2ra-188/19 — incasarea compensatiei pentru averea confiscata

2ra-188/19 — incasarea compensatiei pentru averea confiscata (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosar nr. 2ra-188/19

prima instanță, Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău (Gh. Bîrnaz)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (N. Budăi, A. Malîi, I. Muruianu)

Î N C H E I E R E

23 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Constantin Hitov, Ivan

Hitov, Teodor Hitov și Nicolai Hitov, reprezentați de avocatul Petru Ursu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de către Lilia Hitov,

succesorul lui Teodor Hitov și Ala Carașca, succesori Alexei Carașca, Victor

Karashka și Carașca Vladimir împotriva Consiliului municipal Chișinău și

Ministerul Finanțelor, privind încasarea compensației pentru averea confiscată și

încasarea prejudiciului moral cauzat prin represiune și cererea intervenienților

principali Constantin Hitov, Ion Hitov, Nicolai Hitov, Fiodor Hitov, Ala Plamadeală

și Nelea Suicimezova împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primăria comunei

Bubuieci și Ministerul Finanțelor, privind restituirea terenului, încasarea

compensației pentru averea confiscată și încasarea prejudiciului moral cauzat prin

represiune, repartizarea cuantumului prejudiciului material și moral adjudecat,

admiterea succesiunii în drepturile procedurale după decesul lui Hitov Fiodor,

împotriva deciziei din 26 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-au

admis, din alte considerente decît cele invocate, apelurile declarate de avocatul Petru

Ursu, reprezentant al lui Constantin Hitov, Ivan Hitov, Teodor Hitov și Nicolai Hitov

Hitov Constantin și de avocatul Nicolae Posturusu, reprezentant al lui Alexei

Carașca, Victor Karashka și Carașca Vladimir și s-a casat hotărîrea din 07 octombrie

2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău și s-a pronunțat o hotărîre nouă, după

cum urmează: S-a respins, din lipsă de temei, cererea depusă de Lilia Hitov–

succesorul testamentar Teodor Hitov și de Ala Carașca, succesori Alexei Carașca,

Victor Karashka, Vladimir Carașca cu privire la repunerea în termen a cererii de

chemare în judecată. S-a respins, ca fiind tardivă cererea de chemare în instanța de

judecată intentată de Lilia Hitov – succesorul testamentar Teodor Hitov și de Ala

Carașca, succesori Alexei Carașca, Victor Karashka, Vladimir Carașca împotriva

Consiliului municipal Chișinău și Ministerul Finanțelor, privind încasarea

compensației pentru averea confiscată și cererea de chemare în judecată depusă de

1

intervenienții principali Constantin Hitov, Ivan Hitov, Nicolai Hitov, Teodor Hitov

împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primăria comunei Bubuieci și Ministerul

Finanțelor, privind restituirea terenului, încasarea compensației pentru averea

confiscată și încasarea prejudiciului moral cauzat prin represiune, repartizarea

cuantumului prejudiciului material și moral adjudecat, admiterea succesiunii în

drepturile procedurale după decesul lui Fiodor Hitov. S-a respins, din lipsă de temei,

cererea de chemare în judecată înaintată de Lilia Hitov, succesorul testamentar

Teodor Hitov și de Ala Carașca, succesori Alexei Carașca, Victor Karashka,

Vladimir Carașca și cererea de chemare în judecată depusă de intervenienții

principali Constantin Hitov, Ivan Hitov, Nicolai Hitov, Teodor Hitov împotriva

Consiliului municipal Chișinău, Primăria comunei Bubuieci și Ministerul Finanțelor

privind încasarea prejudiciului moral cauzat prin represiune

c o n s t a t ă:

La 29 septembrie 2003, Lilia Hitov și Carașca Ala au depus cerere de chemare

în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău și Ministerul Finanțelor cu privire la

revendicarea echivalentului bunurilor naționalizate în urma represiunilor politice și

repararea prejudiciului moral.

Pe parcursul examinării cauzei, prin cererile din 22 mai 2006, 22 mai 2006 și

19 februarie 2007 reclamantele și-au concretizat și modificat pretențiile (vol. I, f.d.

73-76, 111, 115) .

În motivarea acțiunii, reclamantele Lilia Hitov și Ala Carașca au indicat că la

13 iunie 1941, întreaga familie Hitov, compusă din Ion Hitov, unchiul reclamantelor,

Hitov Ștefan, unchiul reclamantelor, Constantin Hitov, tatăl reclamantelor, Hitov

Vasilisa, mama reclamantelor, precum și fratele lor Tudor Hitov au fost deportați

peste hotare, în regiunea Siberia.

