2ra-12/19 — evacuare fără acordarea altui spatiu locativ, constatarea nulitătii contractelor de vînzare-cumpărare a bunului imobil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- evacuare fără acordarea altui spatiu locativ, constatarea nulitătii contractelor de vînzare-cumpărare a bunului imobil
- Temei legal
- nulitatea actului juridic fictiv sau simulat
2ra-12/19 — evacuare fără acordarea altui spatiu locativ, constatarea nulitătii contractelor de vînzare-cumpărare a bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-12/19
prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău (jud. E. Palanciuc)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. Iu. Cotruță, V. Sîrbu, V. Mihailă)
DECIZIE
16 ianuarie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
Dumitru Mardari
Mariana Pitic
examinând recursul declarat de către Lilia Munteanu,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Baltaga
împotriva lui Pavel Pijevschi, Liliei Munteanu, Victor Munteanu și Vlaicu
Munteanu cu privire la evacuare fără acordarea altui spațiu locativ și la cererea
reconvențională depusă de Lilia Munteanu și Victor Munteanu împotriva lui Victor
Baltaga, Angelei Baltaga și Pavel Pijevschi cu privire la constatarea nulității
contractelor de vânzare-cumpărare a bunului imobil,
împotriva deciziei din 24 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost respins apelul declarat de către Lilia Munteanu și Victor Munteanu și a fost
menținută hotărârea din 07 septembrie 2016 a Judecătoriei Centru, municipiul
Chișinău,
constată:
La data de 11 decembrie 2014 Victor Baltaga a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Pavel Pijevschi, Liliei Munteanu, Victor Munteanu și Vlaicu
Munteanu cu privire la evacuare fără acordarea altui spațiu locativ.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 29 septembrie 2010
a semnat cu pârâtul Pavel Pijevschi la notarul public Olga Bondarciuc, cu sediul în
mun. Chișinău, bd. Cantemir,1/1, contractul de vânzare-cumpărare nr. 6248 a
terenului cu destinația pentru construcție cu suprafața de 0,066 ha, cu nr. cadastral
xxxx și a casei de locuit individuale cu suprafața de 175,3 m. p., cu nr.cadastral
xxxx și a terenului cu destinația pentru construcții cu suprafața de 0,0358 ha, cu nr.
cadastral xxxx, la prețul convenit cu pârâtul, achitându-i acestuia suma integrală la
momentul semnării contractului.
A menționat că, la data de 07 octombrie 2010 contractul de vânzare-
cumpărare a bunului imobil a fost înregistrat la OTC Chișinău.
1
A afirmat că, la momentul semnării contractului, pârâtul Pavel Pijevschi l-a
rugat să-i permită să locuiască în imobil o perioadă de timp, deoarece are nevoie de
timp pentru a-și cumpăra o altă locuință.
A susținut că, mizând pe buna-credință a pârâtului Pavel Pijevschi, i-a
permis ultimului să rămână în imobil fără a semna cu el careva acte juridice în
acest sens, însă, ulterior, acesta nu a mai fost de găsit pe adresa indicată.
A declarat că, pârâtul Pavel Pijevschi a permis pârâtei Lilia Munteanu să
locuiască împreună cu copiii săi în imobilul menționat.
A relatat că, din discuțiile avute cu pârâta, ultima a fost de acord să-i achite
chiria, însă în ultima perioadă a refuzat să o achite pe motiv că, nu are surse de
venit, mai mult ca atât, refuză categoric să elibereze imobilul, iar solicitările sale,
adresate pârâților, care ilegal locuiesc în imobilul său, în vederea eliberării
imobilului, s-au soldat cu eșec.
A invocat că, la data de 25 noiembrie 2014, deplasându-se spre imobilul
menționat pentru a solicita pârâților înlăturarea obstacolelor în exercitarea
dreptului de proprietate, a fost bruscat în mod violent de către pârâtul Pavel
Pijevschi și scos afară din ograda imobilului, al cărui proprietar este.
A solicitat evacuarea lui Pavel Pijevschi, Liliei Munteanu și a copiilor
minori ai acesteia din imobilul din str. xxxx și încasarea în mod solidar de la pârâți
a cheltuielilor de judecată.
