2ra-51/19 — declararea nulitatii contractului de vinzare-cumparare

2ra-51/19 — declararea nulitatii contractului de vinzare-cumparare (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-51/19

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud. T. Andronic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Mihaila, A. Minciuna)

DECIZIE

06 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Svetlana Filincova

Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Ludmila Melcanov și Evgheni Melcanov,

reprezentați de avocatul Valentin Mocanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila Melcanov,

Evgheni Melcanov împotriva lui Elcin Aliev cu privire la constatarea nulității

contractului de vânzare-cumpărare și cererea reconvențională depusă de Elcin Aliev

împotriva lui Evgheni Melcanov, Ludmilei Melcanov și a lui Maxim Melcanov cu

privire la revendicarea bunului imobil aflat în posesie nelegitimă, evacuarea din

bunul imobil fără acordarea altui spațiu locativ,

împotriva deciziei din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 28 ianuarie 2016, Ludmila Melcanov și Evgheni Melcanov au depus cerere

de chemare în judecată împotriva lui Elcin Aliev solicitând, în temeiul art.221

alin.(2) Cod civil, declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare

nr.1412 din 13 martie 2013, autentificat notarial de notarul Taisia Culava și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanții au invocat că sunt proprietarii apartamentului

xxxxxx. La 12 martie 2013, fiul Maxim Melcanov a luat cu împrumut de la pârâtul

Elcin Aliev suma de 3700 de euro, pe care s-a obligat s-o restituie până la data de 31

decembrie 2013. În scopul garantării restituirii acestui împrumut, au încheiat la data

de 13 martie 2013 cu pârâtul Elcin Aliev contractul de vânzare-cumpărare a

apartamentului nr.xxxxxx. Conform pct. 6 din contract, vânzătorii și-au rezervat

dreptul de răscumpărare până la data de 30 decembrie 2013.

Reclamanții au menționat că fiul lor Maxim Melcanov a restituit integral

împrumutul lui Elcin Aliev, însă cu întârziere și astfel au omis termenul de

răscumpărare a apartamentului. Deși, pârâtului i-a fost restituit împrumutul acesta,

solicită evacuarea din apartament și fiind persoane în etate riscă să rămână în stradă.

1

Totodată, au indicat că este absolut nul contractul de vânzare-cumpărare

nr.1412 din 13 martie 2013, deoarece la încheierea contractului nu au avut intenția

a înstrăina bunul imobil, acesta fiind unica lor locuință. De altfel, din acest

considerent nu au primit nici prețul de 100273 de lei, indicat conform pct. 2 din

contract. La încheierea contractului, intenția a fost doar de a garanta executarea

obligației lui Maxim Melcanov de a restitui împrumutul. De fapt, sub contractul de

vânzare-cumpărare încheiat, a fost ascuns un contract de ipotecă.

La 03 mai 2016, Elcin Aliev a depus cerere reconvențională împotriva lui

Evgheni Melcanov, Ludmilei Melcanov și a lui Maxim Melcanov solicitând

revendicarea bunului imobil, apartamentul nr. xxxxxx, or. Strășeni, aflat în posesie

nelegitimă, evacuarea lui Evgheni Melcanov, Ludmilei Melcanov și a lui Maxim

Melcanov și a altor persoane din spațiul locativ deținut ilegal, fără acordarea altui

spațiu locativ și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reconvenționale, reclamantul a invocat că 13 martie 2013

a încheiat cu Ludmila Melcanov și Evgheni Melcanov contractul de vânzare-

cumpărare a apartamentului nr.xxxxxxx. Anterior, până la semnarea contractului de

vânzare-cumpărare nr.1412 din 13 martie 2013, a transmis lui Evgheni Melcanov

suma de 100273 de lei. Conform pct. 6 din contract, vânzătorii și-au rezervat dreptul

de răscumpărare până la 30 decembrie 2013. De nenumărate ori a solicitat eliberarea

apartamentului, însă promiteau că în scurt timp vor răscumpăra apartamentul. În

februarie s-au adresat cu cerere de chemare în judecată privind nulitatea contractului

de vânzare-cumpărare.