Reclamantele au menționat că odată cu deportarea lor peste hotarele țării,

întreaga avere deținută de frații Hitov a fost naționalizată și trecută în folosul statului

și autorităților publice. Conform extraselor din arhiva națională a Republicii

Moldova, Ștefan Hitov deținea cu drept de proprietate hotelul „Komerceschii”,

amplasat în mun. Chișinău, xxx, iar după ocuparea Moldovei de forțele sovietice,

imobilul respectiv a fost introdus în lista clădirilor naționalizate din orașul Chișinău

și la moment acest imobil nu există deoarece a fost demolat.

Reclamantele au invocat că conform monitorului municipal Chișinău nr. 6 din

15 martie 1940, frații Constantin Hitov și Ion Hitov dețineau cu drept de proprietate

privată casa de locuit ce se afla pe str. Xxx, fosta Voznesenscaia, fapt confirmat și

prin certificatul de arhivă nr. 793-795 din 11 aprilie 2006, potrivit căruia în lista

clădirilor naționalizate din orașul Chișinău din 15 februarie 1946, este înscris

imobilul nr. 2 de pe str. Voznesenscaia, numele fostului proprietar fiind necunoscut,

numărul clădirilor 1, construcție din piatră, iar volumul construcției fiind de 2 134

metri cubi.

Astfel, reclamantele au indicat că reieșind din aceste două acte reiese că

imobilul menționat supra a aparținut fraților Ion Hitov și Constantin Hitov. Conform

certificatului, eliberat de directorul OCS POCHB - Fiodorov A. L., se constată faptul

că imobilul din str. Xxx, 83, la moment Xxx 95, a fost demolat în legătură cu

2

construcția unei magistrale. Conform informației nr.01/16-305 din 16 ianuarie 2006

eliberată de Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, dosar de inventariere tehnică pe

acest imobil nu a fost deschis.

Reclamantele Lilia Hitov și Ala Carașca au menționat că conform certificatelor

eliberate de bursele imobiliare Lara și Ratmir, reieșind din prețul unui metru pătrat

de spațiu în centrul mun. Chișinău, pentru imobilul naționalizat cu suprafața de 588

metri pătrați din xxx, mun. Chișinău urmează a fi încasată suma de 11 917 584 lei,

iar pentru imobilul naționalizat din str. Xxx, cu suprafața de 426 metri pătrați, suma

de 6 475 626 lei.

Prin urmare, reclamantele Lilia Hitov și Ala Carașca au solicitat repunerea în

termen, încasarea din contul Ministerului Finanțelor și Consiliul municipal Chișinău

în mod solidar în beneficiul lor a echivalentului valorii hotelului amplasat în or.

Chișinău, str. Xxx 53 și a casei de locuit din str. Xxx în sumă de 18 393 210 lei,

valoarea bunurilor mobile și inventarului agricol în sumă de 1 957 760 lei și

încasarea prejudiciului moral pe care îl estimează la suma de 3 000 000 lei.

Prin hotărârea din 19 aprilie 2007 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău s-a

admis parțial acțiunea. Lilia Hitov și Ala Carașca au fost repuse în termenul de

prescripție. S-a încasat din contul Consiliului municipal Chișinău în beneficiul Liliei

Hitov și Alei Carașca a compensației pentru imobilul din str. Xxx, 43, în valoare de

9 931 320 lei și pentru imobilul din str. Xxx, 2, or. Chișinău în valoare de 4 676 841

lei. În total, suma de 14 608 161 lei. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

Prin încheierea protocolară din 20 noiembrie 2007 a Curții de Apel Chișinău,

s-a înlocuit reclamanta Lilia Hitov cu succesorul Teodor Hitov.

Prin decizia din 11 martie 2008 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Consiliul municipal Chișinău, s-a casat hotărârea din 19 aprilie 2007 a

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău cu restituirea cauzei la rejudecare în aceeași

instanță, în alt complet de judecată.

Prin hotărârea din 29 aprilie 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, s-a

respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Hitov Teodor și a fost admisă parțial

acțiunea înaintată de Ala Carașca. S-a încasat în beneficiul Alei Carașca din contul

Consiliului municipal Chișinău compensația pentru 1/2 cotă- parte din imobilul din

str. Xxx, 2 mun. Chișinău, în mărime de 2 992 889,50 lei.

Prin decizia din 08 februarie 2011 a Curții de Apel Chișinău s-au admis cererile

de apel depuse de Ala Carașca, Teodor Hitov și de către Consiliul municipal

Chișinău, s-a casat hotărârea din 29 aprilie 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău cu remiterea cauzei la rejudecare, în alt complet de judecată.

Prin încheierea protocolară din 21 ianuarie 2013 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău reclamanta Ala Carașca a fost înlocuită în drepturi de succesorii acesteia,

Alexei Carașca, Vladimir Carașca și Victor Karashka.

