ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 16.01.2019

2ra-12/19 — evacuare fără acordarea altui spatiu locativ, constatarea nulitătii contractelor de vînzare-cumpărare a bunului imobil

HOTĂRÂRE
16.01.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
evacuare fără acordarea altui spatiu locativ, constatarea nulitătii contractelor de vînzare-cumpărare a bunului imobil
Temei legal
nulitatea actului juridic fictiv sau simulat
Citează această cauză
2ra-12/19 — evacuare fără acordarea altui spatiu locativ, constatarea nulitătii contractelor de vînzare-cumpărare a bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-12/19

prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău (jud. E. Palanciuc)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. Iu. Cotruță, V. Sîrbu, V. Mihailă)

16 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Lilia Munteanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Baltaga

împotriva lui Pavel Pijevschi, Liliei Munteanu, Victor Munteanu și Vlaicu

Munteanu cu privire la evacuare fără acordarea altui spațiu locativ și la cererea

reconvențională depusă de Lilia Munteanu și Victor Munteanu împotriva lui Victor

Baltaga, Angelei Baltaga și Pavel Pijevschi cu privire la constatarea nulității

contractelor de vânzare-cumpărare a bunului imobil,

împotriva deciziei din 24 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de către Lilia Munteanu și Victor Munteanu și a fost

menținută hotărârea din 07 septembrie 2016 a Judecătoriei Centru, municipiul

Chișinău,

constată:

La data de 11 decembrie 2014 Victor Baltaga a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Pavel Pijevschi, Liliei Munteanu, Victor Munteanu și Vlaicu

Munteanu cu privire la evacuare fără acordarea altui spațiu locativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 29 septembrie 2010

a semnat cu pârâtul Pavel Pijevschi la notarul public Olga Bondarciuc, cu sediul în

mun. Chișinău, bd. Cantemir,1/1, contractul de vânzare-cumpărare nr. 6248 a

terenului cu destinația pentru construcție cu suprafața de 0,066 ha, cu nr. cadastral

xxxx și a casei de locuit individuale cu suprafața de 175,3 m. p., cu nr.cadastral

xxxx și a terenului cu destinația pentru construcții cu suprafața de 0,0358 ha, cu nr.

cadastral xxxx, la prețul convenit cu pârâtul, achitându-i acestuia suma integrală la

momentul semnării contractului.

A menționat că, la data de 07 octombrie 2010 contractul de vânzare-

cumpărare a bunului imobil a fost înregistrat la OTC Chișinău.

1

A afirmat că, la momentul semnării contractului, pârâtul Pavel Pijevschi l-a

rugat să-i permită să locuiască în imobil o perioadă de timp, deoarece are nevoie de

timp pentru a-și cumpăra o altă locuință.

A susținut că, mizând pe buna-credință a pârâtului Pavel Pijevschi, i-a

permis ultimului să rămână în imobil fără a semna cu el careva acte juridice în

acest sens, însă, ulterior, acesta nu a mai fost de găsit pe adresa indicată.

A declarat că, pârâtul Pavel Pijevschi a permis pârâtei Lilia Munteanu să

locuiască împreună cu copiii săi în imobilul menționat.

A relatat că, din discuțiile avute cu pârâta, ultima a fost de acord să-i achite

chiria, însă în ultima perioadă a refuzat să o achite pe motiv că, nu are surse de

venit, mai mult ca atât, refuză categoric să elibereze imobilul, iar solicitările sale,

adresate pârâților, care ilegal locuiesc în imobilul său, în vederea eliberării

imobilului, s-au soldat cu eșec.

A invocat că, la data de 25 noiembrie 2014, deplasându-se spre imobilul

menționat pentru a solicita pârâților înlăturarea obstacolelor în exercitarea

dreptului de proprietate, a fost bruscat în mod violent de către pârâtul Pavel

Pijevschi și scos afară din ograda imobilului, al cărui proprietar este.

A solicitat evacuarea lui Pavel Pijevschi, Liliei Munteanu și a copiilor

minori ai acesteia din imobilul din str. xxxx și încasarea în mod solidar de la pârâți

a cheltuielilor de judecată.

La data de 06 iulie 2015 Lilia Munteanu și Victor Munteanu au depus cerere

reconvențională împotriva lui Pavel Pijevschi, Victor Baltaga și Angelei Baltaga cu

privire la declararea nulității contractelor de vânzare-cumpărare a bunului imobil.

