2ra-145/19 — incasarea datoriei

Dosarul nr.2ra-145/2019 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (N. Iordachi) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Secrieru, A. Danilov, Iu.

Cimpoi) Î N C H E I E R E 23 ianuarie 2019 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Tamara Chișca-Doneva Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Carolina Lupașcu, reprezentată de avocatul Petru Coșleț, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/314 împotriva Carolinei Lupașcu privind încasarea datoriei și cererea reconvențională a Carolinei Lupașcu împotriva Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/314 privind anularea procesului- verbal al adunării generale a membrilor Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/314, împotriva deciziei din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de avocatul Petru Coșleț, în interesele Carolinei Lupașcu, cu menținerea hotărîrii din 05 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, c o n s t a t ă: La 16 noiembrie 2016 A.C.C.

nr. 55/314 a depus cerere de chemare în judecată împotriva Carolinei Lupașcu privind încasarea datoriei. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin hotărîrile Adunării Generale a membrilor A.C.C. nr. 55/314 din 07 aprilie 2014 au fost soluționate mai multe chestiuni a organizării și funcționării asociației, inclusiv a fost stabilit cuantumul plății lunare pentru administrarea blocului în sumă de 400 lei pentru apartament și 1300 lei pentru spațiu comercial. Pîrîta este membru al A.C.C. nr. 55/314 și deține cu drept de proprietate ap.XXX din str. XXX și spațiul comercial cu suprafața de 549,4 m.p., număr cadastral XXX, amplasat la parterul blocului menționat. Ambele imobile sunt administrate de A.C.C.

nr. 55/314. A menționat că pîrîta execută necorespunzător obligațiile asumate, înregistrînd datorii scadente la plățile aferente administrării spațiului necomercial, astfel în perioada de timp martie 2015 – septembrie 2016 a acumulat datorii în sumă de 25232 lei. 1 Reclamantul a solicitat încasarea datoriei în mărime de 25 232 lei, dobînzii de întîrziere, cît și a taxei de stat achitate la depunerea cererii în mărime de 756,96 lei. La 08 noiembrie 2017 A.C.C. nr. 55/314 a înaintat cerere cu privire la mărirea cuantumului pretențiilor din acțiune, solicitînd încasarea din contul Carolinei Lupașcu a datoriei acumulate pentru perioada martie 2015 – noiembrie 2017 în sumă de 44 624 lei, încasarea dobînzii de întîrziere aferente sumei datoriei în mărime de 9681,93 lei, încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.

102). La 08 noiembrie 2017 Carolina Lupașcu a înaintat cerere reconvențională împotriva A.C.C. nr. 55/314 privind anularea actului juridic. În motivarea cererii reconvenționale Carolina Lupașcu a indicat că procesul- verbal al adunării generale al A.C.C. nr. 55/314 din 07 aprilie 2014 prin care s-a stabilit plata pentru administrarea blocului locativ în sumă de 1300 lei lunar, este lovit de nulitate absolută, deoarece nu conține numărul de ordine, data și locul întocmirii, nu este înregistrat la A.C.C. nr. 55/314, este completat cu conținutul „întocmit la 07 aprilie 2014 în XXX” de către o altă persoană, nu conține data la care a fost făcută completarea respectivă, nu este indicată persoana care a adăugat textul, data, cît și lipsește semnătura persoanei respective.

Dînsa nu a fost citată și nici nu a participat la vreo adunare generală a proprietarilor blocului locativ, la care să fi fost de acord să achite lunar cîte 1300 lei lunar pentru administrarea blocului. A solicitat recunoașterea nulității absolute a procesului-verbal al adunării generale a A.C.C. nr. 55/314 din 07 aprilie 2014. La 20 noiembrie 2017 Carolina Lupașcu, reprezentată de avocatul Petru Coșleț, a înaintat supliment la cerere reconvențională împotriva A.C.C. nr. 55/314 privind anularea actului juridic, însă prin încheierea din 20 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-a refuzat în primirea acțiunii reconvenționale depuse de reprezentantul pîrîtei Carolina Lupașcu, în baza mandatului Petru Coșleț împotriva A.C.C.