Totodată, a afirmat că a fost încheiat un contract de vânzare- cumpărare și

reclamanții au fost în drept să pretindă răscumpărarea bunului imobil până la 30

decembrie 2013, însă contrar prevederilor art. 786 Cod civil, pârâții nu au declarat

intenția de răscumpărare a bunului imobil.

Reclamantul a declarat că până în prezent de apartamentul nr.xxxxxx, se

folosesc pârâții, care îi creează obstacole în folosirea spațiului locativ.

Prin încheierea din 03 mai 2016 a Judecătoriei Strășeni s-a acceptat spre

examinare cererea reconvențională depusă de Elcin Aliev.

Prin hotărârea din 30 noiembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila Melcanov și Evgheni

Melcanov și s-a declarat nul contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului nr.3

cu număr cadastral xxxxxxx, din xxxxxxx, nr. 1412 încheiat la 13 martie 2013 între

Ludmila Melcanov și Evgheni Melcanov, în calitate de vânzători și Elcin Aliev, în

calitate de cumpărător; s-a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională depusă

de Elcin Aliev împotriva lui Evgheni Melcanov, Ludmilei Melcanov și a lui Maxim

Melcanov cu privire la evacuarea din apartamentul nr.3 cu număr cadastral xxxxxxx,

situat în xxxxxxx, fără acordarea altui spațiu locativ; s-a încasat de la Elcin Aliev în

beneficiul Ludmilei Melcanov cheltuielile suportate în legătură cu plata taxei de stat

în sumă de 104, 00 de lei.

Prin decizia din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Elcin Aliev; s-a casat hotărârea din 30 noiembrie 2017 a Judecătoriei

Strășeni, sediul Central și s-a emis o hotărâre nouă prin care s-a respins ca

neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila Melcanov și

2

Evgheni Melcanov împotriva lui Elcin Aliev cu privire la declararea nulității

contractului de vânzare - cumpărare nr.1412 din 13 martie 2013; s-a admis cererea

reconvențională depusă de Elcin Aliev și s-a dispus evacuarea lui Evgheni

Melcanov, Ludmilei Melcanov și lui Maxim Melcanov din apartamentul nr. xxxx,

număr cadastral xxxxxxx, situat în orașul xxxxxx, fără acordarea altui spațiu locativ.

Concomitent în prezenta cauză în ordine de apel, în temeiul art. 48 alin.(2) Cod

de procedură civilă, a fost emisă opinie separată.

La 01 octombrie 2018, Ludmila Melcanov și Evgheni Melcanov, reprezentați

de avocatul Valentin Mocanu, au declarat recurs împotriva deciziei din 20 iunie 2018

a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, a dat o apreciere arbitrară

probelor și erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale

ale omului.

Totodată, au indicat că în cadrul procesului de judecată în prima instanță au

prezentat suficiente probe admisibile și pertinente care dovedesc cu certitudine că la

încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr. 1412 din 13 martie 2013 părțile nu

au avut intenția de încheia un contract de vânzare-cumpărare, însă un contract prin

care s-ar garanta obligația de restituire a împrumutului acordat fiului Maxim

Melcanov de către Elcin Aliev. Deși, prima instanța a reținut aceste probe, instanța

de apel le-a respins fără a motiva.

Recurenții au afirmat că în calitate de probe în prima instanță au fost

administrate însăși declarațiile Ludmilei Melcanov, din care rezultă că este unica

locuință, în care locuiesc împreună cu mama, fiind în vârstă înaintată și nu au avut

intenția de înstrăinare a locuinței. Or, scopul încheierii contractului a fost garantarea

restituirii împrumutului, însă nu a primit bani în temeiul contractului de vânzare-

cumpărare, deoarece nu a vândut imobilul. Anterior, prin aceeași metodă a garantat

restituirea unui împrumut primit de Maxim Melcanov de la Grigore Calmîș. La fel,

au invocat declarațiile lui Maxim Melcanov, care a confirmat că părinții au semnat