În motivarea acțiunii reconvenționale pârâții au indicat că, la data de 20 mai

2010, în baza contractului de împrumut, înregistrat de către notarul public, Olga

Bondarciuc cu nr. 2195, Lilia Munteanu a împrumut de la Constantin Baltaga suma

de 145000 de dolari SUA.

Au menționat că, în scopul asigurării restituirii împrumutului, în aceeași zi,

Lilia Munteanu a încheiat cu Constantin Baltaga contractul de ipotecă înregistrat

de același notar public Olga Bondarciuc cu nr. 2198, prin care a gajat bunurile

imobile, ce-i aparțin, situate în mun. xxxx.

Au susținut că, în legătură cu faptul că, ulterior, situația financiară li s-a

înrăutățit, i-au propus lui Constantin Baltaga să accepte și să participe la vânzarea

imobilelor gajate, iar din banii obținuți să-i restituie împrumutul, fapt acceptat de

ultimul.

Au afirmat că, la începutul lunii septembrie a anului 2010 un potențial

cumpărător a dorit să procure imobilele gajate la prețul de 200000 de Euro.

Au relevat că, aflând despre intenția reală a cumpărătorului de a procura

imobilele gajate la prețul de 200000 de Euro, Constantin Baltaga s-a răzgândit și a

condiționat darea acordului său în calitate de creditor gajist la vânzarea imobilelor,

insistând să se încheie un contract de vânzare-cumpărare suplimentar și după

aceasta să fie introdus în calitate de cumpărător tatăl său, Victor Baltaga, care va

prelua pe viitor calitatea de împrumutător.

Au indicat că, neavând altă posibilitate de a soluționa problema restituirii

împrumutului, au acceptat această propunere. Astfel, la data de 14 septembrie

2010, cu acordul creditorului gajist, Constantin Baltaga, a înstrăinat lui Pavel

2

Pijevschi imobilele gajate, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat

și înregistrat la notarul public Olga Bondarciuc cu nr. 5866.

Au mai invocat că, ulterior, după 15 zile, la data de 29 septembrie 2010, cu

acordul creditorului gajist, Constantin Baltaga, Pavel Pijevschi a înstrăinat lui

Victor Baltaga imobilele gajate în baza contractului de vânzare-cumpărare,

autentificat și înregistrat de notarul public Olga Bondarciuc cu nr. 6248.

Au declarat că, încheierea ambelor contracte de vânzare-cumpărare a fost

fictivă, deoarece atât Pavel Pijevschi, cât și Victor Baltaga, după cum le-a fost

înțelegerea, nu au achitat prețul pentru imobile, nefiind transmise imobilele în

posesie și continuând să locuiască până în prezent în casa de locuit situată în xxxx.

Au relatat că, la data de 29 septembrie 2010 Constantin Baltaga a depus o

declarație autentificată și înregistrată de notarul public Olga Bondarciuc cu

nr.6250, prin care a declarat că, suma împrumutului bănesc a fost achitată de către

Lilia Munteanu și este de acord să fie ridicată grevarea asupra imobilelor gajate.

Au mai relatat că, tot la data de 29 septembrie 2010, Pavel Pijevschi, în

calitate de vânzător și Victor Baltaga, în calitate de cumpărător, au încheiat un

contract, prin care a fost transferată datoria sa de la Constantin Baltaga către

Victor Baltaga, stabilind prețul real al imobilelor vândute fictiv în mărime de

200000 de Euro, iar Victor Baltaga s-a obligat să-și primească banii în urma

vânzării-cumpărării imobilelor sub controlul său și să-i transmită diferența dintre

200000 de Euro și 140000 de dolari SUA plus 30000 Euro, care constituie suma de

65949 de Euro.

Au invocat că, în asemenea împrejurări au fost încheiate contractele de

vânzare-cumpărare din 14 septembrie 2010 și din 29 septembrie 2010, fiind

simulate, la încheierea cărora părțile nu au avut intenția de vânzare-cumpărare

reală a imobilelor, dar transferul datoriei Liliei Munteanu de la Constantin Baltaga

către tatăl său, Victor Baltaga.

Au susținut că, după încheierea acestor contracte, pârâtul Victor Baltaga a

renunțat să mai colaboreze și să le returneze imobilele în condițiile convenite,

mărind ilegal suma împrumutului.

Au afirmat că, peste 4 ani, prin luna octombrie a anului 2014, pârâtul Victor

Baltaga s-a adresat la furnizorii de servicii comunale și în prag de iarnă a solicitat

deconectarea imobilelor de la serviciile comunale, cu scopul de a-i determina să

părăsească locuința, iar el să o dobândească în baza contractelor de vânzare-

cumpărare fictive.

