2ra-339/19 — declararea nulitatii contractelor de vanzare-cumparare a bunului imobil, evacuare.

Dosarul nr. 2ra-339/19 Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău (S. Iorgov) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, I. Muruianu, A. Minciuna) Î N C H E I E R E 06 martie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de către Caterinciuc Vitali, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Vitali Caterinciuc și Olga Caterinciuc împotriva lui Ion Babii, Alexandru Istrati, intervenienți accesorii Tatiana Caterinciuc, Ion Caterinciuc, Angela Babii, notarul Tamara Lăpușneanu, notarul Zinaida Volimbovscaia, Vitalie Sajin și Natalia Istrati cu privire la declararea nulității contractelor de vânzare-cumpărare a bunului imobil; la cererea reconvențională a lui Ion Babii împotriva lui Vitali Caterinciuc și Olga Caterinciuc cu privire evacuarea din bunul imobil, fără acordarea altui spațiu locativ, și la cererea intervenientului principal Alexandru Istrati împotriva lui Vitali Caterinciuc și Olga Caterinciuc cu privire la evacuarea din bunul imobil, fără acordarea altui spațiu locativ, împotriva deciziei suplimentare din 18 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis demersul Angelei Babii, Ion Babii, Alexandru Istrati și Nataliei Istrati privind emiterea unei decizii suplimentare la decizia din 04 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

și s-a anulat măsura de asigurare a acțiunii aplicată prin încheierea din 24 iunie 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău c o n s t a t ă: La data de 20 mai 2010, Vitali Caterinciuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Babii, intervenient accesoriu notarul Tamara Lăpușneanu cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 14 noiembrie 2009, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. XXXXX, autentificat notarial de către notarul Tamara Lăpușneanu, în calitate de vânzător a înstrăinat pârâtului Babii Ion, în calitate de cumpărător, bunul imobil situat în XXXXX, constituit din: terenul pentru construcție locativă, cu suprafața de 0,0706 ha, nr. cadastral XXXXX și construcția nefinalizată, cu gradul de finalizare de 95%, cu suprafața exterioară de 86 m.p., suprafața totală de 143.3 m.p., nr. cadastral XXXXX, contra sumei de 59.657 de lei.

A susținut că tot în aceiași zi – 14 noiembrie 2009, Babii Ion a eliberat o recipisă, prin care a confirmat faptul că în realitate a transmis, în schimbul bunului imobil sus- nominalizat, suma de 20.000 de Euro, obligându-se, concomitent, să nu înstrăineze imobilul respectiv sau să-l gajeze, până la data de 14 mai 2010. 1 A precizat reclamantul că de fapt el nu a primit de la Ion Babii suma de 59.657 de lei, ce constituie costul bunului imobil situat în XXXXX, conform contractului de vânzare- cumpărare nr. XXXXX din 14 noiembrie 2009. La fel, nu a primit de la pârât nici suma de 20.000 de Euro, pe care ultimul s-a obligat să o achite, care de fapt prezintă prețul real pe piață al imobilului în litigiu.

A declarat că de fapt contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil nr. XXXXX din 14 noiembrie 2009, a fost încheiat fictiv, cu intenția de a ascunde un alt act juridic, și anume de gaj pentru asigurarea creanței ce o avea Sajin Vitali, cumnatul său, față de Babii Ion, și nu de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunului imobil situat în XXXXX, de la el către pârât. Astfel, a cerut Caterinciuc Vitali declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. XXXXX din 17 noiembrie 2009 a bunului imobil situat în XXXXX, constituit din: terenul pentru construcție locativă, cu suprafața de 0,0706 ha, nr. cadastral XXXXX și construcția nefinalizată, cu gradul de finalizare de 95%, cu suprafața exterioară de 86 m.p., suprafața totală de 143.3 m.p., nr. cadastral XXXXX, încheiat între el și Babii Ion.

Prin încheierea din 24 iunie 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, a fost aplicat sechestrul pe bunul imobil situat în XXXXX, constituit din: terenul pentru construcție locativă, cu suprafața de 0,0706 ha, nr. cadastral XXXXX și construcția nefinalizată, cu gradul de finalizare de 95%, cu suprafața exterioară de 86 m.p., suprafața totală de 143.3 m.p., nr. cadastral XXXXX. La data de 22 februarie 2011, Babii Ion a depus cerere reconvențională împotriva lui Caterinciuc Vitali cu privire la evacuarea din bunul imobil, fără acordarea altui spațiu locativ.

