2ra-99/19 — cu privire la determinarea modului de folosință a terenului aferent casei de locuit

Dosarul nr. 2ra-99/19

Instanța de fond: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central – R. Popescu- Balta

Instanța de apel: CA Chișinău – V. Sîrbu, V. Mihaila, A. Minciuna

ÎNCHEIERE

23 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Grigore Croitor,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Grigore

Croitor împotriva Aleutinei Naghiț cu privire la determinarea modului de folosință

a terenului aferent casei de locuit și cererea reconvențională depusă de către

Aleutina Naghiț împotriva lui Grigore Croitor cu privire la determinarea modului

de folosință a terenului aferent casei de locuit,

împotriva deciziei din data de 12 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

prin care s-a respins cererea de apel depusă de către Grigore Croitor, s-a menținut

hotărârea din data de 05 aprilie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi,

constată:

La 28 aprilie 2017 Grigore Croitor a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Aleutinei Naghiț, prin care a solicitat determinarea modului de folosință

a terenului aferent casei de locuit, situat în or. xxxxx, str. xxxxx. (f.d. 3)

Aleutina Naghiț la 25 septembrie 2017 a depus cerere reconvențională

împotriva lui Grigore Croitor, prin care la fel a solicitat determinarea modului de

folosință a terenului aferent casei de locuit, situat în or. xxxxx, str. xxxxx. ( f.d. 56-

58)

În motivarea cererilor atât Grigore Croitor cât și Aleutina Naghiț au indicat că

dețin cu drept de proprietate a câte ½ cotă-parte ideală a terenului cu numărul

cadastral xxxxx, situat în or. xxxxx, str. xxxxx. Pe terenul dat sunt amplasate patru

construcții, inclusiv casa de locuit, iar calea de acces la proprietatea imobiliară

pentru ambii coproprietari este din str. xxxxx.

Grigore Croitor a menționat că Aleutina Naghiț în mod abuziv a ocupat

terenul din fața casei de locuit și nu-i permite accesul la locuința sa, prin urmare se

consideră îndreptățit de a solicita determinarea modului de folosință a terenului

aferent casei de locuit, situat în or. xxxxx, str. xxxxx, conform raportului de

constatare tehnico – științifică nr. 025-18 din data de 23 februarie 2018.

1

La rândul său Aleutina Naghiț a menționat că nu-i îngrădește accesul lui

Grigore Croitor la proprietatea sa. De fapt, acesta dorește să construiască un garaj

în fața apartamentului deținut de către Aleutina Naghiț, ultima cu această

construcție nu este de acord, ori dreptul ei de proprietate va fi încălcat.

În opinia Aleutinei Naghiț modul de folosință a terenului urmează a fi stabilit

în baza raportului de expertiză nr. 14-28A din data de 10 februarie 2014, care a fost

efectuat de către SC „Geocard Expert” SRL, în cadrul unei alte cauze civile privind

determinarea modului de folosință a terenului aferent casei de locuit, situat în or.

xxxxx, str. xxxxx, însă care a fost scoasă de pe rol.

Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din data de 05 aprilie 2018 s-a admis

atât cererea de chemare în judecată depusă de către Grigore Croitor, cât și cererea

reconvențională depusă de către Aleutina Naghiț, s-a atribuit în folosință Aleutinei

Naghiț partea a doua din terenul cu suprafața de 0,0366 ha, ce constituie ½ cotă

parte din teren, conform planului anexat la raportul de expertiză nr. 14-28A din 10

februarie 2014, s-a atribuit în folosință lui Grigore Croitor prima parte din terenul

cu suprafața de 0,0366 ha, ce constituie ½ cotă parte din teren, conform planului

anexat la raportul de expertiză nr. 14-28A din 10 februarie 2014. ( f.d. 97, 101-

102)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 12 septembrie 2018 a respins

apelul declarat de către Grigore Croitor, a menținut hotărârea din data de 05 aprilie

2018 a Judecătoriei Anenii Noi. ( f.d. 119, 120-122)

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 12 noiembrie 2018 a depus

recurs Grigore Croitor, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri privind

admiterea acțiunii sale și respingerea acțiunii reconvenționale depuse de către

Aleutina Naghîț. ( f.d. 1127-129)

În motivarea recursului Grigore Croitor a indicat că atât instanța de apel cât și

instanța de fond au încălcat normele de drept material.

În opinia recurentului instanțele de judecată au stabilit modul de folosință a

terenului în așa fel încât se aduce atingere drepturilor sale ca coproprietar al

terenului aflat în litigiu, ori unica cale de acces la bunurile sale imobile este poarta

de intrare în curte, de care acesta a fost lipsit.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la data de 12 septembrie 2018.

Recursul declarat de către Grigore Croitor la data de 12 noiembrie 2018 este depus

în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către

Grigore Croitor este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de

judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu

2

pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu

pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură

civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în

recursul declarat de către Grigore Croitor asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conțin

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele

de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recursuri nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Grigore Croitor inadmisibil.

3

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Grigore Croitor, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

4