Au solicitat constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare încheiat

între Lilia Munteanu și Pavel Pijevschi la data de 14 septembrie 2010 și a

contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil încheiat între Pavel Pijevschi

și Victor Baltaga la data de 29 septembrie 2010 și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 07 septembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău

acțiunea depusă de către Victor Baltaga a fost admisă și au fost evacuați Pavel

Pijevschi, Lilia Munteanu și copiii minori, Victor Munteanu și Vlaicu Munteanu

din imobilul din str. xxxx, fără acordarea altui spațiu locativ. Acțiunea

reconvențională a fost respinsă ca neîntemeiată.

3

Prin decizia din 14 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul declarat de către Lilia Munteanu și Victor Munteanu, a fost casată hotărârea

primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea depusă de către

Victor Baltaga a fost respinsă ca neîntemeiată și a fost admisă acțiunea

reconvențională depusă de către Lilia Munteanu și Victor Munteanu.

Prin decizia din 20 septembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de către Victor Baltaga și Angela Baltaga, a fost casată decizia

instanței de apel și a fost restituită cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată.

Prin decizia din 24 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de către Lilia Munteanu și Victor Munteanu și a fost menținută

hotărârea primei instanțe.

La data de 27 martie 2018 și 13 noiembrie 2018 Lilia Munteanu a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii inițiale și admitere a acțiunii reconvenționale.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe.

A menționat că, instanțele judecătorești nu au dat apreciere cuvenită

acordului semnat la data de 29 septembrie 2010 între Pavel Pijevschi, Victor

Baltaga și Lilia Munteanu, care probează că, contractele de vânzare-cumpărare

încheiate la 14 septembrie 2010 și 29 septembrie 2010 sunt fictive.

A susținut că, instanța de apel a ignorat argumentele invocate de către ea în

cererea de apel și nu s-a pronunțat asupra acestora, fapt ce constituie o încălcare

esențială a normelor de drept procedural, ce a dus la soluționarea greșită a cauzei.

A afirmat că, în lipsa unui răspuns clar și explicit referitor la argumentele

esențiale invocate în cererea de apel, hotărârea judecătorească se consideră

nemotivată. Nemotivarea hotărârii constituie o încălcare a dreptului la judecarea

cauzei în mod echitabil, garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care obligă

judecătorii naționali să-și motiveze deciziile, pentru a nu lăsa părțile într-o stare de

incertitudine și a nu le crea impresia că nu au fost auzite.

A relevat că, instanța de apel, la examinarea cauzei, a depășit limitele

pretențiilor înaintate și, anume. a dispus evacuarea lui Pavel Pijevschi, Liliei

Munteanu și a copiilor minori din imobilul din str. M. Lermontov,90a, fără

acordarea altui spațiu locativ, contrar prevederilor art. 240 alin. (3) CPC.

A declarat că, concluziile instanțelor judecătorești, expuse în hotărâri, sunt în

contradicție cu circumstanțele cauzei și instanțele judecătorești au apreciat arbitrar

probele.

Prin referința depusă la data de 26 octombrie 2018 Victor Baltaga și Angela

Baltaga, reprezentați de avocatul Ivan Turceac, au solicitat considerarea recursului

ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 28 noiembrie 2018 a considerat recursul admisibil

și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

4

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și

care urmează a fi respins cu menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să mențină decizia instanței de apel și,

după caz, hotărârea primei instanțe.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la data de 20 mai 2010

Constantin Baltaga a împrumutat Liliei Munteanu suma de 145000 de dolari SUA,

fapt confirmat prin contractul de împrumut bănesc, înregistrat de către notarul

public Olga Bondarciuc cu nr. 2195.

În aceeași zi, în scopul garantării restituirii împrumutului în termenul

prevăzut în contractul de împrumut bănesc și executării în termen a obligațiilor

asumate, între Constantin Baltaga și Lilia Munteanu a fost încheiat contractul de

ipotecă, conform căruia ultima a gajat bunurile imobile din str. xxxx și, anume,

terenul cu nr. cadastral xxxx, cu destinația pentru construcții, cu suprafața totală de

0,065 ha și casa de locuit individuală amplasată pe acest teren, cu nr. cadastral

xxxx, cu suprafața de 175,3 m. p., care-i aparține și bunul imobil din str. xxxx și,

anume, terenul cu nr.cadastral xxxx, cu destinația pentru construcții, cu suprafața

totală de 0,0358 ha, care-i aparține.

