potrivit căruia locatarul este obligat să întrețină
automobilul în stare tehnică normală, nepermițând înrăutățirea ei, în afara de uzura
normală, afirmă reclamanta că SRL „Ruta-Prim” răspunde integral de automobilul de
model „Mercedes Benz” cu numerele de înmatriculare CIM 692 pe perioada
locațiunii automobilului și anume, în perioada 27 noiembrie 2010-27 noiembrie
2013.
În așa mod, consideră că SRL „Ruta-Prim” urmează să poarte răspundere
pentru obligațiile asumate prin Contractul de locațiune din 27 noiembrie 2010.
Totodată, specifică reclamanta că nu poate fi admisă eschivarea SRL „Ruta-
Prim” de la compensarea prejudiciilor cauzate doar prin faptul că vinovat de
comiterea accidentul rutier din 15 aprilie 2011 a fost considerat Cîrpa Ion, deoarece,
în speță anume SRL „Ruta-Prim” a permis folosirea automobilului de către angajatul
său Cîrpă Ion.
În aceste condiții, insistă că SRL „Ruta-Prim” poartă răspundere în baza
contractului de locațiune din 27 noiembrie 2010 față de dânsa, în același timp,
întreprinderea poate să-și rezerve dreptul de a înainta careva pretenții în calitate de
angajator față de Cîrpă Ion, în temeiul contractului de muncă și contractului de
răspundere material individual deplină din 28 martie 2011 încheiat cu ultimul în
calitate de angajat.
În drept își întemeiază cerințele în baza art. art.. 876, 888, 892, 908, 1398, 1403
Cod civil al RM.
Solicită încasarea din contul SRL „Ruta-Prim” în beneficiul său a sumei de
98 242,20 lei cu titlu de prejudiciul material și a sumei de 3 000 lei cu titlu de
cheltuieli pentru asistență juridică.
La 04 iunie 2014, SRL „Ruta-Prim” a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Cîrpă Ion și Luchinscaia Iulia cu privire la încasarea sumei în ordine de
regres și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii SRL „Ruta-Prim” a invocat că la 01 noiembrie 2010, a
încheiat cu pârâta Iulia Luchinscaia un contract de locațiune a mijlocului de transport
Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare CIM 692.
Potrivit pct. 2.1.3 din contract, Iulia Luchinscaia s-a obligat să obțină polița de
asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, cu număr nelimitat de persoane
admise la circulația autovehiculului, însă indiferent de acest fapt, pârâta a încheiat la
01 decembrie 2010 contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto
pentru un număr limitat de persoane și anume, pentru Serghei Cerneavschi și Valeriu
Pîrlici.
Menționează reclamantul că la 15 aprilie 2011, a avut loc un accident rutier
prin coliziunea autovehiculelor de model „Mercedes Benz 312”, n/î CIM 692, condus
de Ion Cîrpă și „Daewoo Nexia”, n/î CNR 959, la volanul căruia se afla Petru Tîrziu.
Iar vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut Cîrpă Ion, care
la 01 martie 2011, a fost angajat în cadrul SRL „Ruta-Prim” în calitate de șofer.
Susține reclamantul că la 28 martie 2011, în baza actul de predare-primire nr.
36/2, i-a transmis lui Cîrpă Ion autovehiculul de model „Mercedes Benz 312”, n/î
CIM 692, împreună cu actele necesare pentru admiterea la trafic, inclusiv polița de
asigurare RCA, care, așa cum asigurase Iulia Luchinscaia era eliberată pentru
admiterea la trafic a unui număr nelimitat de persoane.
Remarcă reclamantul că ulterior SIA „Moldasig” SRL a achitat despăgubirea
de asigurare în mărime de 97 560, 88 lei beneficiarilor asigurării, însă, deoarece
Cîrpă Ion, cel care se face vinovat de producerea accidentului, nu era inclus în polița
de asigurare, SIA „Moldasig” SRL s-a adresat cu acțiune civilă, prin care a solicitat
încasarea sumei respective din contul angajatorului - SRL „Ruta-Prim”, temeiul
juridic determinant la admiterea acțiunii, a fost răspunderea comitentului pentru fapta
prepusului.