În motivarea acțiunii reconvenționale Babii Ion a indicat că la 14 noiembrie 2009 a cumpărat de la pârâtul Caterinciuc Vitali bunul imobil situat în XXXXX, constituit din: terenul pentru construcție locativă, cu suprafața de 0,0706 ha, nr. cadastral XXXXX și construcția nefinalizată, cu gradul de finalizare de 95%, cu suprafața exterioară de 86 m.p., suprafața totală de 143.3 m.p., nr. cadastral XXXXX, încheind în acest contractul de vânzare-cumpărare nr. XXXXX, autentificat de către notarul Tamara Lăpușneanu. A invocat că în cadrul negocierilor cu pârâtul referitor la vânzarea-cumpărarea imobilului litigios, au ajuns la o înțelegere că îi va permite ultimului să locuiască împreună cu familia sa în imobil respectiv cel mult 6 luni, din motiv că ultimul avea nevoie timp pentru a-și procura o altă locuință.

Însă, Caterinciuc Vitali, nu și-a onorat obligațiunile contractuale, acesta locuind în bunul imobil în litigiu împreună cu familia sa până în prezent, refuzând categoric să-l părăsească, creându-i în așa mod impedimente în realizarea dreptului lui de proprietate asupra bunului imobil situat în XXXXX, constituit din: terenul pentru construcție locativă, cu suprafața de 0,0706 ha, nr. cadastral XXXXX și construcția nefinalizată, cu gradul de finalizare de 95%, cu suprafața exterioară de 86 m.p., suprafața totală de 143.3 m.p., nr. cadastral XXXXX.

În contextul expus, a cerut Babii Ion evacuarea lui Caterinciuc Vitali împreună cu membrii familiei sale din imobilul situat în XXXXX, constituit din: terenul pentru construcție locativă, cu suprafața de 0,0706 ha, nr. cadastral XXXXX și construcția nefinalizată, cu gradul de finalizare de 95%, cu suprafața exterioară de 86 m.p., suprafața totală de 143.3 m.p., nr. cadastral XXXXX, fără acordarea altui spațiu locativ, precum și încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a cheltuielilor de judecată. 2 Prin hotărârea din 09 martie 2011 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău, acțiunea inițială a lui Caterinciuc Vitali a fost respinsă ca neîntemeiată, iar acțiunea reconvențională depusă de către Babii Ion a fost admisă integral, fiind dispusă evacuarea lui Caterinciuc Vitali împreună cu membrii familiei sale din bunul imobil situat XXXXX, constituit din: terenul pentru construcție locativă, cu suprafața de 0,0706 ha, nr. cadastral XXXXX și construcția nefinalizată, cu gradul de finalizare de 95%, cu suprafața exterioară de 86 m.p., suprafața totală de 143.3 m.p., nr. cadastral XXXXX, fără acordarea altui spațiu locativ. S- a încasat din contul lui Vitali Caterinciuc în bugetul de stat suma de 39 de lei taxa de stat și în beneficiul lui Babii Ion suma de 100 de lei taxa de stat.

Prin decizia din 26 octombrie 2011 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de către Caterinciuc Vitali, s-a casat integral hotărârea din 09 martie 2011 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, în alt complet de judecători. La data de 02 martie 2012, Istrati Alexandru, în calitate de intervenient principal, a depus cerere, cu concretizările ulterioare, împotriva lui Caterinciuc Vitali și Olgăi Caterinciuc cu privire la evacuarea din bunul imobil, fără acordarea altui spațiu locativ.

