2ra-73/19 — asigurarea accesului la informatie

Dosarul nr.2ra-73/2019 Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Central (I. Țonov) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai) Î N C H E I E R E 23 ianuarie 2019 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Tamara Chișca-Doneva Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Pavel Moiseev, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pavel Moiseev împotriva Societății pe Acțiuni „METALIC”, intervenienți accesorii Constantin Cuznețov și Societatea pe Acțiuni „Soliditate” privind asigurarea accesului acționarului la informația despre activitatea societății, împotriva deciziei din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de avocatul Gheorghe Postolachi, în interesele Societății pe Acțiuni „METALIC” și casată hotărîrea din 07 decembrie 2017 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, c o n s t a t ă : La 16.01.2017 Pavel Moiseev a adresat cerere de chemare în judecată împotriva S.A.

„METALIC”, intervenienți accesorii Constantin Cuznețov și S.A. „SOLIDITATE” privind asigurarea accesului acționarului la informația despre activitatea societății. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că fiind acționarul S.A. ,,METALIC”, în luna septembrie 2016 a hotărît să vîndă lui Constantin Cuznețov acțiunile care-i aparțin cu drept de proprietate privată în S.A. „METALIC”. Pentru efectuarea tranzacției de vînzare-cumpărare împreună cu cumpărătorul Constantin Cuznețov s-a adresat la S.A. „SOLIDITATE”, care este registratorul S.A. „METALIC”.

Registratorul a refuzat să înregistreze tranzacția în Registrul deținătorilor valorilor mobiliare pe motiv că dînsul nu a prezentat unul din documentele prevăzute de art.23 alin. (2) al Legii nr.171 din 11 iulie 2012 privind piața de capital și în pct.44 alin. (1) al Regulamentului privind circulația valorilor mobiliare pe piața de capital, aprobat prin Hotărîrea Comisiei Națională a Pieței Financiare nr.14/5 din 31 martie 2016. A menționat că Direcția Statistică Căușeni i-a eliberat tabelul situației financiare S.A. „METALIC” pentru anul 2015, din care rezultă că la 31 decembrie 2015 capitalul total propriu S.A. „METALIC” a constituit 4 091 829 lei. Din 1 această sumă se poate de calculat valoarea activelor nete pe o acțiune a societății.

Calcularea valorii activelor nete pe o acțiune a societății se efectuiază în felul următor 4 091 829 lei : 92 102 acțiuni = 44 lei. Pe motiv că acest document nu a fost aprobat de către Comisia de cenzori a S.A. „METALIC”, conform prevederilor pct.44 alin.(1) lit.b) al Regulamentului privind circulația valorilor mobiliare pe piața de capital, registratorul S.A. „SOLIDITATE” a refuzat să înregistreze tranzacția de vînzare-cumpărare a acțiunilor. La 16 septembrie 2016 s-a adresat către administratorul S.A. „METALIC”, dl Valeriu Popenco cu cerere prin care a solicitat să-i fie eliberat certificatul privind valoarea activelor nete pe o acțiune a societății conform ultimei situații financiare prezentate la organul de statistică și confirmate de comisia de cenzori a S.A.

„METALIC”. Deoarece pe parcursul a 10 zile nu i-a fost eliberat certificatul solicitat la 26 septembrie 2016 s-a adresat către administratorul societății cu cerere prealabilă prin care a solicitat repetat să-i fie eliberat certificatul privind valoarea activelor nete pe o acțiune a societății. Cererea dată la fel a fost ignorată de către conducerea societății. La 06 octombrie 2016 a înaintat în adresa S.A. „METALIC” două cereri prin care a solicitat să-i fie eliberate copiile proceselor-verbale ale adunării anuale a acționarilor S.A. „METALIC” pentru anii 2012–2016, copia listei consiliului societății și copia listei comisiei de cenzori a S.A. „METALIC”. Cererile menționate au fost ignorate de către conducerea societății.