contractul de vânzare-cumpărare la rugămintea sa pentru a garanta restituirea

împrumutului, specificând că părinții săi nu au avut intenția de a transmite dreptul

de proprietate asupra apartamentului lui Elcin Aliev. Or, în acest fel a garantat și

restituirea împrumutului lui Grigore Calmîș. De asemenea, au fost invocate

declarațiile lui Grigore Calmîș care a confirmat garantarea restituirii împrumutului

acordat lui Maxim Melcanov prin semnarea unui contract de vânzare-cumpărare,

însă intenția nu a fost de a transmite dreptul de proprietate asupra apartamentului.

Totodată, a declarat că părinții lui Maxim Melcanov nu au avut intenția de a vinde

apartamentul lui Elcin Aliev, însă doar să garanteze restituirea împrumutului. Cu

titlu de probă, a fost prezentat și contractul de vânzare-cumpărare din 06 septembrie

2012 încheiat între Ludmila Melcanov și Evgheni Melcanov, pe de o parte și Grigore

Calmîș, pe de altă parte, ceea ce denotă că așa înțelegeau părțile garantarea obligației

de restituire a împrumutului. Deși, Elcin Aliev a declarat că a avut intenția de a

procura un apartament în xxxxx și precum că este real caracterul contractului de

vânzare-cumpărare și faptul că ar fi transmis suma de 100273 de lei, aceste declarații

3

au fost combătute prin alte probe administrate în cadrul procesului de judecată. Or,

însuși Elcin Aliev se contrazice prin explicațiile sale în cadrul procesului desfășurat

la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, în care a solicitat restituirea împrumutului.

De altfel, conform înregistrărilor audio pârâtul s-a referit la procesul desfășurat la

Judecătoria Strășeni și precum că mama lui Maxim Melcanov i-a lăsat un apartament

ca garanție pentru restituirea împrumutului. Astfel, concluzia precum că nu au fost

confirmate pretențiile este neîntemeiată și arbitrară și respectiv urmează a fi casată

decizia instanței de apel.

Recurenții au opinat că instanța de apel a interpretat greșit prevederile art. 221

alin.(2) Cod civil, adăugând la acesta un alt sens decât cel legal. Or, raționamentul

instanței de apel precum că reclamanții urmau să modifice la notar pct. 2 din contract

precum că nu au primit suma de 100273 de lei, este eronat, deoarece la încheierea

unui contract simulat părțile urmăresc scopul de a simula. De altfel, probele

administrate dovedesc faptul că contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat în

scopul garantării restituirii împrumutului.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 20 iunie 2018, iar Ludmila Melcanov

și Evgheni Melcanov, reprezentați de avocatul Valentin Mocanu, au declarat recurs

la 01 octombrie 2018.

Materialele cauzei atestă că decizia în copie a fost expediată participanților la

proces la 23 iulie 2018, conform scrisorii de însoțire (Vol. I, f.d.220), însă lipsesc

date despre recepționarea acesteia. Astfel, recursul declarat este în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 23 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție completul din

3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de

un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de Ludmila Melcanov și Evgheni Melcanov, reprezentați de avocatul

Valentin Mocanu și va casa decizia instanței de apel și va menține hotărârea primei

instanțe, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței

de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

4

În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; c) a

interpretat în mod eronat legea.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Colegiul relevă că prima instanță prin aplicarea și interpretarea corectă a

normelor de drept pertinente litigiului dedus judecății corect a constatat temeinicia

acțiunii inițiale și respectiv netemeinicia cererii reconvenționale, însă instanța de

apel ca urmare a aplicării și interpretării eronate a normelor de drept material a

respins acțiunea inițială și a admis cererea reconvențională.

Colegiul precizează că Ludmila Melcanov și Evgheni Melcanov, prin cererea

de chemare depusă împotriva lui Elcin Aliev au solicitat în temeiul art. 221 alin. (2)

Cod civil declararea nulă a contractului de vânzare-cumpărare nr. 1412 din 13 martie

2013 (Vol.I, f.d.1-2).