În motivarea cererii Istrati Alexandru a indicat că la 23 iunie 2010 în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. XXXXX, autentificat notarial de către notarul Zinaida Volimbovscaia, a cumpărat de la Babii Ion bunul imobil situat în XXXXX, constituit din: terenul pentru construcție locativă, cu suprafața de 0,0706 ha, nr. cadastral XXXXX și construcția nefinalizată, cu gradul de finalizare de 95%, cu suprafața exterioară de 86 m.p., suprafața totală de 143.3 m.p., nr. cadastral XXXXX. Tot în aceiași zi – 23 iunie 2010, a depus cerere la organul cadastral privind înregistrarea dreptului său de proprietate asupra imobilului în litigiu, însă la 28 iunie 2010 i s-a refuzat din motiv că asupra acestuia a fost aplicat sechestru prin încheierea din 24 iunie 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău. A notat Istrati Alexandru că prin cumpărarea imobilului în litigiu a intenționat să treacă cu traiul în acesta împreună cu familia sa, însă pe parcurs a înțeles că există un conflict între vânzătorul Babii Ion și foștii proprietari - pârâții Caterinciuc Vitali și Olgăi Caterinciuc, care refuză în mod categoric să elibereze casa de locuit amplasată în XXXXX, din care cauză a convenit cu Babii Ion să mai aștepte cu instalarea în imobilul respectiv până la evacuarea pârâților. A precizat Istrati Alexandru că pârâții Caterinciuc Vitali și Olga Caterinciuc, prin refuzul eliberării casei de locuit amplasată în XXXXX, îi îngrădește dreptul de folosință, posesie și dispoziție asupra acesteia, suportând în acest sens cheltuieli suplimentare pentru închirierea unui alt spațiu locativ pentru domiciliere în mărime de 200 de Euro lunar.

Astfel, în perioada 01 iulie 2010 – 01 martie 2012, din vina pârâților a suportat cheltuieli în sumă totală de 4.000 de Euro pentru închirierea unui alt spațiu locativ. A menționat că la procurarea bunului imobil litigios s-a asigurat că acesta este înregistrat în Registrul bunurilor imobile și nu este grevat cu gaj sau aplicat sechestru pe acesta, precum și alte interdicții. La fel, și contractul de vânzare-cumpărare nr. XXXXX din 23 iunie 2010, a fost încheiat cu respectarea formei prevăzută de lege în acest sens, autentificat notarial, iar neînregistrarea acestuia în Registrul bunurilor imobile se datorează unor circumstanțe care nu au depins de voința sa.

În contextul expus, a cerut Istrati Alexandru evacuarea lui Caterinciuc Vitali și Olgăi Caterinciuc împreună cu membrii familiei lor și a persoanelor terțe din bunul imobil situat 3 în XXXXX, constituit din: terenul pentru construcție locativă, cu suprafața de 0,0706 ha, nr. cadastral XXXXX și construcția nefinalizată, cu gradul de finalizare de 95%, cu suprafața exterioară de 86 m.p., suprafața totală de 143.3 m.p., nr. cadastral XXXXX, fără acordarea unui alt spațiu locativ, precum și încasarea din contul pârâților în beneficiul său a cheltuielilor de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei, Caterinciuc Vitali și Caterinciuc Olga și-au completat și concretizat pretențiile din acțiune, înaintându-le față de Babii Ion și Istrati Alexandru, intervenienți accesorii notarii Tamara Lăpușneanu și Zinaida Volimbovscaia, solicitând declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil nr. XXXXX din 14 noiembrie 2009, încheiat între Caterinciuc Vitali și Babii Ion, și a contractului de vânzare- cumpărare a bunului imobil nr. XXXXX din 23 iunie 2010, încheiat între Babii Ion și Istrati Alexandru.

Au indicat Caterinciuc Vitali și Caterinciuc Olga că bunul imobil situat în XXXXX, constituit din: terenul pentru construcție locativă, cu suprafața de 0,0706 ha, nr. cadastral XXXXX și construcția nefinalizată, cu gradul de finalizare de 95%, cu suprafața exterioară de 86 m.p., suprafața totală de 143.3 m.p., nr. cadastral XXXXX, le aparține lor cu drept de proprietate privată, iar Babii Ion nu era în drept să-l înstrăineze lui Istrati Alexandru, deoarece Babii Ion a dobândit imobilul în litigiu în mod fraudulos. Afară de aceasta, Babii Ion a înstrăinat bunul imobil litigios imediat după ce a fost înaintat în judecată. Prin hotărârea din 15 mai 2013 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău, acțiunea inițială înaintată de către Caterinciuc Vitali și Caterinciuc Olga a fost respinsă ca neîntemeiată, iar acțiunea reconvențională a lui Babii Ion a fost admisă integral, fiind dispusă evacuarea lui Caterinciuc Vitali și Caterinciuc Olga împreună cu membrii familiei lor din bunul imobil situat în XXXXX, constituit din: terenul pentru construcție locativă, cu suprafața de 0,0706 ha, nr. cadastral XXXXX și construcția nefinalizată, cu gradul de finalizare de 95%, cu suprafața exterioară de 86 m.p., suprafața totală de 143.3 m.p., nr. cadastral XXXXX, fără acordarea altui spațiu locativ. S-a încasat în mod solidar din contul lui Vitali Caterinciuc și Caterinciuc Olga în beneficiul lui Babii Ion suma de 5.200 de lei cheltuieli de judecată.

