2ra-145/19 — incasarea datoriei

2ra-145/19 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-145/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (N. Iordachi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Secrieru, A. Danilov, Iu. Cimpoi)

Î N C H E I E R E

23 ianuarie 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Carolina Lupașcu,

reprezentată de avocatul Petru Coșleț,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă Asociația de

Coproprietari în Condominiu nr. 55/314 împotriva Carolinei Lupașcu privind

încasarea datoriei și cererea reconvențională a Carolinei Lupașcu împotriva

Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/314 privind anularea procesului-

verbal al adunării generale a membrilor Asociației de Coproprietari în Condominiu

nr. 55/314,

împotriva deciziei din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de avocatul Petru Coșleț, în interesele Carolinei

Lupașcu, cu menținerea hotărîrii din 05 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana,

c o n s t a t ă:

La 16 noiembrie 2016 A.C.C. nr. 55/314 a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Carolinei Lupașcu privind încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin hotărîrile Adunării Generale

a membrilor A.C.C. nr. 55/314 din 07 aprilie 2014 au fost soluționate mai multe

chestiuni a organizării și funcționării asociației, inclusiv a fost stabilit cuantumul

plății lunare pentru administrarea blocului în sumă de 400 lei pentru apartament și

1300 lei pentru spațiu comercial.

Pîrîta este membru al A.C.C. nr. 55/314 și deține cu drept de proprietate

ap.XXX din str. XXX și spațiul comercial cu suprafața de 549,4 m.p., număr

cadastral XXX, amplasat la parterul blocului menționat. Ambele imobile sunt

administrate de A.C.C. nr. 55/314.

A menționat că pîrîta execută necorespunzător obligațiile asumate, înregistrînd

datorii scadente la plățile aferente administrării spațiului necomercial, astfel în

perioada de timp martie 2015 – septembrie 2016 a acumulat datorii în sumă de

25232 lei.

1

Reclamantul a solicitat încasarea datoriei în mărime de 25 232 lei, dobînzii de

întîrziere, cît și a taxei de stat achitate la depunerea cererii în mărime de 756,96 lei.

La 08 noiembrie 2017 A.C.C. nr. 55/314 a înaintat cerere cu privire la mărirea

cuantumului pretențiilor din acțiune, solicitînd încasarea din contul Carolinei

Lupașcu a datoriei acumulate pentru perioada martie 2015 – noiembrie 2017 în

sumă de 44 624 lei, încasarea dobînzii de întîrziere aferente sumei datoriei în

mărime de 9681,93 lei, încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 102).

La 08 noiembrie 2017 Carolina Lupașcu a înaintat cerere reconvențională

împotriva A.C.C. nr. 55/314 privind anularea actului juridic.

În motivarea cererii reconvenționale Carolina Lupașcu a indicat că procesul-

verbal al adunării generale al A.C.C. nr. 55/314 din 07 aprilie 2014 prin care s-a

stabilit plata pentru administrarea blocului locativ în sumă de 1300 lei lunar, este

lovit de nulitate absolută, deoarece nu conține numărul de ordine, data și locul

întocmirii, nu este înregistrat la A.C.C. nr. 55/314, este completat cu conținutul

„întocmit la 07 aprilie 2014 în XXX” de către o altă persoană, nu conține data la

care a fost făcută completarea respectivă, nu este indicată persoana care a adăugat

textul, data, cît și lipsește semnătura persoanei respective. Dînsa nu a fost citată și

nici nu a participat la vreo adunare generală a proprietarilor blocului locativ, la care

să fi fost de acord să achite lunar cîte 1300 lei lunar pentru administrarea blocului.

A solicitat recunoașterea nulității absolute a procesului-verbal al adunării

generale a A.C.C. nr. 55/314 din 07 aprilie 2014.

La 20 noiembrie 2017 Carolina Lupașcu, reprezentată de avocatul Petru Coșleț,

a înaintat supliment la cerere reconvențională împotriva A.C.C. nr. 55/314 privind

anularea actului juridic, însă prin încheierea din 20 noiembrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana, s-a refuzat în primirea acțiunii reconvenționale depuse de

reprezentantul pîrîtei Carolina Lupașcu, în baza mandatului Petru Coșleț împotriva

A.C.C. nr. 55/314 cu privire la recunoașterea nulității absolute a procesului-verbal al

adunării generale a membrilor A.C.C. nr. 55/314 din 07 aprilie 2014.