nr. 55/314 cu privire la recunoașterea nulității absolute a procesului-verbal al adunării generale a membrilor A.C.C. nr. 55/314 din 07 aprilie 2014. Prin hotărârea din 05 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s- a admis cererea de chemare în judecată depusă de A.C.C. nr. 55/314 împotriva Carolinei Lupașcu cu privire la încasarea datoriei. S-a încasat din contul Carolinei Lupașcu în beneficiul A.C.C. nr. 55/314 datoria în sumă de 44 624 lei pentru perioada martie 2015 – octombrie 2017, inclusiv dobînda de întîrziere în sumă de 9681 lei, cheltuieli suportate în legătură cu achitarea taxei de stat în sumă de 1629 lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2500 lei, în total suma de 58434 lei.

S-a respins acțiunea reconvențională depusă de Carolina Lupașcu împotriva A.C.C. nr. 55/314 cu privire la anularea procesului-verbal al adunării generale (f.d.139, 146-151). Prin încheierea din 22 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s- a respins cererea cu privire la emiterea hotărîrii suplimentare depuse de reprezentantul pîrîtei Lupașcu Carolina, în baza mandatului Coșleț Petru. S-a corectat eroarea strecurată în dispozitivul încheierii pronunțate la 20 noiembrie 2017 în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de A.C.C. nr. 55/314 împotriva Carolinei Lupașcu privind încasarea datoriei, prin substituirea 2 datei procesului-verbal al adunării generale a membrilor A.C.C.

nr. 55/314 din „07 aprilie 2014” prin „25 octombrie 2017” (f.d. 156-158). Prin încheierea din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins demersul înaintat de avocatul Petru Coșleț în interesele Carolinei Lupașcu cu privire la numirea unei expertize grafoscopice, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de A.C.C. nr. 55/314 împotriva Carolinei Lupașcu privind încasarea datoriei și cererea reconvențională a Carolinei Lupașcu împotriva A.C.C. nr. 55/314 privind anularea procesului-verbal al adunării generale a membrilor A.C.C. nr. 55/314, ca fiind neîntemeiat (f.d. 215-217). Prin decizia din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de avocatul Petru Coșleț în interesele Carolinei Lupașcu.

S-a menținut hotărîrea din 05 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de A.C.C. nr. 55/314 împotriva Carolinei Lupașcu cu privire la încasarea datoriei și cererea reconvențională a Carolinei Lupașcu împotriva A.C.C. nr. 55/314 privind anularea procesului-verbal al adunării generale a membrilor A.C.C. nr. 55/314. Pentru a decide astfel instanța de apel a considerat că concluzia primei instanțe este una întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către apelantă sunt nefondate. A specificat că instanța de fond întemeiat a constatat că pîrîta a acumulat datorii la serviciile pentru administrarea blocului, fiind încasată datoria pretinsă de A.C.C.

nr. 55/314. De către instanța de fond just și legal a fost adjudecată dobînda de întîrziere solicitată în sumă de 9681 lei, avînd în vedere că Carolina Lupașcu nu și-a executat obligația pecuniară de bază. Referitor la cererea reconvențională, instanța de apel a constatat că corect a fost respinsă cerința privind declararea nulității procesului - verbal al Adunării generale a A.C.C. nr. 55/314 din 25 octombrie 2017, deoarece în cazul dat nu se întrunesc temeiurile legale pentru declararea nulității procesului-verbal contestat. La 28 noiembrie 2018, Carolina Lupașcu, reprezentată de avocatul Petru Coșleț, a declarat recurs solicitând casarea deciziei din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărîrii din 05 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, cu pronunțarea unei hotărîri noi prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca fiind neîntemeiată și să fie admisă acțiunea reconvențională.