Prin cererea reconvențională depusă împotriva lui Evgheni Melcanov,

Ludmilei Melcanov și a lui Maxim Melcanov, Elcin Aliev a solicitat revendicarea

bunului imobil, apartamentul nr. xxxxx, aflat în posesie nelegitimă, evacuarea lui

Evgheni Melcanov, Ludmilei Melcanov și a lui Maxim Melcanov și a altor persoane

din spațiul locativ deținut ilegal, fără acordarea altui spațiu locativ (Vol.I, f.d.20-21).

Conform materialelor cauzei, fapt constatat, în esență, de prima instanță,

Ludmila Melcanov și Evgheni Melcanov, în baza contractului de vânzare-

cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată nr.1-3554 din 07

octombrie 1994 (8751/03), au devenit proprietarii apartamentului nr. xxxxxx (Vol.I,

f.d.34).

Aici Colegiul precizează că Maxim Melcanov la acel moment era minor.

Colegiul reliefă că în cadrul examinării litigiului a fost stabilit cu certitudine

faptul primirii cu titlu de împrumut de către Maxim Melcanov de la Elcin Aliev a

sumei de 3700 de euro la 12 martie 2013, obligându-se Maxim Melcanov de a-l

restitui până la 31 decembrie 2013.

Concomitent în data de 13 martie 2013 între Ludmila Melcanov și Evgheni

Melcanov, în calitate de vânzători și Elcin Aliev, în calitate de cumpărător, a fost

încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. xxxxxx, autentificat

notarial sub nr. 1412 (Vol.I, f.d.7-8).

Conform pct. 6 al contractului, vânzătorii și-au rezervat dreptul de

răscumpărare a imobilului până la data de 30 decembrie 2013 (Vol.I, f.d.7 verso).

Colegiul reiterează că reclamanții Ludmila Melcanov și Evgheni Melcanov

pretind nulitatea contractului în temeiul art. 221 alin. (2) Cod civil, ca fiind un

contract simulat, or, prin semnarea contractului de vânzare-cumpărare reclamanții

au intenționat doar garantarea restituirii împrumutului primit de către fiul lor Maxim

Melcanov de la Elcin Aliev.

5

Conform art. 221 alin. (2) Cod civil, actul juridic încheiat cu intenția de a

ascunde un alt act juridic (actul juridic simulat) este nul. Referitor la actul juridic

avut în vedere de părți se aplică regulile respective.

În acest sens, Colegiul învederează că actul juridic simulat implică existența de

fapt a două acte, dintre care unul este aparent și nu este menit să producă nici un

efect, iar altul este secret, care diferă de cel aparent privitor la natura, părțile sau

conținutul operației juridice. În speță, fiind o simulație obiectivă, deoarece se referă

la natura actului juridic.

Sub acest aspect, Colegiul apreciază ca fiind relevante argumentele recurenților

precum că prin semnarea contractului de vânzare-cumpărare s-a intenționat

garantarea restituirii împrumutului primit de către fiul lor Maxim Melcanov de la

Elcin Aliev.

În confirmarea poziției date, Colegiul reține și înscrisul întocmit la 12 martie

2013, contrasemnat atât de Maxim Melcanov, cât și Elcin Aliev, care atestă existența

între Maxim Melcanov și Elcin Aliev a raporturilor de împrumut pe suma de 3700

de euro cu restituirea acesteia până la data de 31 decembrie 2013. Drept garanție al

executării obligației asumate, s-a prezentat apartamentul nr. xxxxx, în baza

contractului de vânzare-cumpărare cu dreptul de răscumpărare până la data de 31

decembrie 2013 (Vol.I, f.d.87).

Aici Colegiul consideră necesar a cita prevederile art. 207 alin. (1) Cod civil,

actul juridic civil încheiat fără cauză ori fondat pe o cauză falsă sau ilicită nu poate

avea nici un efect. Or, anume cauza (scopul) este obiectivul urmărit la încheierea

actului juridic civil, este acel interes pe care autorul (părțile) actului juridic caută să-

l satisfacă. Dealtfel, aceasta este o condiție de valabilitate a actului juridic.