De asemenea, s-a constatat că, la data de 14 septembrie 2010, între Lilia

Munteanu, care acționa din numele său și din numele lui Victor Munteanu în baza

procurii, în calitate de vânzător și Pavel Pijevschi, în calitate de cumpărător, a fost

încheiat contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil, prin care vânzătorul a

vândut, iar cumpărătorul a cumpărat terenul cu destinația pentru construcții, cu

suprafața de 0,065 ha, cu nr. cadastral xxxx și construcția amplasată pe el - casa de

locuit individuală cu suprafața de 175,3 m. p., cu nr.cadastral xxxx, situate în xxxx

și terenul cu destinația pentru construcții, cu suprafața de 0,0358 ha, cu nr.

cadastral xxxx.

La data de 29 septembrie 2010, între Pavel Pijevschi, în calitate de vânzător

și Victor Baltaga, în calitate de cumpărător, a fost încheiat contractul de vânzare-

cumpărare a bunului imobil, prin care vânzătorul a vândut, iar cumpărătorul a

cumpărat terenul cu destinația pentru construcții, cu suprafața de 0,065 ha, cu

nr.cadastral xxxx și construcția amplasată pe el - casa de locuit individuală cu

suprafața de 175,3 m. p., cu nr. cadastral xxxx și terenul cu destinația pentru

construcții, cu suprafața de 0,0358 ha, cu nr. cadastral xxxx.

Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, proprietari ai imobilului

din str. xxxx sunt Victor Baltaga și Angela Baltaga.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Victor Baltaga a solicitat

evacuarea lui Pavel Pijevschi, Liliei Munteanu și a copiilor minori ai acesteia,

Victor Munteanu și Vlaicu Munteanu din imobilul din str. xxxx și încasarea

cheltuielilor de judecată.

La rândul lor, Lilia Munteanu și Victor Munteanu, înaintând prezenta cerere

reconvențională, au solicitat constatarea nulității contractului de vânzare-

cumpărare a bunului imobil încheiat între Lilia Munteanu și Pavel Pijevschi la data

5

de 14 septembrie 2010 și a contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil

încheiat între Pavel Pijevschi și Victor Baltaga la data de 29 septembrie 2010 și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia temeiniciei acțiunii inițiale, dispunând evacuarea lui Pavel Pijevschi,

Liliei Munteanu și a copiilor minori, Victor Munteanu și Vlaicu Munteanu din

imobilul din str. xxxx, fără acordarea altui spațiu locativ și netemeiniciei acțiunii

reconvenționale.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de

către Lilia Munteanu și Victor Munteanu, a ajuns la concluzia netemeiniciei

acestuia, menținând hotărârea primei instanțe, pe care a considerat-o întemeiată și

legală.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu

legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că,

soluția dată de către instanțele judecătorești este una întemeiată și legală.

Conform art. 195 din Codul civil, actul juridic civil este manifestarea de

către persoane fizice și juridice a voinței îndreptate spre nașterea, modificarea sau

stingerea drepturilor și obligațiilor civile.

Conform art. 199 din Codul civil, consimțământ este manifestarea,

exteriorizată, de voință a persoanei de a încheia un act juridic. Consimțământul

este valabil dacă provine de la o persoană cu discernământ, este exprimat cu

intenția de a produce efecte juridice și nu este viciat.

Art. 217 din Codul civil prevede că, nulitatea absolută a actului juridic poate

fi invocată de orice persoană care are un interes născut și actual. Instanța de

judecată o invocă din oficiu. Nulitatea absolută nu poate fi înlăturată prin

confirmarea de către părți a actului lovit de nulitate. Acțiunea în constatare a

nulității absolute este imprescriptibilă.

Conform art. 221 din Codul civil, actul juridic încheiat fără intenția de a

produce efecte juridice (actul juridic fictiv) este nul. Actul juridic încheiat cu

intenția de a ascunde un alt act juridic (actul juridic simulat) este nul. Referitor la

actul juridic avut în vedere de părți se aplică regulile respective. În cazul trecerii

bunului dobândit în baza unui act juridic fictiv la un terț de bună-credință, se

consideră că trecerea a avut loc în baza unui temei juridic valabil.

Conform art. 666 alin. (l) și (2) din Codul civil, contract este acordul de

voință realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modifică

sau se sting raporturi juridice. Contractului îi sunt aplicabile normele cu privire la

actul juridic.