La data de 06 iulie 2015 Lilia Munteanu și Victor Munteanu au depus cerere
reconvențională împotriva lui Pavel Pijevschi, Victor Baltaga și Angelei Baltaga cu
privire la declararea nulității contractelor de vânzare-cumpărare a bunului imobil.
În motivarea acțiunii reconvenționale pârâții au indicat că, la data de 20 mai
2010, în baza contractului de împrumut, înregistrat de către notarul public, Olga
Bondarciuc cu nr. 2195, Lilia Munteanu a împrumut de la Constantin Baltaga suma
de 145000 de dolari SUA.
Au menționat că, în scopul asigurării restituirii împrumutului, în aceeași zi,
Lilia Munteanu a încheiat cu Constantin Baltaga contractul de ipotecă înregistrat
de același notar public Olga Bondarciuc cu nr. 2198, prin care a gajat bunurile
imobile, ce-i aparțin, situate în mun. xxxx.
Au susținut că, în legătură cu faptul că, ulterior, situația financiară li s-a
înrăutățit, i-au propus lui Constantin Baltaga să accepte și să participe la vânzarea
imobilelor gajate, iar din banii obținuți să-i restituie împrumutul, fapt acceptat de
ultimul.
Au afirmat că, la începutul lunii septembrie a anului 2010 un potențial
cumpărător a dorit să procure imobilele gajate la prețul de 200000 de Euro.
Au relevat că, aflând despre intenția reală a cumpărătorului de a procura
imobilele gajate la prețul de 200000 de Euro, Constantin Baltaga s-a răzgândit și a
condiționat darea acordului său în calitate de creditor gajist la vânzarea imobilelor,
insistând să se încheie un contract de vânzare-cumpărare suplimentar și după
aceasta să fie introdus în calitate de cumpărător tatăl său, Victor Baltaga, care va
prelua pe viitor calitatea de împrumutător.
Au indicat că, neavând altă posibilitate de a soluționa problema restituirii
împrumutului, au acceptat această propunere. Astfel, la data de 14 septembrie
2010, cu acordul creditorului gajist, Constantin Baltaga, a înstrăinat lui Pavel
2
Pijevschi imobilele gajate, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat
și înregistrat la notarul public Olga Bondarciuc cu nr. 5866.
Au mai invocat că, ulterior, după 15 zile, la data de 29 septembrie 2010, cu
acordul creditorului gajist, Constantin Baltaga, Pavel Pijevschi a înstrăinat lui
Victor Baltaga imobilele gajate în baza contractului de vânzare-cumpărare,
autentificat și înregistrat de notarul public Olga Bondarciuc cu nr. 6248.
Au declarat că, încheierea ambelor contracte de vânzare-cumpărare a fost
fictivă, deoarece atât Pavel Pijevschi, cât și Victor Baltaga, după cum le-a fost
înțelegerea, nu au achitat prețul pentru imobile, nefiind transmise imobilele în
posesie și continuând să locuiască până în prezent în casa de locuit situată în xxxx.
Au relatat că, la data de 29 septembrie 2010 Constantin Baltaga a depus o
declarație autentificată și înregistrată de notarul public Olga Bondarciuc cu
nr.6250, prin care a declarat că, suma împrumutului bănesc a fost achitată de către
Lilia Munteanu și este de acord să fie ridicată grevarea asupra imobilelor gajate.
Au mai relatat că, tot la data de 29 septembrie 2010, Pavel Pijevschi, în
calitate de vânzător și Victor Baltaga, în calitate de cumpărător, au încheiat un
contract, prin care a fost transferată datoria sa de la Constantin Baltaga către
Victor Baltaga, stabilind prețul real al imobilelor vândute fictiv în mărime de
200000 de Euro, iar Victor Baltaga s-a obligat să-și primească banii în urma
vânzării-cumpărării imobilelor sub controlul său și să-i transmită diferența dintre
200000 de Euro și 140000 de dolari SUA plus 30000 Euro, care constituie suma de
65949 de Euro.
Au invocat că, în asemenea împrejurări au fost încheiate contractele de
vânzare-cumpărare din 14 septembrie 2010 și din 29 septembrie 2010, fiind
simulate, la încheierea cărora părțile nu au avut intenția de vânzare-cumpărare
reală a imobilelor, dar transferul datoriei Liliei Munteanu de la Constantin Baltaga
către tatăl său, Victor Baltaga.