Astfel, este irelevantă constatarea instanței de apel precum că nu i-au fost

prezentate/explicate motivele de ce nu au încheiat un contract de gaj sau de

fidejusiune, contracte ce garantează executarea obligațiilor, în condițiile în care din

textul înscrisului se denotă că apartamentul a fost prezentat cu titlu de garanție întru

executarea obligației asumate.

În această ordine de idei, Colegiul accentuează că reclamanții nu au intenționat

înstrăinarea bunului imobil, apartamentul nr. xxxxxx, or. Strășeni, fiind doar dispuși

de a garanta restituirea sumei împrumutului.

La acest capitol, Colegiul constată relevanța raționamentelor primei instanțe

privind caracterul actului juridic simulat pornind de la declarațiile martorului

Grigore Calmîș și înregistrările audio a procesului judiciar desfășurat în cadrul

Judecătoriei Chișinău, sediul Botanica, conform cărora Elcin Aliev a recunoscut că

Ludmila Melcanov i-a lăsat apartamentul ca garanție întru restituirea împrumutului

transmis lui Maxim Melcanov.

Subsidiar Colegiul notează că între Ludmila Melcanov, Evgheni Melcanov,

Maxim Melcanov și Grigore Calmîș, la fel, a fost încheiat contractul de vânzare-

cumpărare a apartamentului nr. xxxxxx, autentificat notarial sub nr. 4485 la 07

septembrie 2012 (Vol.I, f.d.40-41). Or, părțile s-au referit la existența anterior a unor

raporturi de împrumut între Maxim Melcanov și Grigore Calmîș, iar apartamentul

fiind o garanție întru restituirea împrumutului.

6

În atare situație, este cert faptul că Ludmila Melcanov și Evgheni Melcanov nu

au intenționat înstrăinarea apartamentului. Dealtfel, însuși Elcin Aliev, deși, a

invocat că a avut intenția de a procura un apartament în xxxxxx, pentru ce i-a

transmis Ludmilei Melcanov suma de 100273 de lei, de fapt, acești bani nu au fost

transmiși. Or, Elcin Aliev a recunoscut că apartamentul litigios i-a fost transmis cu

titlu de garanție întru restituirea împrumutului acordat lui Maxim Melcanov,

circumstanță reținută de prima instanță.

Mai mult decât atât, existența unor raporturi de împrumut între Elcin Aliev și

Maxim Melcanov se confirmă și prin contractul de împrumut din 12 ianuarie 2013

(Vol.I, f.d.86).

Colegiul evidențiază că prezintă importanță și clauza contractuală reflectată în

pct. 6 din contractul de vânzare-cumpărare referitor la dreptul de răscumpărare, or,

în cazul când ar fi fost existat intenția încheierii anume a unui contract de vânzare-

cumpărare în sensul acesteia, nu ar fi fost inclusă o astfel de clauză. Chiar și în

condițiile în care legislația în vigoare prevede posibilitatea includerii unei astfel de

clauze, relevant este că la încheierea acestui contract nu s-a urmărit ieșirea din

patrimoniu a dreptului reclamanților asupra apartamentului în litigiu. De altfel, este

alogică introducerea unei clauze de răscumpărare în cazul intenției de înstrăinare a

bunului imobil. Această împrejurare confirmă suplimentar caracterul simulat al

tranzacției, care este sancționată cu nulitate absolută de Codul Civil.

Nulitatea este mijlocul prevăzut de lege pentru a asigura respectarea condițiilor

de valabilitate a actului juridic.

Conform art. 216 alin.(1) Cod civil, actul juridic este nul în temeiurile prevăzute

de prezentul cod (nulitate absolută).

În temeiul art. 217 alin. (1) Cod civil, nulitatea absolută a actului juridic poate

fi invocată de orice persoană care are un interes născut și actual. Instanța de judecată

o invocă din oficiu.

