3ra-71/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-71/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-1717/2018
3ra-71/2019
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: L. Barbos)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)
Î N C H E I E R E
23 ianuarie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de Serviciu Vamal,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Morari
împotriva Serviciul Vamal cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcție,
încasarea tuturor plăților salariale pentru întreaga perioadă de lipsă forțată de la
locul de muncă, încasarea prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a respins apelul declarat de Serviciul Vamal și s-a menținut hotărârea din 16
martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
c o n s t a t ă :
La 07 iulie 2016, Andrei Morari a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcție,
încasarea tuturor plăților salariale pentru întreaga perioadă de lipsă forțată de la
locul de muncă, încasarea prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că a activat în cadrul Serviciului
Vamal, iar prin ordinul nr. 703-p din data de 01 iulie 2016 a fost dispusă încetarea
raporturilor de serviciu cu acesta, fiind eliberat din funcția de inspector principal al
Serviciului echipe mobile Centru, Direcția servicii operative, din cauza
necorespunderii funcției deținute, fapt constatat de comisia de atestare la 25 iunie
2016.
Reclamantul a considerat că ordinul de concediere nr. 703-p din data de 01
iulie 2016, este ilegal și neîntemeiat, emis contrar prevederilor legii și cu
încălcarea procedurii stabilite, deoarece nu i-a fost propusă o funcție inferioară
celei deținute, or, i-a fost aplicată sancțiune disciplinară cu eliberarea din
Serviciului Vamal, pe motiv că nu corespunde funcției.
A menționat că la momentul emiterii ordinului de concediere, nu i-a fost
propusă o funcție inferioară, însă a fost indicat, în mod formal, în ordinul de
concediere că lipsește un post inferior vacant.
1
Reclamantul a adăugat că a fost afectat inclusiv și moral prin concedierea sa,
deoarece are la întreținere un copil minor, iar soția sa se află în concediu de
îngrijire a copilului, astfel familia fiind lipsită de surse de existență.
Andrei Morari a solicitat anularea ordinului nr. 703-p din 01 iulie 2016 emis
de Directorul general al Serviciului Vamal, prin care s-a dispus încetarea
raporturilor de serviciu cu Andrei Morari din funcția de inspector principal al
Serviciului echipe mobile Centru, Direcția servicii operative, restabilirea în funcție,
încasarea tuturor plăților salariale pentru întreaga perioadă de lipsă forțată de la
locul de muncă, încasarea din contul pârâtului în beneficiul reclamantului a
prejudiciului moral în mărime de 50000 de lei și încasarea tuturor cheltuielilor de
judecată.
Prin hotărârea din 16 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost
admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Andrei Morari; a fost
anulat ordinului nr. 703-p din 01 iulie 2016 a Serviciului Vamal „cu privire la
încetarea raporturilor de serviciu ale dlui A. Morari”; a fost repus Andrei Morari în
funcția de inspector principal al Serviciului echipe mobile Centru, Direcția Servicii
Operative; a fost încasat din contul Serviciului Vamal în beneficiul lui Andrei
Morari, salariul mediu lunar pentru perioada absenței forțate de la muncă, de la 01
iulie 2016 – până la 16 martie 2017; a fost încasat din contul Serviciului Vamal în
beneficiul lui Andrei Morari prejudiciul moral în mărime de 6565 de lei. În rest,
pretențiile formulate au fost respinse.
Prin încheierea din 21 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a
fost corectată eroarea tehnică evidentă din hotărârea din 16 martie 2017 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea ce ține de anularea ordinului
Serviciului Vamal din 01 iulie 2016 „cu privire la încetarea raporturilor de serviciu
ale dlui A. Morari” fiind înlocuită sintagma „nr. 703–h” cu sintagma „nr. 703–p”.
(f.d. 115).
Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe la 20 martie 2017, Serviciul
Vamal a declarat apel împotriva hotărârii din 16 martie 2017 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru și a solicitat casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea
unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii ca neîntemeiată.
Prin decizia din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins
apelul declarat de Serviciul Vamal și a fost menținută hotărârea din 16 martie 2017
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
La 15 noiembrie 2018 Serviciul Vamal a depus cerere de recurs împotriva
deciziei instanței de apel, prin care a solicitat casarea acesteia și a hotărârii primei
instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului a indicat că consideră neîntemeiată și ilegală decizia
instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele de judecată au
examinat superficial cauza, fără a reține spre examinare argumentele și probele
prezentate în susținerea poziției, precum și au aplicat și interpretat eronat normele
de drept material, aplicabile speței.
A reiterat în susținerea recursului motive de fapt și de drept similare celor
invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele inferioare.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 25 septembrie 2018,
2
La data de 24 octombrie 2018 decizia din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel
Chișinău a fost publicată pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de
judecată”.
De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, la data de 25 octombrie
2018 decizia integrală a instanței de apel a fost expediată participanților la proces
(f.d. 152).
Astfel, recursul, declarat la data de 15 noiembrie 2018, este în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de Serviciul Vamal, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Serviciul Vamal nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură
civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv
nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității
constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
3
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură
civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă
a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25
februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Serviciul Vamal.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Serviciul Vamal.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
4