La rejudecarea cauzei, intervenienții principali Constantin Hitov, Ion Hitov,

Nicolai Hitov, Fiodor Hitov, Ala Plămădeală și Nelea Suicimezova au depus cerere

de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău și Ministerul

Finanțelor cu privire la încasarea compensației pentru averea succesorală.

În motivarea cererii intervenienții principali au indicat că potrivit deciziei

organelor speciale responsabile de deportarea a cetățenilor, la 28 iunie 1940

3

Constantin Hitov, Vasilisa Hitov, precum și frații lor Ștefan Hitov și Ion Hitov au

fost deportați în Federația Rusă, regiunea Permi, Sverdlovsk, unde aceștia au decedat

la 23 iulie 1942, cauza decesului fiind necunoscută.

Intervenienții principali au menționat că conform certificatului de arhivă din 18

octombrie 2002 și certificatului nr. 794 din 11 aprilie 2006, întreaga avere a celor

deportați, menționați mai sus, constituită din bunurile imobile și terenurile de pământ

au fost naționalizate. Conform raportului de expertiză merceologică nr.11-419/09,

valoarea proprietății naționalizate a fost estimată la suma de 15 091 006 lei, iar pînă

la momentul actual, averea naționalizată nu a fost restituită și nici nu au primit nici

o compensație pecuniară.

Intervenienții principali au invocat că prin certificatul nr. 13-191/89 din 13 mai

1992 eliberat de Procuratura Generală a Republicii Moldova se confirmă faptul că

rudele lui Ștefan Hitov și Hitov Ivan au fost victime ale represiunii politice, iar

succesori legali a întregii averi lor sânt fratele acestora, Constantin Hitov, care avea

4 copii, fiicele: Lilia, Vera, Ala și fiul Fiodor. Lilia Hitov nu a avut copii, însă a lăsat

moștenire nepotului de la fratele său Fiodor Hitov, care avea 3 feciori, Constantin

Hitov, Ion Hitov și Nicolai Hitov. Hitov Vera avea două fiice: Ala Suicizmezova și

Nelea Suicizmezova. Carașca Ala avea doi feciori, Victor Carașca și Vladimir

Carașca.

Astfel, intervenienții principali consideră că Constantin Hitov este succesor

legal de clasa 2 a fraților Ștefan Hitov și Ion Hitov, asupra întregii averi compusă

din hotelul amplasat în mun. Chișinău str. Xxx 53; casa de locuit de pe str. Xxx, 2,

fosta stradă Voznesenscaia; imobilul din str. Xxx, 83; restaurant, vie și 56 ha de

pământ, rămase după decesul acestora. Iar, Lilia Hitov, Fiodor Hitov, Vera

Suicizmezova și Ala Carașca sunt moștenitori direcți ai soților Constantin Hitov și

Vasilisa Hitov.

Intervenienții principali au menționat că certificatul din 22 august 1989

confirmă faptul că la 17 august 1989 a fost anulată hotărârea privind deportarea lui

Constantin Hitov, Vasilisa Hitov, Lilia Hitov Constantin, Vera Suicizmezova,

Fiodor Hitov și Ala Carașca, fiind recunoscuți ca persoane reabilitate.

Prin urmare, intervenienții principali Constantin Hitov, Ion Hitov, Nicolai

Hitov, Fiodor Hitov, Ala Plămădeală și Nelea Suicimezova au solicitat

recunoașterea în calitate de moștenitori legali pe Constantin Hitov, Ion Hitov,

Nicolai Hitov, Fiodor Hitov, Vladimir Carașca, Victor Carașca, Ala Plămădeală și

Nelea Suicimezova. Recunoașterea lui Fiodor Hitov în calitate de moștenitor

testamentar, încasarea în mod solidar de la Consiliul mun. Chișinău și Ministerul

Finanțelor în beneficiul lui Constantin Hitov, Nicolai Hitov, Ion Hitov suma de 1

252 553,40 lei pentru fiecare, sumă ce constituie 8,3% din avere. Încasarea în mod

solidar de la Consiliul mun. Chișinău și Ministerul Finanțelor în beneficiul Nelei

Suicimezova, Alei Suicimezova, Vladimir Carașca, Victor Carașca suma de 1 886

375 lei pentru fiecare, ceea ce constituie 12,5% din avere. Încasarea în mod solidar

de la Consiliul mun. Chișinău și Ministerul Finanțelor în beneficiul lui Fiodor Hitov

suma de 3 775 750 lei, ceea ce constituie 25% din avere.