Art. 219 alin. (1) Cod civil statuează expres că actul juridic nul încetează cu

efect retroactiv din momentul încheierii. Dacă din conținutul său rezultă că poate

înceta numai pentru viitor, actul juridic nu va produce efecte pentru viitor.

Colegiul consideră important de a accentua că, nulitatea absolută nu poate fi

acoperită prin confirmare, în speță, prin semnarea în fața notarului a unui contract

simulat. Inadmisibilitatea confirmării actului lovit de nulitate absolută este necesară

pentru a se realiza finalitatea dispoziției legii încălcate la încheierea acestui act

juridic, ocrotindu-se un interes general, obștesc.

În corolar, Colegiul apreciază ca fiind întemeiată constatarea primei instanțe

precum că la încheierea actului juridic, părțile au simulat vânzarea-cumpărarea

apartamentului nr. xxxxx, deoarece în circumstanțele detaliate anterior este evident

că Ludmila Melcanov și Evgheni Melcanov nu au avut intenția înstrăinării bunului

imobil prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare.

Or, prin respingerea acțiunii reclamanților Ludmila Melcanov și Evgheni

Melcanov, instanța de apel i-a lipsit pe reclamanți de proprietatea lor, care este un

drept garantat atât de legislația națională, cât și internațională.

Conform art. 46 alin. (1), (2) din Constituția Republicii Moldova, dreptul la

proprietate privată, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Nimeni nu

7

poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii,

cu dreaptă și prealabilă despăgubire.

Art. 1 al Protocolului adițional nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și libertăților fundamentale statuează expres că orice persoană fizică sau

juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de

proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de

lege și de principiile generale ale dreptului internațional.

În ceea ce privește acțiunea reconvențională, Colegiul reține ca fiind justă

concluzia primei instanțe privind respingerea acesteia ca fiind neîntemeiată, or,

admiterea acțiunii inițiale și constatarea nulității actului juridic exclude admiterea

acțiunii reconvenționale.

În acest context, luând în considerare natura litigiului și marja de apreciere a

instanței de judecată, Colegiul opinează că a examinat principalele întrebări juridice

puse în prezenta cerere și nu este necesar să se pronunțe separat în privința motivelor

invocate referitor la fondul cauzei civile pe marginea cererii reconvenționale. De

fapt, în cazul depunerii acțiunii inițiale și a cererii reconvenționale și respectiv

examinarea acestora într-o procedură admiterea uneia exclude admiterea alteia

integral sau parțial.

Colegiul consideră eronată concluzia instanței de apel precum că prin faptul că

Ludmila Melcanov și Evgheni Melcanov nu și-au exercitat dreptul de răscumpărare

în termenul stabilit până la 30 decembrie 2013, Elcin Aliev a devenit proprietarul de

drept al bunului imobil și respectiv ar fi în drept să-și revendice bunul aflat în posesie

nelegitimă, cu evacuarea Ludmilei Melcanov și Evgheni Melcanov din bunul imobil.

Or, în condițiile în care Ludmila Melcanov și Evgheni Melcanov, de fapt,

intenționau înstrăinarea bunului imobil, bunul urma a fi predat și respectiv preluat.

În acest sens sunt pertinente și prevederile art. 753 alin. (1), (2) Cod civil,

conform cărora prin contractul de vânzare-cumpărare, o parte (vânzător) se obligă

să predea un bun în proprietate celeilalte părți (cumpărător), iar aceasta se obligă să

preia bunul și să plătească prețul convenit. Vânzătorul se obligă să remită,

concomitent cu predarea bunului, documentele referitoare la bun, prevăzute de lege,

dacă în contractul de vânzare-cumpărare nu este prevăzut altfel.

Însăși tranzacția de vânzare-cumpărare în sinea sa nu s-a realizat, deoarece, de

fapt, vânzătorii nu au predat apartamentul, iar vânzătorul nu a achitat costul/prețul

apartamentului.