Astfel, prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 08 februarie 2012,
acțiunea SIA „Moldasig” SRL a fost admisă și încasat din contul SC „Ruta-Prim”
SRL în beneficiul SIA „Moldasig” SRL suma de 100 003,5 lei, inclusiv prejudiciul
material 97 560,88 lei și taxa de stat în mărime de 2 443,07 lei.
Menționează SRL „Ruta-Prim” că a contestat hotărârea primei instanțe cu apel,
pentru depunerea apelului achitând taxa de stat în mărime de 2 250 lei, iar prin
decizia Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2013, a fost admis apelul, casată
hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea SIA „Moldasig”
SRL a fost respinsă integral, însă prin decizia Curții Supreme de Justiție din 31 iulie
2013 a fost admis recursul declarat de SIA „Moldasig” SRL, casată decizia instanței
de apel și menținută hotărârea primei instanțe.
Afirmă că la 24 aprilie 2014 a expediat pârâților o cerere prealabilă solicitând
achitarea în mod solidar a sumei de 102 253,95 lei, însă careva măsuri în acest sens
nu au fost întreprinse.
În context invocând prevederile art. art. 514, 572 alin. (2) Cod civil, susține
reclamantul că Luchinscaia Iulia nu și-a onorat în modul stabilit obligația
contractuală privind obținerea poliței de asigurare în modul convenit, deoarece doar
polița privind admiterea la circulație a unui număr nelimitat de persoane era necesară
conform naturii contractului de locațiune a unității de transport, iar lipsa acestea a
servit drept temei pentru compania de asigurări să încaseze suma prejudiciului cauzat
de către șoferul Cîrpă Ion în urma accidentului, pe calea regresului.
Iar, cu referire la prevederile art. 602 alin. (1), 530, 1403 Cod civil insistă că
întrucât a achitat în beneficiul SIA „Moldasig” SRL prejudiciul cauzat de către Cîrpă
Ion în urma accidentului produs din vina acestuia și ținând cont de faptul că temeiul
încasării sumei a fost lipsa poliței de asigurare cuvenită, Cîrpă Ion și Luchinscaia
Iulia urmează să răspundă solidar pentru prejudiciul suportat de către SRL „Ruta-
Prim”.
În drept își întemeiază cerințele în baza art. art. 514, 572 alin. (2), 602 alin. (1),
530, 1403 Cod civil.
Solicită încasarea în mod solidar din contul lui Cîrpă Ion și Luchinscaia Iulia în
beneficiul SRL „Ruta-Prim” a sumei de 102 253,95 lei și a tuturor cheltuielilor legate
de judecarea prezentului litigiu.
Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 29 octombrie 2014,
cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Luchinscaia Iulia
împotriva SRL „Ruta-Prim”, intervenient accesoriu Cîrpă Ion cu privire la repararea
prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată și cauza civilă la cererea
de chemare în judecată înaintată de SRL „Ruta-Prim” împotriva lui Cîrpă Ion și
Luchinscaia Iulia cu privire la încasarea sumei în ordine de regres și a cheltuielilor de
judecată au fost conexate, pentru examinare într-o singură procedură.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 14 aprilie 2016 cererea
de chemare în judecată înaintată de Luchinscaia Iulia împotriva SRL „Ruta-Prim” cu
privire la recuperarea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată,
a fost admisă integral, fiind încasat din contul SRL „Ruta-Prim” în beneficiului Iuliei
Luchinschi suma de 104 190,20 lei, inclusiv prejudiciul material în mărime de
98 242,20 lei și cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 3 000 lei, iar
acțiunea SRL „Ruta-Prim” împotriva lui Cîrpă Ion și Luchinscaia Iulia cu privire la
încasarea sumei în ordine de regres și a cheltuielilor de judecată a fost respinsă ca
fiind nefondată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2016 a fost respins
apelul declarat de SRL „Ruta-Prim” și menținută hotărârea primei instanțe.