Prin cererea suplimentară din 18 noiembrie 2013, Constantin Hitov, Ivan Hitov

și Nicolai Hitov au solicitat repunerea în tremenii de prescriție omiși, în cazul în care

4

instanța va considera că au fost omiși, obligarea Consiliului municipal Chișinău și

Consiliului comunal Bubuieci să restituie 166 ha de teren, încasarea din contul

Consiliul mun. Chișinău și Ministerul Finanțelor în beneficiul lor a sumei de

15 091 600 lei, cu titlu de echivalentul valorii hotelului amplasat în or. Chișinău, str.

Xxx 53 și a casei de locuit din str. Gh. Ureche 2, mun. Chișinău, a sumei de

1 957 760 lei, cu titlu de compensației a averii mobile și a inventarului agricol și a

tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin cererea de concretizare din 29 mai 2015, Teodor Hitov, Constantin Hitov

Fiodor, Ivan Hitov și Nicolai Hitov au indicat că obiectul acțiunii în prezenta cauză

este repararea prejudiciului material și moral cauzat membrilor familiei Ștefan

Hitov, Ivan Hitov și Constantin Hitov, în perioada represiunilor politice din anii

1940-1941.

Intervenienții principali Constantin Hitov, Ion Hitov, Nicolai Hitov, Fiodor

Hitov au menționat că conform certificatului nr.793-795 din 11 aprilie 2006, eliberat

de Arhiva Națională la momentul deportării, conform actului de inventarie din 30

august 1941, în comuna Bubuieci, Ștefan Hitov dispunea cu drept de proprietate

privată 57,5 ha teren arabil, din care 25 ha erau semănate cu grîu, 10 ha cu porumb,

3 ha cu floarea soarelui și 1,54 ha cu cartofi, Ivan Hitov dispunea cu drept de

proprietate privată 45 ha teren arabil, din care 4 ha era semănat cu grîu, 6,5 ha cu

porumb, 13,5 ha cu floarea soarelui, 5 ha cu cartofi, 5 ha cu mintă, 3 ha cu orz și 2

ha cu ovăz, Constantin Hitov dispunea cu drept de proprietate privată de 54 ha teren

arabil, din care 12 ha era semănat cu grîu, 11 ha cu hrișcă, 18 ha cu porumb, 1 ha cu

floarea soarelui, 8 ha cu ovăz, 4 ha de floră, 1 ha cu viță de vie, precum și 1/2 din

casa de locuit și inventar agricol.

Intervenienții principali Constantin Hitov, Ion Hitov, Nicolai Hitov, Fiodor

Hitov au indicat că întreaga proprietate privată a fost înstrăinată de notarul public al

comunei Bubuieci la data de 30 august 1941, conform ordinului Consiliului sătesc

Lăpușna nr.59/941 și transmisă în comuna Bubuieci, iar o parte a fost risipită.

Respectiv, în comuna Bubuieci a rămas proprietatea privată ce aparținea familiei

Hitov și anume 156 ha de teren arabil, 10 ha cu viță de vie, hambare, depozite,

construcții pentru animale și inventar agricol.

La fel, intervenienții principali au indicat că conform certificatului nr.794 din

11 aprilie 2006, eliberat de Arhiva Națională a Republicii Moldova, Ștefan Hitov

deținea cu titlu de proprietate hotelul „Comerciscaia” amplasat pe xxx, ce a fost

naționalizat în perioada anilor 1940-1941 și ocupat de restaurante și centre de

alimentație publică, iar la 15 februarie 1946 a fost inclus în lista construcțiilor

naționalizate a municipiului Chișinău.

Intervenienții principali au menționat că conform certificatului nr.11-419/09

din 18 februarie 2009 al organului cadastral de stat, a fost determinat prețul

construcțiilor ilegal confiscate. Astfel, construcția de pe xxx din mun. Chișinău, a

5

fost estimată la suma de 9 105 227 lei, iar construcția de pe str. Ureche, 2, la prețul

de 5 985 779 lei, în total, suma de 15 091 006 lei. Construcțiile nominalizate se aflau

pe un teren cu suprafața totală de 3 697 metri pătrață. Prețul unui hectar de teren în

mun. Chișinău este de până la 20 000 euro, motiv din care valoarea acestui teren,

potrivit prețului de piață în mun. Chișinău, este de 9 990 000 lei.

De asemenea, intervenienții principali au indicat că în proprietatea privată a

familiei Hitov se aflau bunuri mobile și inventar agricol, valoarea cărora a fost

estimată la suma de 1 957 760 lei, conform prețului de piață din anul 2006. Iar,

pentru compensarea patrimoniului dispărut pe teritoriul comunei Bubuieci,

consideră rezonabil a fi încasată suma de 1 957 760 lei.