Au susținut că, după încheierea acestor contracte, pârâtul Victor Baltaga a
renunțat să mai colaboreze și să le returneze imobilele în condițiile convenite,
mărind ilegal suma împrumutului.
Au afirmat că, peste 4 ani, prin luna octombrie a anului 2014, pârâtul Victor
Baltaga s-a adresat la furnizorii de servicii comunale și în prag de iarnă a solicitat
deconectarea imobilelor de la serviciile comunale, cu scopul de a-i determina să
părăsească locuința, iar el să o dobândească în baza contractelor de vânzare-
cumpărare fictive.
Au solicitat constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare încheiat
între Lilia Munteanu și Pavel Pijevschi la data de 14 septembrie 2010 și a
contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil încheiat între Pavel Pijevschi
și Victor Baltaga la data de 29 septembrie 2010 și încasarea cheltuielilor de
judecată.
Prin hotărârea din 07 septembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău
acțiunea depusă de către Victor Baltaga a fost admisă și au fost evacuați Pavel
Pijevschi, Lilia Munteanu și copiii minori, Victor Munteanu și Vlaicu Munteanu
din imobilul din str. xxxx, fără acordarea altui spațiu locativ. Acțiunea
reconvențională a fost respinsă ca neîntemeiată.
3
Prin decizia din 14 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost admis
apelul declarat de către Lilia Munteanu și Victor Munteanu, a fost casată hotărârea
primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea depusă de către
Victor Baltaga a fost respinsă ca neîntemeiată și a fost admisă acțiunea
reconvențională depusă de către Lilia Munteanu și Victor Munteanu.
Prin decizia din 20 septembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție a fost admis
recursul declarat de către Victor Baltaga și Angela Baltaga, a fost casată decizia
instanței de apel și a fost restituită cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt
complet de judecată.
Prin decizia din 24 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins
apelul declarat de către Lilia Munteanu și Victor Munteanu și a fost menținută
hotărârea primei instanțe.
La data de 27 martie 2018 și 13 noiembrie 2018 Lilia Munteanu a declarat
recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea
deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi
hotărâri de respingere a acțiunii inițiale și admitere a acțiunii reconvenționale.
În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de
apel și hotărârea primei instanțe.
A menționat că, instanțele judecătorești nu au dat apreciere cuvenită
acordului semnat la data de 29 septembrie 2010 între Pavel Pijevschi, Victor
Baltaga și Lilia Munteanu, care probează că, contractele de vânzare-cumpărare
încheiate la 14 septembrie 2010 și 29 septembrie 2010 sunt fictive.
A susținut că, instanța de apel a ignorat argumentele invocate de către ea în
cererea de apel și nu s-a pronunțat asupra acestora, fapt ce constituie o încălcare
esențială a normelor de drept procedural, ce a dus la soluționarea greșită a cauzei.
A afirmat că, în lipsa unui răspuns clar și explicit referitor la argumentele
esențiale invocate în cererea de apel, hotărârea judecătorească se consideră
nemotivată. Nemotivarea hotărârii constituie o încălcare a dreptului la judecarea
cauzei în mod echitabil, garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care obligă
judecătorii naționali să-și motiveze deciziile, pentru a nu lăsa părțile într-o stare de
incertitudine și a nu le crea impresia că nu au fost auzite.
A relevat că, instanța de apel, la examinarea cauzei, a depășit limitele
pretențiilor înaintate și, anume. a dispus evacuarea lui Pavel Pijevschi, Liliei
Munteanu și a copiilor minori din imobilul din str. M. Lermontov,90a, fără
acordarea altui spațiu locativ, contrar prevederilor art. 240 alin. (3) CPC.
A declarat că, concluziile instanțelor judecătorești, expuse în hotărâri, sunt în
contradicție cu circumstanțele cauzei și instanțele judecătorești au apreciat arbitrar
probele.
Prin referința depusă la data de 26 octombrie 2018 Victor Baltaga și Angela
Baltaga, reprezentați de avocatul Ivan Turceac, au solicitat considerarea recursului
ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din
3 judecători prin încheierea din 28 noiembrie 2018 a considerat recursul admisibil
și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.
4
În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se
examinează fără înștiințarea participanților la proces.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și
care urmează a fi respins cu menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii primei
instanțe din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă
recursul, este în drept să admită recursul, să mențină decizia instanței de apel și,
după caz, hotărârea primei instanțe.
Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la data de 20 mai 2010
Constantin Baltaga a împrumutat Liliei Munteanu suma de 145000 de dolari SUA,
fapt confirmat prin contractul de împrumut bănesc, înregistrat de către notarul
public Olga Bondarciuc cu nr. 2195.
În aceeași zi, în scopul garantării restituirii împrumutului în termenul
prevăzut în contractul de împrumut bănesc și executării în termen a obligațiilor
asumate, între Constantin Baltaga și Lilia Munteanu a fost încheiat contractul de
ipotecă, conform căruia ultima a gajat bunurile imobile din str. xxxx și, anume,
terenul cu nr. cadastral xxxx, cu destinația pentru construcții, cu suprafața totală de
0,065 ha și casa de locuit individuală amplasată pe acest teren, cu nr. cadastral
xxxx, cu suprafața de 175,3 m. p., care-i aparține și bunul imobil din str. xxxx și,
anume, terenul cu nr.cadastral xxxx, cu destinația pentru construcții, cu suprafața
totală de 0,0358 ha, care-i aparține.
De asemenea, s-a constatat că, la data de 14 septembrie 2010, între Lilia
Munteanu, care acționa din numele său și din numele lui Victor Munteanu în baza
procurii, în calitate de vânzător și Pavel Pijevschi, în calitate de cumpărător, a fost
încheiat contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil, prin care vânzătorul a
vândut, iar cumpărătorul a cumpărat terenul cu destinația pentru construcții, cu
suprafața de 0,065 ha, cu nr. cadastral xxxx și construcția amplasată pe el - casa de
locuit individuală cu suprafața de 175,3 m. p., cu nr.cadastral xxxx, situate în xxxx
și terenul cu destinația pentru construcții, cu suprafața de 0,0358 ha, cu nr.
cadastral xxxx.
La data de 29 septembrie 2010, între Pavel Pijevschi, în calitate de vânzător
și Victor Baltaga, în calitate de cumpărător, a fost încheiat contractul de vânzare-
cumpărare a bunului imobil, prin care vânzătorul a vândut, iar cumpărătorul a
cumpărat terenul cu destinația pentru construcții, cu suprafața de 0,065 ha, cu
nr.cadastral xxxx și construcția amplasată pe el - casa de locuit individuală cu
suprafața de 175,3 m. p., cu nr. cadastral xxxx și terenul cu destinația pentru
construcții, cu suprafața de 0,0358 ha, cu nr. cadastral xxxx.
Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, proprietari ai imobilului
din str. xxxx sunt Victor Baltaga și Angela Baltaga.
Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Victor Baltaga a solicitat
evacuarea lui Pavel Pijevschi, Liliei Munteanu și a copiilor minori ai acesteia,
Victor Munteanu și Vlaicu Munteanu din imobilul din str. xxxx și încasarea
cheltuielilor de judecată.
La rândul lor, Lilia Munteanu și Victor Munteanu, înaintând prezenta cerere
reconvențională, au solicitat constatarea nulității contractului de vânzare-
cumpărare a bunului imobil încheiat între Lilia Munteanu și Pavel Pijevschi la data
5
de 14 septembrie 2010 și a contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil
încheiat între Pavel Pijevschi și Victor Baltaga la data de 29 septembrie 2010 și
încasarea cheltuielilor de judecată.
Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la
concluzia temeiniciei acțiunii inițiale, dispunând evacuarea lui Pavel Pijevschi,
Liliei Munteanu și a copiilor minori, Victor Munteanu și Vlaicu Munteanu din
imobilul din str. xxxx, fără acordarea altui spațiu locativ și netemeiniciei acțiunii
reconvenționale.
Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de
către Lilia Munteanu și Victor Munteanu, a ajuns la concluzia netemeiniciei
acestuia, menținând hotărârea primei instanțe, pe care a considerat-o întemeiată și
legală.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu
legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că,
soluția dată de către instanțele judecătorești este una întemeiată și legală.
Conform art. 195 din Codul civil, actul juridic civil este manifestarea de
către persoane fizice și juridice a voinței îndreptate spre nașterea, modificarea sau
stingerea drepturilor și obligațiilor civile.