Prin decizia din 12 februarie 2014 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de către Caterinciuc Vitali și Caterinciuc Olga, s-a casat hotărârea din 15 mai 2013 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, în alt complet de judecată. Prin încheierea din 20 martie 2014 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Caterinciuc Tatiana, Caterinciuc Ion și Babii Angela.

Pe parcursul, examinării cauzei, Caterinciuc Vitalie și Caterinciuc Olga și-au mai completat și concretizat pretențiile din acțiune, înaintându-le împotriva lui Babii Ion și Istrati Alexandru, intervenienți accesorii notarul Tamara Lăpușneanu, notarul Zinaida Volimbovscaia, Caterinciuc Tatiana, Caterinciuc Ion și Babii Angela, solicitînd declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil nr. XXXXX din 14 noiembrie 2009, încheiat prin dol între Caterinciuc Vitali și Babii Ion, și a contractului de vânzare- cumpărare a bunului imobil nr. XXXXX din 23 iunie 2010, încheiat între Babii Ion, Babii Angela și Istrati Alexandru, încasarea în mod solidar din contul lui Babii Ion și Istrati Alexandru în beneficiul lor sumei de 8.000 de lei cheltuieli de asistență juridică și 4.350 de lei taxa de stat achitată în prima instanță și în apel, precum și audierea în calitate de martor 4 pe Sajin Vitalie, în interesul căruia au fost nevoiți să încheie un act juridic fictiv cu Babii Ion de înstrăinarea a bunului imobil în litigiu.

Prin încheierea protocolară din 08 decembrie 2014 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Sajin Vitalie. Iar, prin încheierea protocolară din 11 martie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Istrati Natalia. Prin hotărârea din 15 februarie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, acțiunea inițială depusă de către Caterinciuc Vitali și Caterinciuc Olga a fost admisă, și s-a declarat nul contractul de vânzare-cumpărare nr. XXXXX din 14 noiembrie 2009 a bunului imobil situat în XXXXX, constituit din: terenul pentru construcție locativă, cu suprafața de 0,0706 ha, nr. cadastral XXXXX și construcția nefinalizată, cu gradul de finalizare de 95%, cu suprafața exterioară de 86 m.p., suprafața totală de 143.3 m.p., nr. cadastral XXXXX, încheiat între Caterinciuc Vitali și Ion Babii.

S-a declarat nul contractul de vânzare-cumpărare nr. XXXXX din 23 iunie 2010 a bunului imobil situat în XXXXX, constituit din: terenul pentru construcție locativă, cu suprafața de 0,0706 ha, nr. cadastral XXXXX și construcția nefinalizată, cu gradul de finalizare de 95%, cu suprafața exterioară de 86 m.p., suprafața totală de 143.3 m.p., nr. cadastral XXXXX, încheiat între Ion Babii și Istrati Alexandru. Au fost respinse atât acțiunea reconvențională depusă de către Babii Ion, cât și cererea intervenientului principal Istrati Alexandru, ca neîntemeiate. S-a încasat din contul lui Babii Ion în beneficiul lui Caterinciuc Vitali suma de 1.750 de lei taxa de stat și 4.000 de lei cheltuieli de asistență juridică, în total suma de 5.750 de lei.

S-a încasat din contul lui Babii Ion în beneficiul Olgăi Caterinciuc suma de 4.000 de lei cheltuieli de asistență juridică. Prin decizia din 04 iulie 2016 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de către Istrati Alexandru și Babii Ion, s-a casat hotărârea din 15 februarie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău, și s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă acțiunea inițială depusă de către Caterinciuc Vitali și Caterinciuc Olga ca neîntemeiată și s-au admis acțiunea reconvențională depusă de către Babii Ion și cererea intervenientului principal Istrati Alexandru, cu dispunerea evacuării lui Caterinciuc Vitali și Caterinciuc Olga împreună cu membrii familiei lor din imobilul situat în XXXXX, constituit din: terenul pentru construcție locativă, cu suprafața de 0,0706 ha, nr. cadastral XXXXX și construcția nefinalizată, cu gradul de finalizare de 95%, cu suprafața exterioară de 86 m.p., suprafața totală de 143.3 m.p., nr. cadastral XXXXX, fără acordarea altui spațiu locativ. Prin încheierea din 19 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de către Vitali Caterinciuc și Olga Caterinciuc împotriva deciziei din 04 iulie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost considerat inadmisibil.