Intervenienții principali au invocat că pentru deportarea și manifestarea

tratamentului inuman și degradant față de membrii familiei Hitov, urmează a fi

încasat un prejudiciu moral pe care îl estimează la suma de 3 000 000 lei.

Mai indică că la data de 20 decembrie 2008 a fost încheiată tranzacție de

împăcare dintre moștenitorii legali ai succesiunii familiei Hitov, autentificată

notarial la 20 august 2014 de către notarul public Buga Georgeta, sub nr. de

înregistrare 3981. Însă, instanța de judecată a respins tranzacția de împăcare

încheiată între membrii familiei Hitov.

Prin urmare, intervenienții principali Teodor Hitov, Constantin Hitov, Ivan

Hitov și Nicolai Hitov au solicitat admiterea succesiunii lor în drepturile

procedurale, a persoanelor intervenite în proces după decesul lui Fiodor Hitov și

Lilia Hitova. Obligarea Consiliului municipal Chișinău și Consiliul comunei Băcioi

de a restitui 166 ha de teren sau contravaloarea în sumă de 3 320 000 lei. Încasarea

din contul Consiliului municipal Chișinău și Ministerul Finanțelor contravaloarea

hotelului și casei de locuit din or. Chișinău, xxx și str. Xxx, 2, estimate la suma de

19 091 006 lei, încasarea prejudiciului material prin pierderea inventarului agricol

și animale domestice estimat la suma de 1 957 760 lei și încasarea prețului terenului

pe care au fost amplasate casa de locuit și hotelul în mărime de 9 990 000 lei.

Încasarea din contul Ministerului Finanțelor a prejudiciului moral în sumă de 3 000

000 lei. Precum și repartizarea prejudiciului material și moral cauzat familiei Hitov

între moștenitorii legali potrivit cotei-părți ce-i revine fiecăruia și anume lui

Constantin Hitov - 8,33%, lui Ivan Hitov - 8,33%, Nicolai Hitov - 8,33% și lui Hitov

Teodor - 25 %.

Prin hotărârea din 07 octombrie 2015 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău s-

a respins ca nefondată acțiunea înaintată de reclamanta Lilia Hitov, succesor în

drepturi Hitov Teodor și de către reclamanta Ala Carașca, succesori Carașca Alexei,

Karashka Viktor și Carașca Vladimir și cererea de chemare în judecată a

intervenienților accesorii Constantin Hitov, Ion Hitov, Nicolai Hitov, Fiodor Hitov,

Ala Plamadeală (Suicimezova), Nelea Suicimezova și cererea concretizată a

6

reclamantului Teodor Hitov și a intervenienților principali Constantin Hitov, Ivan

Hitov, Nicolai Hitov.

Prin decizia din 06 iulie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-au admis apelurile

declarate de către reprezentantul apelanților Constantin Hitov, Ivan Hitov, Nicolai

Hitov, Teodor Hitov, avocatul Petru Ursu și de către reprezentantul apelanților

Alexei Carașca, Vladimir Carașca, Victor Karashka, avocatul Nicolae Posturusu. S-

a casat hotărârea din 07 octombrie 2015 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care s-a încasat de la Consiliul mun. Chișinău prin

intermediul Ministerului Finanțelor echivalentul bănesc al casei individuale

naționalizate din or. Chișinău, str. Xxx, în valoare de 5 985 779 lei; hotelul

naționalizat din mun. Chișinău, xxx, în valoare de 9 105 227 lei și a bunurilor

imobile, inventar în sumă de 15 283 lei, proporțional pentru succesorii Liliei Hitov

- Ala Carasca , Vladimir Carașca, Victor Karashka, Alexei Carașca, Constantin

Hitov, Ivan Hitov și Nicolai Hitov, a câte 8,333% ce constituie suma de 1 258 857

lei pentru fiecare; și pentru succesorii Verei Hitov - Nelea Suicimezova și Ala

Plămădeală a câte 12,5% ce constituie suma 1 888 286 lei, pentru fiecare; și pentru

succesorul testamentar al Liliei Hitov - Tudor Hitov 25% ce constituie suma de 3

776 930 lei. S-a încasat de la Consiliul mun. Chișinău prin intermediul Ministerului

Finanțelor în beneficiul lui Ivan Hitov cheltuielile pentru efectuarea expertizei în

sumă de 1 440 lei. În rest, s-a respins acțiunea.

Prin decizia din 29 martie 2017 a Curții Supreme de Justiție s-au admis

recursurile declarate de Posturusu Nicolae în interesele lui Alexei Carașca, Victor

Karashka, Carașca Vladimir, de Consiliul municipal Chișinău, de Ministerul

Finanțelor și de către Constantin Hitov, Ivan Hitov, Nicolai Hitov și Teodor Hitov.