La 06 decembrie 2016, SRL „Ruta-Prim” a declarat recurs împotriva deciziei
instanțe de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și
hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată de
Luchinscaia Iulia să fie respinsă ca neîntemeiată, iar acțiunea SRL „Ruta-Prim”
admisă integral.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și
hotărârea primei instanțe, considerându-le neîntemeiate și emise cu aplicarea unei
legi care nu trebuia a fi aplicată.
Astfel, invocă că instanțele ierarhic inferioare la examinarea cauzei eronat au
aplicat prevederile art. 908 alin. (3) Cod civil, dând o prioritate unor înscrisuri în
detrimentul altora fără a motiva acest lucru și nu s-au expus asupra cerințelor privind
încasarea prejudiciului în ordine de regres din contul lui Cîrpă Ion.
Totodată, cu referire la circumstanțele de fapt ale cauzei, menționează
recurentul că hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel nu corespund
rigorilor înaintate de lege, fapt care a dus la lezarea dreptului SRL „Ruta-Prim” la un
proces echitabil garantat de art. 6 § 1 al CEDO,
Mai susține recurentul că contrar prevederilor 25 alin. (1) CPC și art. 241 alin.
(5) CPC, instanțele ierarhic inferioare în argumentarea soluției adoptate nu indică
probele pe care își întemeiază concluziile vizavi de obligarea SRL „Ruta-Prim” să
achite pretinsul prejudiciu suportat de către Luchinschi Iulia, deoarece în raport cu
criticile aduse în acest sens raportul de evaluare nu pot fi calificat ca o probă veridică.
De asemenea, relevă că instanțele nu au argumentat respingerea actului de
predare-primire a autovehiculului prezentat de SRL „Ruta-Prim” în care se indică
lipsa obiecțiilor locatorului și nu au motivat respingerea pretențiilor înaintate față de
Cîrpă Ion.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
După cum rezultă din actele cauzei decizia redactată a instanței de apel din 20
septembrie 2016 a fost expediată pentru cunoștință în adresa părților inclusiv și în
adresa recurentului SRL „Ruta-Prim” la data de 05 octombrie 2016 și recepționată de
ultima la 11 octombrie 2016, fapt confirmat prin copia plicul poștal anexat la recurs.
Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor
legale și a declarat recursul la data de 06 decembrie 2016, în termen.
La 04 ianuarie 2017, în adresa intimaților Luchinscaia Iulia și Cîrpă Ion a fost
expediată copia recursului declarat de către SRL „Ruta-Prim” cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței.
Intimatul Cârpă Ion nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a
depus referință în termenul stabilit.
Iar Luchinscaia Iulia la 27 ianuarie 2017 și ulterior la 13 februarie 2017, a
depus referințe la recursul declarat de SRL „Ruta-Prim” în care a invocat caracterul
neîntemeiat al acestuia și a solicitat respingerea lui ca fiind inadmisibil.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 08 februarie 2017, recursul
declarat de către SRL „Ruta-Prim”, a fost considerat admisibil.
În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea
participanților la proces.
Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite
recursul, de a casa decizia instanței de apel și a restitui pricina spre rejudecare în
instanța de apel din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă
recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și
să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea
judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Înaintând acțiunea în judecată împotriva SRL „Ruta-Prim” și intervenient
accesoriu Cîrpă Ion, Luchinscaia Iulia a solicitat încasarea din contul SRL „Ruta-
Prim” în beneficiul său a sumei de 98 242,20 lei cu titlu de prejudiciul material și a
sumei de 3 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.
La rândul său SRL „Ruta-prim” a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Cîrpță Ion și Luchinscaia Iulia solicitând încasarea în mod solidar din
contul lui Cîrpă Ion și Luchinscaia Iulia în beneficiul SRL „Ruta-Prim” a sumei de
102 253,95 lei și a tuturor cheltuielilor legate de judecarea prezentului litigiu.
Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanță a ajuns la
concluzia temeiniciei acțiunii înaintate de Luchinscaia Iulia împotriva SRL „Ruta-
Prim” cu privire la recuperarea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de
judecată, admiterii acesteia integral și respingerii acțiunii înaintate de SRL „Ruta-
Prim” împotriva lui Cîrpă Ion și Luchinscaia Iulia cu privire la încasarea sumei în
ordine de regres și a cheltuielilor de judecată.
Judecând apelul declarat de către SRL „Ruta-Prim”, instanța de apel a găsit
necesar de a-l respinge și a menține hotărârea primei instanțe, considerând că aceasta
este întemeiată și legală.
În susținerea soluției date instanța de apel a reținut că contractul de locațiune,
semnat bilateral de către Luchinscaia Iulia, în calitate de locator și SRL „Ruta-Prim”,
în calitate de locatar, a pus în sarcina locatarului obligația de a păstra și asigura
integritatea bunului.
Iar deoarece potrivit contractului de locațiune, locatar este SRL „Ruta-Prim”,
respectiv răspunderea îi aparține ultimului și circumstanțele în care suma
prejudiciului cauzat prin deteriorarea obiectului material al contractului s-a constatat
a fi în mărime de 98 242,20 lei, acesta este ținut să repare prejudiciul material în
raport cu locatorul Iulia Luchinscaia.
În consecință, instanța de apel a respins motivul invocat de SRL „Ruta-Prim”,
precum că locatarul Luchinscaia Iulia nu a inclus în polița de asigurare tot cercul de
angajați ai SRL „Ruta-Prim” considerând că nu este imputabil acesteia, deoarece doar
angajatorul are obligația de a transmite automobilul spre exploatare persoanelor cu
împuterniciri depline, prevăzute de Regulamentul Circulației Rutiere, contracte și alte
acte normative.
Specificând că la caz, SRL „Ruta-Prim” a deținut în posesie automobilul de
model „Mercedes-Benz” cu număr de înmatriculare CIM 692, care aparține Iuliei
Luchinscaia, în baza contractului de locațiune din 27 noiembrie 2010, respectiv, prin
prisma prevederilor alin.(1) art. 4 a Legii nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la
asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule,
era obligată să asigure acest automobil în modul prevăzut de lege.
Totodată, instanța de apel, cu referire la prevederile art. 1415 alin.(1) Cod
civil, a concluzionat că raportul juridic avut loc între părțile litigante, nu presupune
careva obligații a Iuliei Luchinscaia de a suporta în ordine de regres daunele cauzate
din vina șoferului Ion Cîrpa automobilului de model „Daewoo Nexia” cu n/î CNP
959, condus de șoferul Tîrziu Petru și achitate de SRL „Ruta-Prim” în beneficiul CIA
„Moldasig” SRL în temeiul hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 08
februarie 2012, remarcând că această obligație nu-i poate fi imputata Iulie
Luchinscaia și din motivul neatragerii acesteia în cauza civilă judecată anterior în
calitate de intervenient accesoriu pentru a-și apăra interesele în cazul înaintării
regresului.
Instanța de recurs constată, însă, că interpretarea dată de instanțele de judecată
este una greșită, fapt ce rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a
litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de
fapt sub toate aspectele, inclusiv în limitele temeiurilor și pretențiilor care au generat
apariția unui astfel de litigiu.
Or, dispozițiile art. 240 alin. (3) CPC, direct statuează că instanța
judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant.
Astfel, instanța de recurs reține că deși, SRL „Ruta-Prim”, prin cererea de
chemare în judecată din 04 iunie 2014, a solicitat încasarea din contul Iuliei
Luchinscia și Ion Cîrpă, în mod solidar a sumei de 102 253, 95 lei cu titlu de
prejudiciu, prima instanță, contrar art. 239 și art. 240 CPC, ignorând aceste solicitări,
a respins integral acțiunea invocând lipsa responsabilității Iuliei Luchinscaia, însă
fără a se expune și în privința responsabilității a lui Ion Cîrpa față de SRL „Ruta-
Prim”, greșeală care nu a fost corectată nici de instanța de apel.