Prin hotărârea din 05 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-

a admis cererea de chemare în judecată depusă de A.C.C. nr. 55/314 împotriva

Carolinei Lupașcu cu privire la încasarea datoriei.

S-a încasat din contul Carolinei Lupașcu în beneficiul A.C.C. nr. 55/314 datoria

în sumă de 44 624 lei pentru perioada martie 2015 – octombrie 2017, inclusiv

dobînda de întîrziere în sumă de 9681 lei, cheltuieli suportate în legătură cu

achitarea taxei de stat în sumă de 1629 lei și cheltuielile de asistență juridică în

mărime de 2500 lei, în total suma de 58434 lei.

S-a respins acțiunea reconvențională depusă de Carolina Lupașcu împotriva

A.C.C. nr. 55/314 cu privire la anularea procesului-verbal al adunării generale

(f.d.139, 146-151).

Prin încheierea din 22 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-

a respins cererea cu privire la emiterea hotărîrii suplimentare depuse de

reprezentantul pîrîtei Lupașcu Carolina, în baza mandatului Coșleț Petru.

S-a corectat eroarea strecurată în dispozitivul încheierii pronunțate la 20

noiembrie 2017 în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de A.C.C.

nr. 55/314 împotriva Carolinei Lupașcu privind încasarea datoriei, prin substituirea

2

datei procesului-verbal al adunării generale a membrilor A.C.C. nr. 55/314 din „07

aprilie 2014” prin „25 octombrie 2017” (f.d. 156-158).

Prin încheierea din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

demersul înaintat de avocatul Petru Coșleț în interesele Carolinei Lupașcu cu privire

la numirea unei expertize grafoscopice, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată înaintată de A.C.C. nr. 55/314 împotriva Carolinei Lupașcu privind

încasarea datoriei și cererea reconvențională a Carolinei Lupașcu împotriva A.C.C.

nr. 55/314 privind anularea procesului-verbal al adunării generale a membrilor

A.C.C. nr. 55/314, ca fiind neîntemeiat (f.d. 215-217).

Prin decizia din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de avocatul Petru Coșleț în interesele Carolinei Lupașcu.

S-a menținut hotărîrea din 05 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de A.C.C. nr.

55/314 împotriva Carolinei Lupașcu cu privire la încasarea datoriei și cererea

reconvențională a Carolinei Lupașcu împotriva A.C.C. nr. 55/314 privind anularea

procesului-verbal al adunării generale a membrilor A.C.C. nr. 55/314.

Pentru a decide astfel instanța de apel a considerat că concluzia primei instanțe

este una întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către apelantă sunt

nefondate.

A specificat că instanța de fond întemeiat a constatat că pîrîta a acumulat

datorii la serviciile pentru administrarea blocului, fiind încasată datoria pretinsă de

A.C.C. nr. 55/314. De către instanța de fond just și legal a fost adjudecată dobînda

de întîrziere solicitată în sumă de 9681 lei, avînd în vedere că Carolina Lupașcu nu

și-a executat obligația pecuniară de bază.

Referitor la cererea reconvențională, instanța de apel a constatat că corect a fost

respinsă cerința privind declararea nulității procesului - verbal al Adunării generale

a A.C.C. nr. 55/314 din 25 octombrie 2017, deoarece în cazul dat nu se întrunesc

temeiurile legale pentru declararea nulității procesului-verbal contestat.

La 28 noiembrie 2018, Carolina Lupașcu, reprezentată de avocatul Petru

Coșleț, a declarat recurs solicitând casarea deciziei din 18 septembrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău și hotărîrii din 05 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana, cu pronunțarea unei hotărîri noi prin care cererea de chemare în judecată să

fie respinsă ca fiind neîntemeiată și să fie admisă acțiunea reconvențională.

Ca temei de declarare a recursului au menționat prevederile art.432 alin.(2)

lit.a), b), c) Cod de procedură civilă.

În motivarea recursului a indicat că Carolina Lupașcu nu a fost citată legal la

adunarea generală a membrilor A.C.C. nr. 55/314, care se pretinde că a avut loc la

data de 07 aprilie 2014 contrar prevederilor art.27 alin.3 al Legii condominiului

fondului locativ nr.913 din 30 martie 2000, iar la procesul-verbal din 07 aprilie 2014

nu este anexată lista persoanelor, care ar fi participat la această adunare.