S-a casat decizia din 06 iulie 2016 a Curții de Apel Chișinău cu remiterea cauzei

spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători.

Prin decizia din 26 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-au admis, din alte

considerente decît cele invocate, apelurile declarate de avocatul Petru Ursu,

reprezentant al lui Constantin Hitov, Ivan Hitov, Nicolai Hitov, Teodor Hitov și de

avocatul Nicolae Posturusu, reprezentant al lui Alexei Carașca, Vladimir Carașca,

Victor Karashka. S-a casat hotărârea din 07 octombrie 2015 a Judecătoriei

Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău și s-a adoptat o hotărâre nouă după cum

urmează: S-a respins, din lipsă de temei, cererea depusă de Lilia Hitov– succesorul

testamentar Teodor Hitov și de Ala Carașca, succesori Alexei Carașca, Victor

Karashka, Vladimir Carașca cu privire la repunerea în termen a cererii de chemare

în judecată. S-a respins, ca fiind tardivă cererea de chemare în instanța de judecată

intentată de Lilia Hitov – succesorul testamentar Teodor Hitov și de Ala Carașca,

succesori Alexei Carașca, Victor Karashka, Vladimir Carașca împotriva Consiliului

municipal Chișinău și Ministerul Finanțelor, privind încasarea compensației pentru

averea confiscată și cererea de chemare în judecată depusă de intervenienții

principali Constantin Hitov, Ivan Hitov, Nicolai Hitov, Teodor Hitov împotriva

Consiliului municipal Chișinău, Primăria comunei Bubuieci și Ministerul

Finanțelor, privind restituirea terenului, încasarea compensației pentru averea

confiscată și încasarea prejudiciului moral cauzat prin represiune, repartizarea

cuantumului prejudiciului material și moral adjudecat, admiterea succesiunii în

7

drepturile procedurale după decesul lui Fiodor Hitov. S-a respins, din lipsă de temei,

cererea de chemare în judecată înaintată de Lilia Hitov, succesorul testamentar

Teodor Hitov și de Ala Carașca, succesori Alexei Carașca, Victor Karashka,

Vladimir Carașca și cererea de chemare în judecată depusă de intervenienții

principali Constantin Hitov, Ivan Hitov, Nicolai Hitov, Teodor Hitov împotriva

Consiliului municipal Chișinău, Primăria comunei Bubuieci și Ministerul Finanțelor

privind încasarea prejudiciului moral cauzat prin represiune.

La data de 15 octombrie 2018, Constantin Hitov, Ivan Hitov, Teodor Hitov și

Nicolai Hitov, reprezentați de avocatul Petru Ursu au declarat recurs împotriva

deciziei din 26 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care au solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care să fie admisă integral acțiunea civilă înaintată.

În motivarea cererii de recurs, Constantin Hitov, Ivan Hitov, Teodor Hitov și

Nicolai Hitov, reprezentați de avocatul Petru Ursu au indicat că instanța de apel a

aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea, or

legiuitorul prin art. 121 din Legea nr.l225-XII din 08 decembrie 1992, cît și art. 2 din

Legea nr.l86-XVI din 29 iunie 2006 prevede un termen de 3 ani pentru înaintarea

cererii de restituire a bunurilor confiscate către Comisia specială, dar nu constituie

un termen de prescripție extinctivă în sensul adresării cu o acțiune civilă în instanță

de judecată.

La fel, recurenții au indicat că la materialele cauzei civile au fost anexate

înscrisuri care confirmă faptul existenței unei cereri către autoritatea publică locală

în anul 2002, care a fost examinată în fond de Primărie la data de 03 ianuarie 2003.

Recurenții au menționat că instanța de apel eronat a conchis că termenul de

prescripție a expirat la data de 22 august 1992, ori doar decembrie 1992 a fost

inserată prevederea legală cu privire la curgerea termenului legal de 3 ani din data

înștiințării persoanei despre reabilitarea sa. La fel, nu sunt aplicabile speței și

prevederile Regulamentului nr.627 din 05 iunie 2007.

Recurenții au invocat că instanța de apel eronat a aplicat prevederile punctului

7 din Hotărîrea Guvernului nr. 338 din 26 mai 1995, or însăși anume prin această

Hotărire de Guvern s-a modificat pct. 16 din Hotărîrea Guvernului Republicii

Moldova nr.128 din 11 martie 1993, însă nu a fost stipulat careva termen expres de

adresare în instanța de judecată.

Recurenții au indicat că nu este clară motivația și poziția instanței de apel cu

privire la expirarea termenului, în condițiile în care indică că a expirat la 22 august

1992, în cazul unei cereri de chemare în judecată și pentru cealaltă cerere de chemare

în judecată a indicat că termenul a expirat la 01 ianuarie 2008.