Conform art. 199 din Codul civil, consimțământ este manifestarea,
exteriorizată, de voință a persoanei de a încheia un act juridic. Consimțământul
este valabil dacă provine de la o persoană cu discernământ, este exprimat cu
intenția de a produce efecte juridice și nu este viciat.
Art. 217 din Codul civil prevede că, nulitatea absolută a actului juridic poate
fi invocată de orice persoană care are un interes născut și actual. Instanța de
judecată o invocă din oficiu. Nulitatea absolută nu poate fi înlăturată prin
confirmarea de către părți a actului lovit de nulitate. Acțiunea în constatare a
nulității absolute este imprescriptibilă.
Conform art. 221 din Codul civil, actul juridic încheiat fără intenția de a
produce efecte juridice (actul juridic fictiv) este nul. Actul juridic încheiat cu
intenția de a ascunde un alt act juridic (actul juridic simulat) este nul. Referitor la
actul juridic avut în vedere de părți se aplică regulile respective. În cazul trecerii
bunului dobândit în baza unui act juridic fictiv la un terț de bună-credință, se
consideră că trecerea a avut loc în baza unui temei juridic valabil.
Conform art. 666 alin. (l) și (2) din Codul civil, contract este acordul de
voință realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modifică
sau se sting raporturi juridice. Contractului îi sunt aplicabile normele cu privire la
actul juridic.
Art. 753 din Codul civil prevede că, prin contractul de vânzare-cumpărare, o
parte (vânzător) se obligă să predea un bun în proprietate celeilalte părți
(cumpărător), iar aceasta se obligă să preia bunul și să plătească prețul convenit.
Din materialele dosarului și, anume, din cererea reconvențională rezultă că,
Lilia Munteanu și Victor Munteanu, solicitând constatarea nulității contractului de
vânzare-cumpărare încheiat între Lilia Munteanu și Pavel Pijevschi la data de 14
septembrie 2010 și a contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil încheiat
între Pavel Pijevschi și Victor Baltaga la data de 29 septembrie 2010, au invocat
că, aceste contracte sunt fictive, deoarece Pavel Pijevschi nu le-a achitat prețul
6
pentru imobile și Victor Baltaga, de asemenea, nu a achitat lui Pavel Pijevschi
prețul pentru imobile.
La caz, se reține că, însuși din contractele de vânzare-cumpărare enunțate
urmează că, părțile contractante au declarat discern că, contractul este acordul de
voință realizat între ei cu intenția de a produce efecte juridice și nu este viciat,
prețul fiind stabilit de părți la comun acord, fiind un preț real și achitat de către
cumpărător până la semnarea contractului.
Actele cauzei denotă faptul că, în acest sens, la data de 29 septembrie 2010 a
fost întocmită și o confirmare, semnată de către Pavel Pijevschi, Victor Baltaga și
Lilia Munteanu, prin care se confirmă faptul că, prețul real al imobilelor din
str.xxxx constituie 200000 de Euro, dintre care 140000 de dolari SUA și 30000 de
Euro au fost transmiși, iar restul sumei constituie prețul terenului aferent casei de
locuit, ce se află în folosința vânzătorului, în privința căruia n-au fost perfectate
actele conform legislației în vigoare (f. d. 44, vol. l).
De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, Lilia Munteanu și Victor
Munteanu au invocat că, Victor Baltaga nu a intrat în posesia și folosința
imobilului din str. xxxx, iar până la moment, ei domiciliază în acest imobil.
Conform explicațiilor date de către Victor Baltaga, Pavel Pijevschi 1-a rugat
să-i permită să locuiască în imobil o perioadă, deoarece are nevoie de timp pentru
a-și cumpăra o altă locuință, iar el, mizând pe buna-credință a lui Pavel Pijevschi,
i-a permis să rămână în imobil fără a semna cu el careva acte juridice în acest sens,
însă, ulterior, ultimul nu a mai fost de găsit pe adresa indicată. La rândul său, Pavel
Pijevschi i-a permis Liliei Munteanu să locuiască împreună cu copiii săi în acest
imobil.
Actele cauzei mai denotă faptul că, Lilia Munteanu și Victor Munteanu au
invocat și faptul că, contractele de vânzare-cumpărare a bunului imobil încheiate la
data de 14 septembrie 2010 și 29 septembrie 2010 sunt simulate, la încheierea
cărora părțile nu au avut intenția de vânzare-cumpărare reală a imobilelor, dar
transferul datoriei Liliei Munteanu de la Constantin Baltaga către tatăl său, Victor
Baltaga.