Instanțele ierarhic inferioare au indicat că dînsa nici nu trebuia să fie citată la

adunarea generală din 07 aprilie 2014, deoarece a obținut dreptul de proprietate

asupra spațiului comercial la data de 24 octombrie 2014. Aceasta este o interpretare

eronată a circumstanțelor cauzei, deoarece este cert faptul că dînsa a obținut dreptul

de proprietate asupra apartamentului la 05 aprilie 2011, respectiv ca membră a

A.C.C. nr. 55/314 urma să fie citată obligatoriu la adunarea generală din 07 aprilie

2014.

3

Lista membrilor A.C.C. nr. 55/314 care au fost prezenți la adunarea generală nu

a fost prezentată. Totodată, instanțele susțin că la adunarea generală a participat 27

membri din 34 membri, adunarea fiind deliberativă. Astfel, deoarece lipsește lista

persoanelor prezente la adunare, procesul-verbal este lovit de nulitate absolută prin

prisma art.220 alin. 1 Cod civil.

Curtea de Apel a susținut că hotărîrea Curții Constituționale nr.14 din 18 martie

1999 nu este aplicabilă speței, astfel fiind ignorată o normă constituțională, care era

obligată să fie aplicată la soluționarea cauzei.

Recurenta nu este de acord cu soluția instanței privind încasarea datoriei

deoarece contrar prevederilor art.26 alin.5 lit.j) al Legii condominiului fondului

locativ nr.913 din 30 martie 2000, în procesul-verbal nu se conține careva mențiuni

că suma de 1300 lei, pentru spațiile comerciale se referă anume la recurentă, dînsa

deținînd dreptul de proprietate asupra spațiului nelocativ și nu asupra spațiului

comercial.

Consideră nelegitimă hotărîrea adoptată în privința încasării dobînzii de

întîrziere, așa cum examinarea cauzei s-a tergiversat din motive ce nu-i pot fi

imputate recurentei.

În consecință, instanțele ierarhic inferioare au încălcat grav dreptul recurentei la

un proces echitabil, adoptând hotărîri nelegitime.

În conformitate cu art.434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului confirmă faptul că decizia din 18 septembrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 01

octombrie 2018 (f.d. 226), însă la dosar lipsește confirmarea recepționării deciziei

de către părți.

Prin urmare recursul declarat la 28 noiembrie 2018 de către Carolina Lupașcu,

reprezentată de avocatul Petru Coșleț, se consideră a fi depus în termenul prevăzut

de lege.

La 10 decembrie 2018, în adresa intimatului, a fost expediată copia recursului

declarat de Carolina Lupașcu, reprezentată de avocatul Petru Coșleț, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței la recurs.

Prin referința din 27 decembrie 2018 A.C.C. nr. 55/314 a solicitat să fie

considerat ca inadmisibil recursul declarat de către Carolina Lupașcu, prin

intermediul avocatului Petru Coșleț, avînd în vedere că ultimii și-au exprimat doar

dezacordul cu decizia instanței de apel și au relatat situația în viziunea acestora fără

a prezenta careva probe pertinente și justificative în acest sens, fără a indica vreun

temei concret prevăzut de prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

În conformitate cu art.439 alin.(2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

4

conformitate cu alin.(2).

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Carolina Lupașcu, reprezentată

de avocatul Petru Coșleț, este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art.432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Conform prevederilor art.433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Carolina Lupașcu, reprezentată

de avocatul Petru Coșleț, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentei cu soluția

pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respins.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are

5

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs

nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art.432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art. 6

motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în cauză (a

se vedea inter alia, Helle v.Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55; Latourniere

v.Franța, 10 decembrie 2002, parag.2; Hansen v.Norvegia, 2 octombrie 2014,

parag.71-74). De fapt în concepția instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune

motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs, care întemeindu-se pe

dispozițiile legale specificate, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”,

ceea ce s-a constatat în cazul de față (a se vedea, mutatis mutandis, Papaioannou vs

Grecia, 2 iunie 2016, parag.45 sau Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Carolina Lupașcu, reprezentată de

avocatul Petru Coșleț.

În conformitate cu art.art.270, 433 lit.a), 440 alin.(1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Carolina Lupașcu, reprezentată de

avocatul Petru Coșleț.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

6