Recurenții au specificat că conform răspunsului nr.H-7895 din 13 ianuarie 2003

a Primăriei municipiului Chișinău, pretențile Alei Carașca și Liliei Hitov au fost

satisfăcute prin decizia nr.27/20 din 23 septembrie 1994 a Primăriei mun. Chișinău,

însă după adoptarea noii Legii, cererea acestora va fi reexaminată. Respectiv, după

adoptarea Legii nr.186 din 29 iunie 2006 în vigoare din 01 ianuarie 2007, Primăria

mun. Chișinău urma să examineze cererile înaintate.

Recurenții au invocat că instanța de apel a aplicat o normă legală, care a fost

declarată neconstituțională, și anume, prin Hotărîrea Curții Constituționale nr. 41

8

din 20 iulie 1999, dispozițiile cuprinse în pct.2 și 3 din Hotărîrea Guvernului nr. 338

din 26 mai 1995 cu privire la restituirea averii, recuperarea valorii ei și achitarea

compensațiilor persoanelor supuse represiunilor au fost declarate neconstituționale.

Totodată, recurenții au menționat că instanța de apel a admis contradicții în

partea dispozitivă a deciziei recurate cu privire la respingerea pretenții cu privire la

încasarea prejudiciului moral.

Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din data de

26 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată participanților la proces, la

data de 17 august 2018, conform informației anexate la materialele cauzei (f.d.113

Vol. V) și a fost recepționată de reprezentantul recurenților Constantin Hitov, Ivan

Hitov, Nicolai Hitov, Teodor Hitov, avocatul Petru Ursu la data de 21 august 2018,

conform copiei plicului (f.d.125 Vol. V) .

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că, recursul a fost declarat

de Constantin Hitov, Ivan Hitov, Teodor Hitov și Nicolai Hitov, reprezentați de

avocatul Petru Ursu la 15 octombrie 2018, cu respectarea termenului indicat la art.

434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

La data de 17 decembrie 2018, în adresa intimaților Consiliul municipal

Chișinău, Primăria comunei Bubuieci și Ministerul Finanțelor a fost expediată copia

recursului declarat de către Constantin Hitov, Ivan Hitov, Teodor Hitov și Nicolai

Hitov, reprezentați de avocatul Petru Ursu, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, însă pînă la examinarea recursului, intimații, Consiliul

municipal Chișinău, Primăria comunei Bubuieci și Ministerul Finanțelor nu au depus

referință, prin care să-și expună opinia asupra cererii de recurs depuse de către

Constantin Hitov, Ivan Hitov, Teodor Hitov și Nicolai Hitov, reprezentați de

avocatul Petru Ursu.

Examinând temeiurile recursului declarat de Constantin Hitov, Ivan Hitov,

Teodor Hitov și Nicolai Hitov, reprezentați de avocatul Petru Ursu, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă prevede că cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l

declare.

Iar, în conformitate cu art. 75, alin. (1) Cod de procedură civilă, în proces civil,

persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar.

Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de

a avea avocat.

9

Art. 80 alin. (7) Cod de procedură civilă prevede că, împuternicirile date

avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat

și certificat de avocat.

Conform punctului 6 al Hotărârii Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu

privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și

a avocatului stagiar, formularul mandatului avocatului conține următoarele elemente

obligatorii: 1) pe recto se inserează: a) numărul și seria; b) denumirea biroului

asociat de avocați; c) denumirea cabinetului avocatului; d) datele de contact; e)

denumirea “MANDAT”; f) numele și prenumele avocatului; g) numărul licenței și

data eliberării; h) numărul contractului de asistență juridică și data semnării; i)

numărul deciziei coordonatorului Oficiului Teritorial al Consiliului Național pentru

Asistență Juridică Garantată de Stat și data semnării; j) semnătura avocatului,

certificată prin ștampilă; 2) pe verso se inserează: a) împuternicirile avocatului; a1)

numele și prenumele clientului b) semnătura clientului sau, după caz, a avocatului.

Respectiv, Colegiul menționează că, mandatul avocațial cu seria MA 0084443

din 09 ianuarie 2013 de reprezentare a lui Constantin Hitov (f.d.184A vol. II),

mandatul avocațial cu seria MA 0326466 din 22 aprilie 2013 de reprezentare a lui

Nicolae Hitov (f.d.195 vol. II), mandatul avocațial cu seria MA 0326467 din 22

aprilie 2013 de reprezentare a lui Ion Hitov (f.d.196 vol. II), mandatul avocațial cu

seria MA 0326465 din 22 aprilie 2013 de reprezentare a lui Teodor Hitov (f.d.197

vol. II), în baza căruia avocatul Petru Ursu a depus prezentul recurs, nu corespunde

exigențelor legale menționate supra, or acesta pe verso nu are indicat numele și

prenumele clientului, deși acesta, în conformitate cu prevederile punctului 6 al

Hotărârii Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea

formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și a avocatului stagiar,

este un element obligatoriu al mandatului avocațial.