Dealtfel, pârâtul Elcin Aliev nu a combătut circumstanțele invocate de Ludmila

Melcanov și Evgheni Melcanov, or, în condițiile în care se intenționa preluarea

bunului imobil procurat în baza contractului de vânzare-cumpărare, Elcin Aliev nu

a prezentat probe care să ateste că a încercat să preia bunul imobil imediat după

expirarea termenului de răscumpărare, însă i-ar fi fost refuzat. Astfel, inacțiunile lui

Elcin Aliev de a-și prelua bunul imobil după expirarea termenului de răscumpărare,

de a intra în posesia acesteia, nu duc decât la fortificarea poziției reclamanților

Ludmila Melcanov și Evgheni Melcanov precum că prin semnarea contractului de

vânzare-cumpărare doar s-a garantat restituirea împrumutului, însă nu s-a intenționat

transmiterea bunului imobil. Or, apartamentul în litigiu fiind unicul bun imobil al

reclamanților Ludmila Melcanov și Evgheni Melcanov unde locuiesc.

8

Colegiul relevă că pârâtul Elcin Aliev a intervenit cu cererea de revendicare a

bunului imobil abia la 03 mai 2016, după depunerea acțiunii privind nulitatea actului

juridic de către Ludmila Melcanov și Evgheni Melcanov.

Aceste circumstanțe denotă suplimentar caracterul simulat al contractului de

vânzare-cumpărare și respectiv prima instanță corect a constatat nulitatea acestuia.

Alegația instanței de apel precum că dacă reclamanții Ludmila Melcanov și

Evgheni Melcanov nu au primit suma de 100273 de lei, indicată ca fiind costul

apartamentului, urmau să solicite la notar modificarea pct. 2 din contract, nu poate

fi reținută, deoarece nu a fost confirmată însăși transmiterea și primirea sumei

conform contractului de vânzare-cumpărare prin anumite înscrisuri. Dealtfel,

contractul de vânzare-cumpărare a fost unul standardizat și s-a urmărit scopul de a

fi simulată încheierea tranzacției, argument invocat și de recurenți și care nu a fost

combătut de partea oponentă. Instanța de apel în ipotezele sale nu a justificat normele

de drept material invocate în raport cu circumstanțele cauzei, probele administrate,

ce-i acordă dreptul lui Elcin Aliev de a pretinde revendicarea bunului imobil.

Colegiul precizează că nu doar norma de drept material poate fi reținută în

sensul confirmării pretențiilor, urmează ca situația de fapt să fie confirmată de

probele administrate în cauză.

Referitor la cheltuielile de judecată pretinse conform acțiunii inițiale înaintate

de către Ludmila Melcanov și Evgheni Melcanov, pornind de la prevederile art. 94

alin.(1) Cod de procedură civilă, prima instanță corect le-a pus pe seama pârâtului

Elcin Aliev.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că decizia instanței de apel

a fost adoptată cu aplicarea și interpretarea eronată a normelor de drept material în

raport cu circumstanțele cauzei, iar prima instanță prin aplicarea corectă a normelor

de drept pertinente litigiului dedus judecății a constatat temeinicia acțiunii inițiale și

netemeinicia acțiunii reconvenționale, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat, va casa

decizia instanței de apel și va menține hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art.442, art.444, art. 445 alin.(1) lit. f), alin.(3) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Ludmila Melcanov și Evgheni Melcanov,

reprezentați de avocatul Valentin Mocanu.

Se casează decizia din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila Melcanov, Evgheni Melcanov

împotriva lui Elcin Aliev cu privire la constatarea nulității contractului de vânzare-

cumpărare și cererea reconvențională depusă de Elcin Aliev împotriva lui Evgheni

Melcanov, Ludmilei Melcanov și a lui Maxim Melcanov cu privire la revendicarea

bunului imobil aflat în posesie nelegitimă, evacuarea din bunul imobil fără acordarea

altui spațiu locativ.

Se menține hotărârea din 30 noiembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Central.

9

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Svetlana Filincova

Mariana Pitic

Victor Burduh

10