Se reține că la 07 decembrie 2016, Babii Ion a depus cerere la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, solicitând ridicarea sechestrului de pe bunul imobil situat în XXXXX, constituit din: terenul pentru construcție locativă, cu suprafața de 0,0706 ha, nr. cadastral XXXXX și construcția nefinalizată, cu gradul de finalizare de 95%, cu suprafața exterioară de 86 m.p., suprafața totală de 143.3 m.p., nr. cadastral XXXXX. Prin încheierea din 25 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cererea lui Ion Babii privind ridicarea sechestrului de pe bunul imobil situat în XXXXX, a fost respinsă.

5 Totodată, prin încheierea din 25 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a corectat eroarea materială strecurată în titlu executoriu eliberat în baza deciziei din 04 iulie 2016 a Curții de Apel Chișinău, cu completarea mențiunii „conform deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2016. Prin decizia din 30 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins recursul lui Ion Babii și s-au menținut încheierile din 25 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. La data de 05 aprilie 2017, Babii Ion, Babii Angela, Istrati Alexandru și Istrati Natalia au depus cerere privind emiterea unei decizii suplimentare la decizia Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2016, prin care să fie anulat sechestrul aplicat prin încheierea din 24 iunie 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău pe bunul imobil situat în XXXXX, constituit din: terenul pentru construcție locativă, cu suprafața de 0,0706 ha, nr. cadastral XXXXX și construcția nefinalizată, cu gradul de finalizare de 95%, cu suprafața exterioară de 86 m.p., suprafața totală de 143.3 m.p., nr. cadastral XXXXX. Au menționat solicitanții, cu referire la prevederile art. 180 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, că măsura anterioară de asigurare a acțiunii poate fi anulată la cererea pârâtului de către instanța care a ordonat măsura de asigurare ori de instanța în a căror procedură se află cauza. În cazul respingerii acțiunii, măsurile anterioare de asigurare a acțiunii se mențin până când hotărârea judecătorească devine definitivă.

În cazul admiterii acțiunii, măsurile anterioare de asigurare își păstrează efectul până la executarea hotărârii judecătorești. Astfel, ținând cont de faptul că la emiterea deciziei din 04 iulie 2016, Curtea de Apel Chișinău a soluționat fondul cauzei civile, respingând acțiunea inițială depusă de către Caterinciuc Vitali și Caterinciuc Olga, în vederea asigurării căreia prin încheierea din 24 iunie 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, a fost aplicat sechestru pe bunul imobil situat în XXXXX, au considerat solicitanții Babii Ion, Babii Angela, Istrati Alexandru și Istrati Natalia că instanța de apel urmează să se expună în privința anulării măsurii de asigurare aplicată pe imobilul litigios.

Or, Curtea de Apel Chișinău în decizia din 04 iulie 2016, urma să se expună inclusiv și în privința anulării măsurii de asigurare aplicate asupra bunului imobil situat în XXXXX. Prin încheierea din 11 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea lui Babii Ion, Babii Angela, Istrati Alexandru și Istrati Natalia privind emiterea unei decizii suplimentare la decizia Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2016, prin care să fie anulat sechestrul aplicat pe bunul imobil situat în XXXXX, constituit din: terenul pentru construcție locativă, cu suprafața de 0,0706 ha, nr. cadastral XXXXX și construcția nefinalizată, cu gradul de finalizare de 95%, cu suprafața exterioară de 86 m.p., suprafața totală de 143.3 m.p., nr. cadastral XXXXX.

Prin încheierea din 11 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins demersul lui Caterinciuc Vitali privind numirea unei expertize grafoscopice, ca neîntemeiată. Prin decizia din 14 februarie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de către Babii Ion, Babii Angela, Istrati Alexandru și Istrati Natalia și s-a casat încheierea din 11 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată, pentru examinarea cererii privind anularea măsurilor de asigurare aplicate prin încheierea din 24 iunie 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău. 6 Prin încheierea din 14 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Caterinciuc Vitali împotriva deciziei din 14 februarie 2018 a Curții Supreme de Justiție.