La 14 octombrie 2016 s-a adresat cu plîngere la Comisia Națională a Pieței Financiare prin care a solicitat să fie luate măsuri în privința conducerii S.A. „METALIC” care ignorează cererile acționarului. La 07 noiembrie 2016 a fost informat de către Comisia Națională a Pieței Finnaciare, că în urma examinării petiției sale, CNPF a solicitat repetat de la S.A. „METALIC” prezentarea documentelor confirmative privind satisfacerea cererii sale referitor la eliberarea copiilor documentelor societății. La 14 noiembrie 2016 a primit de la S.A. „METALIC” răspuns la cererea sa din 16 septembrie 2016, prin care i-a fost refuzat în eliberarea certificatului privind valoarea activelor nete pe o acțiune a societății, fiindu-i recomandat să adreseze la evaluatorii autorizați de CNPF.

Totodată, i-a fost eliberat un certificat despre componența Consiliului și Comisie de cenzori a S.A. „METALIC”, însă nu i s-a pus la dispoziție procesele-verbale ale adunării anuale a acționarilor S.A. „METALIC”. La 30 noiembrie 2016 CNPF a primit un răspuns suplimentar la răspunsul din 07 noiembrie 2016, prin care l-au informat că directorul S.A. „METALIC”, dl Valeriu Popenco la 14 noiembrie 2016 i-a expediat răspuns la cereri, iar în cazul în care consideră că i-au fost lezate careva drepturi să adreseze în instanță, însă nu l- au sancționat pe administratorul societății conform competențelor sale. Consideră că prin refuzul administratorului S.A. „METALIC”, dl Valeriu Popenco să-i elibereze documentele solicitate, i-a fost încălcat dreptul său de acționar al S.A.

„METALIC” garantat prin art.92 al Legii nr.1134 din 02 aprilie 1997 privind societățile pe acțiuni din care motiv s-a adresat cu prezentat cerere în judecată. Solicită reclamantul obligarea S.A. „METALIC” să-i elibereze următoarele documente: certificatul privind valoarea activelor nete pe o acțiune a societății, conform ultimei situații financiare, prezentate la organul de statistică, confirmate 2 de comisia de cenzori; copiile proceselor-verbale ale adunărilor anuale a acționarilor S.A. „METALIC” pentru anul 2012–2016, cît și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea din 07 decembrie 2017 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, s- a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Pavel Moiseev împotriva S.A.

„METALIC”, intervenienți accesorii Constantin Cuznețov și S.A. „SOLIDITATE” cu privire la asigurare accesului acționarului la informația despre activitatea societății. S-a obligat S.A. „METALIC” să-i elibereze lui Pavel Moiseev certificatul privind valoarea activelor nete pe o acțiune a societății, conform ultimei situații financiare, prezentate la organul de statistică, confirmată de comisia de cenzori și copiile proceselor-verbale ale adunărilor anuale ale acționarilor S.A. „METALIC” pentru anii 2012–2016. S-a încasat de la S.A. „METALIC” în beneficiul lui Pavel Moiseev suma de 7374,20 lei, cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecată suportate.

Pentru a decide astfel instanța de fond a reținut că, pentru determinarea prețului acțiunilor incluse în tranzacția de vînzare-cumpărare, acționarul Pavel Moiseev este în drept să ceară societății pîrîte informația care ar permite determinarea valorii acțiunilor sale, indiferent dacă acționarul dorește sau nu să înstrăineze valorile sale mobiliare. Deoarece S.A. „METALIC” nu eliberează actele solicitate, Pavel Moiseev este în imposibilitate să dispună liber de valorile sale mobiliare pe care le deține cu drept de proprietate. Prin decizia din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de avocatul Gheorghe Postolachi, în interesele S.A. „METALIC”. S-a casat hotărîrea din 07 decembrie 2017 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, pronunțată în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Pavel Moiseev împotriva S.A.

„METALIC”, intervenienți accesorii Constantin Cuznețov și S.A. „SOLIDITATE” privind asigurarea accesului acționarului la informația despre activitatea societății, cu pronunțarea unei hotărîri noi, prin care acțiunea s-a respins integral. Pentru a decide astfel, instanța de apel, a constatat că instanța de fond a soluționat greșit pricina, moment rezultat din aplicarea și interpretarea eronată a normelor de drept material aplicabil la caz, precum și aprecierea greșită a probelor prezentate în aces sens. Prin admiterea acțiunii a fost obligată S.A. „METALIC” să efectueze acțiuni și să elibereze acte ce nu țin de competența sa, în partea obligării acesteia să elibereze certificatul privind valoarea activelor nete pe o acțiune a societății, deoarece astfel de certificate sunt eliberate de societățile autorizate, iar S.A.