Or, în asemenea circumstanțe Colegiul este în imposibilitatea de a stabili cine

a oferit împuterniciri de reprezentare în instanța de judecată, avocatului Petru Ursu.

Totodată, punctul 8 al Hotărârii Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu

privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și

a avocatului stagiar împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar, prevede că,

împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform

art.81 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, urmează a fi consemnate

pe versoul mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în

modul stabilit de lege.

Astfel, Colegiul menționează că, mandatul avocațial cu seria MA 0084443 din

09 ianuarie 2013 de reprezentare a lui Constantin Hitov (f.d.184A vol. II), mandatul

avocațial cu seria MA 0326466 din 22 aprilie 2013 de reprezentare a lui Nicolae

Hitov (f.d.195 vol. II), mandatul avocațial cu seria MA 0326467 din 22 aprilie 2013

de reprezentare a lui Ion Hitov (f.d.196 vol. II) și mandatul avocațial cu seria MA

0326465 din 22 aprilie 2013 de reprezentare a lui Teodor Hitov (f.d.197 vol. II), în

baza căruia avocatul Petru Ursu a depus recursul împotriva deciziei din 26 iulie 2018

a Curții de Apel Chișinău, nu oferă împuterniciri avocatului Petru Ursu de a ataca

hotărîrea judecătorească.

10

Or, în conformitate cu art. 81 alin. (1) Cod de procedură civilă, împuternicirea

de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele

reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a ataca hotărîrea

judecătorească, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în

procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat

avocatului.

Iar, în conformitate cu art. 3 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanțele

judecătorești aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile,

efectuării actelor de procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărîri,

încheieri, decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile

prevăzute de lege.

Prin urmare, avocatul Petru Ursu nu are împuterniciri valabile, de a semna și

depune recurs în numele lui Constantin Hitov, Ivan Hitov, Teodor Hitov și Nicolai

Hitov, din motiv că, în mandatele în baza căreia a primit împuterniciri de

reprezentare a acestora, nu este menționat în mod expres dreptul de a ataca hotărîrea

judecătorească, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității.

Reieșind din cele menționate supra și luînd în considerare că recursul declarat

de către Constantin Hitov, Ivan Hitov, Teodor Hitov și Nicolai Hitov, reprezentați

de avocatul Petru Ursu este depus de către o persoană care nu este în drept să-l

declare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de că acesta este depus de o persoană care nu este în

drept să declare recurs, respectiv este inadmisbil.

În acest sens CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul de acces la

instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin

însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat

că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare, depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective. Trebuie

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten împotriva Norvegiei, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei

hotărâre din 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1-11) Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire cu

privire la fondul recursului.

11

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului se plasează pe pagina web a

Curții Supreme de Justiție la data emiterii și se transmite tuturor participanților la

proces și reprezentanților acestora.

În asemenea circumstanțe, completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul

declarat de către Constantin Hitov, Ivan Hitov, Teodor Hitov și Nicolai Hitov,

reprezentați de avocatul Petru Ursu este depus de o persoană care nu este în drept să

declare recurs și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. c), 440 alin. (1) Cod

de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Constantin Hitov, Ivan Hitov,

Teodor Hitov și Nicolai Hitov, reprezentați de avocatul Petru Ursu împotriva

deciziei din 26 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, cererea de

chemare în judecată înaintată de către Lilia Hitov, succesorul lui Teodor Hitov și

Ala Carașca, succesori Alexei Carașca, Victor Karashka și Carașca Vladimir

împotriva Consiliului municipal Chișinău și Ministerul Finanțelor, privind încasarea

compensației pentru averea confiscată și încasarea prejudiciului moral cauzat prin

represiune și cererea intervenienților principali Constantin Hitov, Ion Hitov, Nicolai

Hitov, Fiodor Hitov, Ala Plamadeală și Nelea Suicimezova împotriva Consiliului

municipal Chișinău, Primăria comunei Bubuieci și Ministerul Finanțelor, privind

restituirea terenului, încasarea compensației pentru averea confiscată și încasarea

prejudiciului moral cauzat prin represiune, repartizarea cuantumului prejudiciului

material și moral adjudecat, admiterea succesiunii în drepturile procedurale după

decesul lui Hitov Fiodor.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

12