Art. 753 din Codul civil prevede că, prin contractul de vânzare-cumpărare, o

parte (vânzător) se obligă să predea un bun în proprietate celeilalte părți

(cumpărător), iar aceasta se obligă să preia bunul și să plătească prețul convenit.

Din materialele dosarului și, anume, din cererea reconvențională rezultă că,

Lilia Munteanu și Victor Munteanu, solicitând constatarea nulității contractului de

vânzare-cumpărare încheiat între Lilia Munteanu și Pavel Pijevschi la data de 14

septembrie 2010 și a contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil încheiat

între Pavel Pijevschi și Victor Baltaga la data de 29 septembrie 2010, au invocat

că, aceste contracte sunt fictive, deoarece Pavel Pijevschi nu le-a achitat prețul

6

pentru imobile și Victor Baltaga, de asemenea, nu a achitat lui Pavel Pijevschi

prețul pentru imobile.

La caz, se reține că, însuși din contractele de vânzare-cumpărare enunțate

urmează că, părțile contractante au declarat discern că, contractul este acordul de

voință realizat între ei cu intenția de a produce efecte juridice și nu este viciat,

prețul fiind stabilit de părți la comun acord, fiind un preț real și achitat de către

cumpărător până la semnarea contractului.

Actele cauzei denotă faptul că, în acest sens, la data de 29 septembrie 2010 a

fost întocmită și o confirmare, semnată de către Pavel Pijevschi, Victor Baltaga și

Lilia Munteanu, prin care se confirmă faptul că, prețul real al imobilelor din

str.xxxx constituie 200000 de Euro, dintre care 140000 de dolari SUA și 30000 de

Euro au fost transmiși, iar restul sumei constituie prețul terenului aferent casei de

locuit, ce se află în folosința vânzătorului, în privința căruia n-au fost perfectate

actele conform legislației în vigoare (f. d. 44, vol. l).

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, Lilia Munteanu și Victor

Munteanu au invocat că, Victor Baltaga nu a intrat în posesia și folosința

imobilului din str. xxxx, iar până la moment, ei domiciliază în acest imobil.

Conform explicațiilor date de către Victor Baltaga, Pavel Pijevschi 1-a rugat

să-i permită să locuiască în imobil o perioadă, deoarece are nevoie de timp pentru

a-și cumpăra o altă locuință, iar el, mizând pe buna-credință a lui Pavel Pijevschi,

i-a permis să rămână în imobil fără a semna cu el careva acte juridice în acest sens,

însă, ulterior, ultimul nu a mai fost de găsit pe adresa indicată. La rândul său, Pavel

Pijevschi i-a permis Liliei Munteanu să locuiască împreună cu copiii săi în acest

imobil.

Actele cauzei mai denotă faptul că, Lilia Munteanu și Victor Munteanu au

invocat și faptul că, contractele de vânzare-cumpărare a bunului imobil încheiate la

data de 14 septembrie 2010 și 29 septembrie 2010 sunt simulate, la încheierea

cărora părțile nu au avut intenția de vânzare-cumpărare reală a imobilelor, dar

transferul datoriei Liliei Munteanu de la Constantin Baltaga către tatăl său, Victor

Baltaga.

La caz, se reține că, actul juridic simulat implică existența de fapt a două

acte, dintre care unul este aparent și nu este menit să producă nici un efect, iar altul

este secret, care diferă de cel aparent privitor la natura, părțile sau conținutul

operației juridice.

La materialele dosarului, însă, nu au fost prezentate careva acte, ce ar duce la

constatarea de către instanța de judecată a faptului că, contractele contestate sunt

acte juridice simulate.

Mai mult ca atât, însuși din contractele de vânzare-cumpărare contestate

urmează că, au fost încheiate între Lilia Munteanu și Pavel Pijevschi și Pavel

Pijevschi și Victor Baltaga, iar Lilia Munteanu a împrumutat banii de la Constantin

Baltaga, având datorii față de ultimul, fapt confirmat în ședințele de judecată ale

instanțelor judecătorești însuși de către Lilia Munteanu.

În asemenea circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, instanțele

judecătorești corect au concluzionat că, n-au fost stabilite careva temeiuri, ce ar

duce la nulitatea contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil, încheiat la

data de 14 septembrie 2010, între Lilia Munteanu și Victor Munteanu și a

7

contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil, încheiat la data de 29

septembrie 2010, între Pavel Pijevschi și Victor Baltaga și, prin urmare, temeinic și

legal au respins acțiunea reconvențională, iar argumentele invocate de către

recurentă în acest sens nu pot fi reținute, deoarece sunt neîntemeiate.