La caz, se reține că, actul juridic simulat implică existența de fapt a două
acte, dintre care unul este aparent și nu este menit să producă nici un efect, iar altul
este secret, care diferă de cel aparent privitor la natura, părțile sau conținutul
operației juridice.
La materialele dosarului, însă, nu au fost prezentate careva acte, ce ar duce la
constatarea de către instanța de judecată a faptului că, contractele contestate sunt
acte juridice simulate.
Mai mult ca atât, însuși din contractele de vânzare-cumpărare contestate
urmează că, au fost încheiate între Lilia Munteanu și Pavel Pijevschi și Pavel
Pijevschi și Victor Baltaga, iar Lilia Munteanu a împrumutat banii de la Constantin
Baltaga, având datorii față de ultimul, fapt confirmat în ședințele de judecată ale
instanțelor judecătorești însuși de către Lilia Munteanu.
În asemenea circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, instanțele
judecătorești corect au concluzionat că, n-au fost stabilite careva temeiuri, ce ar
duce la nulitatea contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil, încheiat la
data de 14 septembrie 2010, între Lilia Munteanu și Victor Munteanu și a
7
contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil, încheiat la data de 29
septembrie 2010, între Pavel Pijevschi și Victor Baltaga și, prin urmare, temeinic și
legal au respins acțiunea reconvențională, iar argumentele invocate de către
recurentă în acest sens nu pot fi reținute, deoarece sunt neîntemeiate.
Din materialele dosarului rezultă că, în temeiul contractului de vânzare-
cumpărare a bunului imobil din 29 septembrie 2010, Victor Baltaga și Angela
Baltaga au devenit proprietarii terenului cu destinația pentru construcții, cu
suprafața de 0,065 ha, cu nr. cadastral xxxx și construcția amplasată pe el - casa de
locuit individuală cu suprafața de 175,3 m. p., cu nr. cadastral xxxx.
De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, pînă în prezent, Pavel
Pijevschi, Lilia Munteanu, Victor Munteanu și Vlaicu Munteanu locuiesc în casa
de locuit din str. xxxx, care aparține lui Victor Baltaga și Angelei Baltaga cu drept
de proprietate.
Conform art. 315 alin. (1) din Codul civil, proprietarul are drept de
posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului, iar conform art. 316 alin.
(1) și (2) din Codul civil, proprietatea este, în condițiile legii, inviolabilă. Dreptul
de proprietate este garantat. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară
numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă și prealabilă despăgubire.
Exproprierea se efectuează în condițiile legii.
Conform art. 46 alin. (1) și (2) din Constituția RM, statul ocrotește
proprietatea și aceasta nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăților și
demnității omului. Dreptul de proprietate privată este garantat și nimeni nu poate
pune careva obstacole proprietarului pentru folosirea proprietății sale.
Conform art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană pentru
Apararea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, orice persoană fizică
sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de
proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de
lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție consideră că, instanțele judecătorești temeinic și legal au
admis acțiunea inițială, dispunând evacuarea lui Pavel Pijevschi, Liliei Munteanu
și a copiilor minori, Victor Munteanu și Vlaicu Munteanu din imobilul din
str.xxxx, fără acordarea altui spațiu locativ.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, decizia
instanței de apel și hotărârea primei instanțe sunt întemeiate și legale, iar
argumentele invocate de către recurentă sunt neîntemeiate, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge
la concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel și
hotărârea primei instanțe.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și
de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se respinge recursul declarat de către Lilia Munteanu.
Se menține decizia din 24 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și
hotărârea din 07 septembrie 2016 a Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău în
8
cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Baltaga împotriva
lui Pavel Pijevschi, Liliei Munteanu, Victor Munteanu și Vlaicu Munteanu cu
privire la evacuare fără acordarea altui spațiu locativ și la cererea reconvențională
depusă de Lilia Munteanu și Victor Munteanu împotriva lui Victor Baltaga,
Angelei Baltaga și Pavel Pijevschi cu privire la constatarea nulității contractelor de
vânzare-cumpărare a bunului imobil.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
Dumitru Mardari
Mariana Pitic
9