„METALIC” nu este o astfel de entitate. Instanța de fond greșit a obligat societatea pîrîtă să elibereze copiile proceselor-verbale a adunărilor anuale ale acționarilor S.A. „METALIC”, deoarece însăși reclamantul Pavel Moiseev nu s-a conformat prevederilor regulamentului intern al societății. Astfel ultimul nu poate pretinde încălcarea dreptului său de a avea acces la informația cerută și nu poate cerere obligarea societății să-i elibereze această informație. Totodată, însăși reclamantul a prezentat informația privind situația financiară a S.A. „METALIC” pentru anul 2015, eliberată de ultimii, respectiv acesta nu poate pretinde încălcarea dreptului său la eliberarea acestei informații, deoarece chiar el a prezentat-o în instanța de judecată.

3 Deoarece instanța de apel a conchis despre netemeinicia acțiunii civile înaintate de Pavel Moiseev, a fost anulată și compensarea cheltuielilor de judecată acordate reclamantului. La data de 31 octombrie 2018 Pavel Moiseev, a declarat recurs împotriva deciziei din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia cu menținerea hotărîrii din 07 decembrie 2017 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central. În susținerea recursului recurentul a indicat prevederile art. 432 alin.(2) lit.a), c) Cod de procedură civilă.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel nu a aplicat art.10, art.11 lit.e), art.164, 166 alin.(1), art.170 Cod civil; nu a aplicat art.28, 92 alin.(1) lit.e), m), alin.(2), (3) al Legii nr.1134 din 02 aprilie 1997 privind societățile pe acțiuni; nu a aplicat art.23 alin.2 al Legii nr.171 din 11 iulie 2012 privind piața de capital; a interpretat în mod eronat art.33 alin.(2) lit.e) al Legii nr.171 din 11 iulie 2012 privind piața de capital; a interpretat în mod eronat pct.44 alin.(1) lit.a) al Regulamentului privind circulația valorilor mobiliare pe piața de capital, aprobat prin Hotărîrea Națională a Pieței Financiare nr.14/5 din 31 martie 2016; nu a aplicat pct.44 alin.(1) lit.b) al Regulamentului privind circulația valorilor mobiliare pe piața de capital, aprobat prin Hotărîrea Comisiei Națională a Pieței Financiare nr.14/5 din 31 martie 2016. Instanța de apel nu a apreciat corect probele materiale anexate la dosar, încălcînd normele de drept materiale, a emis o decizie neîntemeiată și ilegală, bazată doar pe presupuneri.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele dosarului atestă faptul că Pavel Moiseev a primit decizia din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău la 07 septembrie 2018 (f.d. 171). Prin urmare, recursul declarat la 31 octombrie 2018 de către Pavel Moiseev, a fost depus în termenul stabilit. La 20 noiembrie 2018, în adresa intimaților, a fost expediată copia recursului declarat de Pavel Moiseev cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței la recurs. În conformitate cu art. 439 alin.(2), (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Pavel Moiseev, este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de 4 drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Pavel Moiseev, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța ierarhic inferioară și nu redă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respins. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de 5 recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din recursurile declarate nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art. 6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanța notează că obligația de a motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în cauză (a se vedea inter alia, Helle vs Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55; Latourniere vs Franța, 10 decembrie 2002, parag.2; Hansen vs Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.71-74). De fapt în concepția instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs, care întemeindu- se pe dispozițiile legale specificate, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a constatat în cazul de față (a se vedea, mutatis mutandis, Kukkonen vs Finlanda (nr.2), 13 ianuarie 2009, parag.24; Papaioannou vs Grecia, 2 iunie 2016, parag.45 sau Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Pavel Moiseev. În conformitate cu art.art. 270, 433 lit.a), 440 alin.(1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Pavel Moiseev. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Tamara Chișca-Doneva Victor Burduh 6