2ra-199/19 — cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-199/19

Prima instanță: Judecătoria Soroca sediul Central (jud. C. Botnaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Toderaș, E. Bejenaru, Gh. Liulca)

ÎNCHEIERE

23 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ion

Prajina

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vasili Palamarciuc

împotriva lui Ion Prajina cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului

de proprietate și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 9 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de către Ion Prajina și menținută hotărârea din 10 mai 2018 a

Judecătoriei Soroca sediul Central, prin care acțiunea a fost admisă

constată:

La 5 octombrie 2017, Vasili Palamarciuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ion Prajina cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului

de proprietate și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că fratele său, Valentin Palamarciuc, prin

contractul de donație nr. 1243 din 23 februarie 2017, i-a donat ½ cotă-parte din garajul

cu suprafața totală de 24,6 m.p., înregistrat la Oficiul cadastral teritorial Soroca cu

nr. cadastral XXXXX, amplasat în or. XXXXX str. XXXXX.

A menționat că Ion Prajina este coproprietar al acestui garaj din or. XXXXX

str. XXXXX, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 6598 din 1 octombrie

2014.

După obținerea prin donație a cotei-sale din bunul imobil în litigiu, dânsul a

încercat să se folosească de el, însă a depistat că Ion Prajina a schimbat lacătul de la

porțile garajului și nu-i permite să se folosească de bun.

A subliniat că l-a avertizat verbal pe Ion Prajina să nu-i creeze obstacole în

folosirea garajului, însă ultimul a refuzat și se folosește cu rea-credință de cota-parte a

garajului ce nu-i aparține.

1

A apelat la organele de poliție pentru a-l impune pe Ion Prajina să nu-i creeze

obstacole și după investigațiile respective a primit răspuns că faptele s-au adeverit, dar

i-a fost recomandat să se adreseze cu acțiune în instanța de judecată.

A indicat că a solicitat repetat lui Ion Prajina să nu-i creeze obstacole în

utilizarea cotei sale din garaj prin transmiterea cheii, însă acesta a refuzat.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 5, 166 CPC, art. 312, 374, 376,

1422 Cod civil.

A solicitat admiterea acțiunii, obligarea lui Ion Prajina să nu-i creeze obstacole

în accesul liber și utilizarea a ½ cotă-parte din garajul cu suprafața totală de 24,6 m. p.,

înregistrat la Oficiul cadastral teritorial Soroca cu nr. cadastral XXXXX, amplasat în or.

XXXXX str. XXXXX, care-i aparține cu drept de proprietate și încasarea de la Ion

Prajina în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 5000 de lei și a cheltuielilor

de judecată pentru asistență juridică.

Prin hotărârea din 10 mai 2018 a Judecătoriei Soroca sediul Central, a fost

admisă acțiunea.

A fost obligat Ion Prajina să nu-i creeze obstacole în accesul liber și folosirea a

½ cotă-parte din bunul imobil, garajul cu suprafața de 24,6 m. p., cu nr. cadastral

XXXXX, situat în or. XXXXX str. XXXXX.

Au fost încasate din contul lui Ion Prajina în beneficiul lui Vasili Palamarciuc

cheltuielile de judecată pentru achitarea taxei de stat în sumă de 150 de lei, cheltuielile

de asistență juridică în cuantum de 2600 de lei și cheltuielile suplimentare privind

citarea publică în cuantum de 40 de lei, iar în total suma de 2790 de lei.

Prin decizia din 9 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de către Ion Prajina și menținută hotărârea din 10 mai 2018 a Judecătoriei

Soroca sediul Central.

Au fost încasate de la Ion Prajina în beneficiul lui Vasili Palamarciuc,

cheltuielile de judecată în mărime de 1000 de lei.

La 5 decembrie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Ion Prajina a declarat

recurs împotriva deciziei din 9 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, considerându-le ca ilegale și neîntemeiate.

A menționat că a luat cunoștință cu hotărârea primei instanțe, după pronunțarea

ei, fiind informat întâmplător de către alte persoane că în ziarul „Observatorul de Nord”

a fost publicată citarea lui publică în instanța de judecată în scopul asigurării prezenței

sale la examinarea cauzei date, în calitate de pârât. Adresându-se la sediul Judecătoriei

Soroca, i-a fost comunicat că cauza a fost examinată și pronunțată hotărârea.

În opinia recurentului, prima instanță a ignorat prevederile art. 102 alin. (6) CPC,

având în vedere faptul că în avizul prin care s-a dispus citarea lui publică, sunt indicate

două adrese posibile, însă în avizul de recepție pentru citarea lui este indicată o singură

adresă care este greșită, iar citarea lui la adresa imobilului în litigiu lipsește.

2

A considerat că fiind pronunțată hotărârea judecătorească în lipsa lui, prima

instanță a încălcat prevederile art. 4 CPC, care reglementează sarcinile procedurii

civile și art. 5 CPC, care reglementează accesul la justiție.

A obiectat că la caz, nu sunt relevante prevederile art. 376 alin. (1) Cod civil,

care stipulează încetarea încălcărilor în exercitarea dreptului de proprietate, or,

acțiunea negatorie de care a făcut uz Vasili Palamarciuc la înaintarea acțiunii sale, este

o modalitate de apărare a atributelor dreptului de proprietate ca folosința și dispoziția,

pe când în cazul în care proprietarul este deposedat de bun, dreptul de proprietate se

apără prin acțiunea în revendicare.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 5 decembrie 2018 împotriva deciziei din 9 octombrie 2018 a Curții de Apel

Bălți, în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ion Prajina nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

3

Este de menționat că nici argumentul invocat în recurs de către Ion Prajina,

precum că prima instanță a expediat citațiile la o adresă greșită și pronunțând hotărârea

judecătorească în lipsa lui, a încălcat sarcinile procedurii civile și accesul la justiție, nu

se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Or, pe lângă faptul că înștiințarea lui Ion Prajina în prima instanță a avut loc cu

respectarea prevederilor legale, inclusiv prin citarea publică, în virtutea caracterului

devolutiv al apelului, care constituie o continuare a examinării cauzei în fond, Ion

Prajina nu a fost lipsit de posibilitatea de a-și exercita drepturile sale procesuale la

examinarea cauzei în instanța de apel și de a prezenta probe în susținerea argumentelor

sale.

Mai mult că apelul împotriva hotărârii primei instanțe a fost declarat de către

însuși Ion Prajina, care a fost prezent în ședința instanței de apel, fapt ce se confirmă

prin procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel din 9 octombrie 2018

(f. d. 81).

Completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Ion

Prajina, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către Ion Prajina ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Ion Prajina se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

4