Ca temei de declarare a recursului au menționat prevederile art.432 alin.(2) lit.a), b), c) Cod de procedură civilă. În motivarea recursului a indicat că Carolina Lupașcu nu a fost citată legal la adunarea generală a membrilor A.C.C. nr. 55/314, care se pretinde că a avut loc la data de 07 aprilie 2014 contrar prevederilor art.27 alin.3 al Legii condominiului fondului locativ nr.913 din 30 martie 2000, iar la procesul-verbal din 07 aprilie 2014 nu este anexată lista persoanelor, care ar fi participat la această adunare. Instanțele ierarhic inferioare au indicat că dînsa nici nu trebuia să fie citată la adunarea generală din 07 aprilie 2014, deoarece a obținut dreptul de proprietate asupra spațiului comercial la data de 24 octombrie 2014. Aceasta este o interpretare eronată a circumstanțelor cauzei, deoarece este cert faptul că dînsa a obținut dreptul de proprietate asupra apartamentului la 05 aprilie 2011, respectiv ca membră a A.C.C.

nr. 55/314 urma să fie citată obligatoriu la adunarea generală din 07 aprilie 2014. 3 Lista membrilor A.C.C. nr. 55/314 care au fost prezenți la adunarea generală nu a fost prezentată. Totodată, instanțele susțin că la adunarea generală a participat 27 membri din 34 membri, adunarea fiind deliberativă. Astfel, deoarece lipsește lista persoanelor prezente la adunare, procesul-verbal este lovit de nulitate absolută prin prisma art.220 alin. 1 Cod civil. Curtea de Apel a susținut că hotărîrea Curții Constituționale nr.14 din 18 martie 1999 nu este aplicabilă speței, astfel fiind ignorată o normă constituțională, care era obligată să fie aplicată la soluționarea cauzei.

Recurenta nu este de acord cu soluția instanței privind încasarea datoriei deoarece contrar prevederilor art.26 alin.5 lit.j) al Legii condominiului fondului locativ nr.913 din 30 martie 2000, în procesul-verbal nu se conține careva mențiuni că suma de 1300 lei, pentru spațiile comerciale se referă anume la recurentă, dînsa deținînd dreptul de proprietate asupra spațiului nelocativ și nu asupra spațiului comercial. Consideră nelegitimă hotărîrea adoptată în privința încasării dobînzii de întîrziere, așa cum examinarea cauzei s-a tergiversat din motive ce nu-i pot fi imputate recurentei. În consecință, instanțele ierarhic inferioare au încălcat grav dreptul recurentei la un proces echitabil, adoptând hotărîri nelegitime.

În conformitate cu art.434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele dosarului confirmă faptul că decizia din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 01 octombrie 2018 (f.d. 226), însă la dosar lipsește confirmarea recepționării deciziei de către părți. Prin urmare recursul declarat la 28 noiembrie 2018 de către Carolina Lupașcu, reprezentată de avocatul Petru Coșleț, se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. La 10 decembrie 2018, în adresa intimatului, a fost expediată copia recursului declarat de Carolina Lupașcu, reprezentată de avocatul Petru Coșleț, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței la recurs.

Prin referința din 27 decembrie 2018 A.C.C. nr. 55/314 a solicitat să fie considerat ca inadmisibil recursul declarat de către Carolina Lupașcu, prin intermediul avocatului Petru Coșleț, avînd în vedere că ultimii și-au exprimat doar dezacordul cu decizia instanței de apel și au relatat situația în viziunea acestora fără a prezenta careva probe pertinente și justificative în acest sens, fără a indica vreun temei concret prevăzut de prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În conformitate cu art.439 alin.(2), (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în 4 conformitate cu alin.(2). Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Carolina Lupașcu, reprezentată de avocatul Petru Coșleț, este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art.432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art.433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Carolina Lupașcu, reprezentată de avocatul Petru Coșleț, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respins. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are 5 caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art.432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.130 Cod de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art. 6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanța notează că obligația de a motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în cauză (a se vedea inter alia, Helle v.Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55; Latourniere v.Franța, 10 decembrie 2002, parag.2; Hansen v.Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.71-74). De fapt în concepția instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs, care întemeindu-se pe dispozițiile legale specificate, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a constatat în cazul de față (a se vedea, mutatis mutandis, Papaioannou vs Grecia, 2 iunie 2016, parag.45 sau Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Carolina Lupașcu, reprezentată de avocatul Petru Coșleț. În conformitate cu art.art.270, 433 lit.a), 440 alin.(1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Carolina Lupașcu, reprezentată de avocatul Petru Coșleț. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Tamara Chișca-Doneva Victor Burduh 6