Mai mult că și din conținutul apelului declarat de SRL „Ruta-Prim” împotriva
hotărârii primei instanțe se reflectă că ultima cu referire la prevederile art. 1403 Cod
civil, care reglementează răspunderea comitetului pentru fapta presupusului, precum
și la condițiile contractului cu privire la răspunderea materială individuală din 28
februarie 2011 încheiat între Ion Cîrpă și SRL „Ruta-Prim”, a insistat asupra faptului
că prima instanță nu s-a expus asupra pretențiilor sale cu privire la încasarea din
contul lui Ion Cîrpă în beneficiul SRL „Ruta-Prim” a prejudiciului cauzat în ordine de
regres.
Cu toate acestea, într-un mod neînțeles, această pretenție a rămas fără nici o
apreciere de către instanța de apel.
În conformitate cu art. 118 alin. (3) CPC, circumstanțele care au importanță
pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanța
judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la
proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi
aplicate.
În conformitate cu art. 130 alin. (4) CPC, ca rezultat al aprecierii probelor,
instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale
privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea
preferinței unor probe față de altele.
Iar, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică,
în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și
temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și
aplicarea legii în primă instanță; instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile
juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite,
dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele
prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.
Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată, instanța
de recurs reține că contrar acestor prevederi și dispozițiilor conținute în art. 373 alin.
(5) CPC, instanța de apel, judecând apelul, nu a intrat în esența cauzei deduse
judecării, pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și nu s-a pronunțat asupra
tuturor argumentelor invocate în cererea de apel, inclusiv celor aduse în dezacordul
cu hotărârea primei instanțe, iar conținutul deciziei nu este altceva decât reflectarea
concluziilor primei instanțe.
De altfel, este cert și faptul că instanța de apel, nu s-a pronunțat asupra
motivelor invocate în apel, respingând apelul printr-o declarație generală, reflectând
selectiv concluzii arbitrare, deși era obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor
invocate în apel și aspectelor importante, inclusiv și asupra temeiniciei pretențiilor
înaintate de către SRL „Ruta-Prim” împotriva lui Cîrpă Ion, aspect care însă a rămas
fără mici o analiză și fără nici o examinare.
În asemenea împrejurări, se constată că de fapt instanța de apel nu a pătruns în
esența raportului juridic ivit în speță, iar motivarea deciziei nu conține o argumentare
clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care s-a ajuns
asupra pretențiilor formulate de către SRL „Ruta-Prim”, astfel instanța de recurs fiind
în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să
verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele
prevăzute de lege.
Ca urmare, în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține să
menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate
motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant
al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse
aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată
să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele
esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și
simplu concluziile uneia dintre părți.
În contextul dat, instanța de recurs reține că cele descrise cert indică la
examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia și
corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale.
În speță, prezintă relevanță și faptul că folosirea criteriilor pentru determinarea
corectă a naturii juridice a litigiului dat, reieșind din specificul acestui, presupune
prin sine lămurirea completă și pe bază de dovezi certe a situației de fapt, care, este
diferită de la caz la caz.
Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu conține o
argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care
s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul
judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii
atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.
Pentru considerentele mai sus arătate, Colegiul Civil, Comercial și de
Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia
instanței de apel urmează a fi casată cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța
de apel.
La rejudecarea pricinii instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate
și rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată și legală.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul
Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,
decide:
Se admite recursul declarat de către Societatea cu Răspunderea Limitată „Ruta-
Prim”.
Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2016 în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Luchinscaia Iulia
împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Ruta-Prim”, intervenient accesoriu
Cîrpă Ion cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de
judecată și la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspunderea Limitată
„Ruta-Prim” împotriva lui Cîrpă Ion și Luchinscaia Iulia cu privire la încasarea sumei
în ordine de regres și a cheltuielilor de judecată, cu restituirea pricinii spre rejudecare
la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecată.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Președinte, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Ala Cobăneanu
Maria Ghervas
Nicolae Craiu
Tamara Chișca-Doneva