Din materialele dosarului rezultă că, în temeiul contractului de vânzare-

cumpărare a bunului imobil din 29 septembrie 2010, Victor Baltaga și Angela

Baltaga au devenit proprietarii terenului cu destinația pentru construcții, cu

suprafața de 0,065 ha, cu nr. cadastral xxxx și construcția amplasată pe el - casa de

locuit individuală cu suprafața de 175,3 m. p., cu nr. cadastral xxxx.

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, pînă în prezent, Pavel

Pijevschi, Lilia Munteanu, Victor Munteanu și Vlaicu Munteanu locuiesc în casa

de locuit din str. xxxx, care aparține lui Victor Baltaga și Angelei Baltaga cu drept

de proprietate.

Conform art. 315 alin. (1) din Codul civil, proprietarul are drept de

posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului, iar conform art. 316 alin.

(1) și (2) din Codul civil, proprietatea este, în condițiile legii, inviolabilă. Dreptul

de proprietate este garantat. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară

numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă și prealabilă despăgubire.

Exproprierea se efectuează în condițiile legii.

Conform art. 46 alin. (1) și (2) din Constituția RM, statul ocrotește

proprietatea și aceasta nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăților și

demnității omului. Dreptul de proprietate privată este garantat și nimeni nu poate

pune careva obstacole proprietarului pentru folosirea proprietății sale.

Conform art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană pentru

Apararea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, orice persoană fizică

sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de

proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de

lege și de principiile generale ale dreptului internațional.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că, instanțele judecătorești temeinic și legal au

admis acțiunea inițială, dispunând evacuarea lui Pavel Pijevschi, Liliei Munteanu

și a copiilor minori, Victor Munteanu și Vlaicu Munteanu din imobilul din

str.xxxx, fără acordarea altui spațiu locativ.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe sunt întemeiate și legale, iar

argumentele invocate de către recurentă sunt neîntemeiate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de către Lilia Munteanu.

Se menține decizia din 24 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 07 septembrie 2016 a Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău în

8

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Baltaga împotriva

lui Pavel Pijevschi, Liliei Munteanu, Victor Munteanu și Vlaicu Munteanu cu

privire la evacuare fără acordarea altui spațiu locativ și la cererea reconvențională

depusă de Lilia Munteanu și Victor Munteanu împotriva lui Victor Baltaga,

Angelei Baltaga și Pavel Pijevschi cu privire la constatarea nulității contractelor de

vânzare-cumpărare a bunului imobil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

9

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-09-20
0,97
2ra-1287/17 — declararea nulitătii actelor juridice, recunoasterea dreptului de proprietate, evacuarea
Dosarul nr. 2ra–1287/17 Prima instanţă: Judecătoria Centru mun. Chişinău, judecător - E. Palanciuc Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău, judecători - A. Panov, M. Guzun, A. Minciuna D E C I Z I E 20 septembrie 2017 mun. Chişinău Colegi
CSJ 2019-03-06
0,94
2ra-339/19 — declararea nulitatii contractelor de vanzare-cumparare a bunului imobil, evacuare.
Dosarul nr. 2ra-339/19 Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău (S. Iorgov) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, I. Muruianu, A. Minciuna) Î N C H E I E R E 06 martie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi
CSJ 2019-02-06
0,93
2ra-51/19 — declararea nulitatii contractului de vinzare-cumparare
Dosarul nr. 2ra-51/19 Prima instanță: Judecătoria Străşeni, sediul Central (jud. T. Andronic) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. V. Sîrbu, V. Mihaila, A. Minciuna) DECIZIE 06 februarie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comerci
CSJ 2020-08-19
0,93
2ra-992/20 — Evacuare, fără acordarea altui spațiu locativ
Dosarul nr. 2ra-992/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud. V. Martînenco) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, V. Buhnaci, V. Sîrbu) Î N C H E I E R E 19 august 2020 mun. Chișinău Colegiul civil,
CSJ 2020-07-15
0,93
2rh-59/20 — evacuarea din bunul imobil
Dosarul nr. 2rh-59/2020 prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: E. Galuşceac) instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud: I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov) instanţa de recurs: Curtea Supremă de Justiţie (Iu. Sîrcu,
Sursă