Prin decizia suplimentară din 18 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea lui Babii Ion, Babii Angela, Istrati Alexandru și Istrati Natalia și s-a anulat sechestrul aplicat prin încheierea din 24 iunie 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău asupra bunului imobil situat în XXXXX, constituit din: terenul pentru construcție locativă, cu suprafața de 0,0706 ha, nr. cadastral XXXXX și construcția nefinalizată, cu gradul de finalizare de 95%, cu suprafața exterioară de 86 m.p., suprafața totală de 143.3 m.p., nr. cadastral XXXXX.

Instanța de apel, cu trimitere la prevederile art. 250 alin. (1) lit. a) și art. 180 alin. (3) din Codul de procedură civilă, și-a motivat decizia suplimentară prin faptul că prin decizia din 04 iulie 2016, Curtea de Apel Chișinău pronunțând o hotărâre nouă de respingere a acțiunii inițiale și de admitere a acțiunii reconvenționale și a cererii intervenientului principal, a omis să se expună în privința anulării măsurii de asigurare a acțiunii aplicată prin încheierea din 24 iunie 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău asupra bunului imobil situat în XXXXX, constituit din: terenul pentru construcție locativă, cu suprafața de 0,0706 ha, nr. cadastral XXXXX și construcția nefinalizată, cu gradul de finalizare de 95%, cu suprafața exterioară de 86 m.p., suprafața totală de 143.3 m.p., nr. cadastral XXXXX.

Or, instanțele de judecată care adoptă hotărî definitive (curțile de apel ca instanțe de fond și apel) în mod obligatoriu vor dispune anularea măsurilor de asigurare a acțiunii în dispozitivul hotărârilor sau deciziilor, dacă pretențiile reclamantului au fost respinse. A concluzionat instanța de apel că având în vedere faptul că asupra litigiului în speță a fost dată o hotărâre judecătorească, care a devenit definitivă și irevocabilă, prin respingerea pretențiilor înaintate de către Caterinciuc Vitali și Caterinciuc Olga, urmau a fi anulate și măsurile de asigurare a acțiunii, omisiune ce poate fi corectată doar prin emiterea unei decizii suplimentare.

Prin încheierea din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost corectată greșeala materială strecurată în decizia suplimentară din 18 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu indicarea corectă a faptului că se emite o decizie suplimentară la decizia Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2016, în loc de cea greșită „11 aprilie 2018”. La data de 26 noiembrie 2018, Caterinciuc Vitali a declarat recurs împotriva deciziei suplimentare a instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei suplimentare din 18 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a cererii lui Babii Ion, Babii Angela, Istrati Alexandru și Istrati Natalia privind anularea sechestrului aplicat pe bunul imobil situat în XXXXX, ca neîntemeiată.

În susținerea recursului Caterinciuc Vitali a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material. La data de 25 ianuarie 2019, în adresa lui Babii Ion, Babii Angela, Istrati Alexandru, Tamara Lăpușneanu și Zinaida Volimbovscaia au fost expediate copiile recursului declarat de către Caterinciuc Vitali, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referințelor. La data de 05 februarie 2019, Babii Ion, Babii Angela, Istrati Alexandru au depus referință, solicitînd să fie considerat inadmisibil recursul declarat de către Caterinciuc Vitali împotriva deciziei suplimentare din 18 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, pe care o consideră legală și întemeiată.

7 Alte referințe nu au fost depuse. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile din referința depusă, completul de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Caterinciuc Vitali este inadmisibil, din motivele ce succed. Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că, asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționata problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Conform articolului 433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat. În conformitate cu art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

8 Conform art. 434 în alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei suplimentare din 18 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost expediat în adresa lui Caterinciuc Vitali și Caterinciuc Olga la 01 noiembrie 2018 (f.d. 238, vol. III), însă nu se atestă date când a fost recepționat de către recurent. În această ordine de idei, se constată, că în speță, calea de atac a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă la 26 noiembrie 2018. In concreto motivelor inserate în cererea de recurs, completul de admisibilitate le apreciază ca fiind lipsite de substanță și care nu pot fi acceptate.

Or, conform prevederilor art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă esența și temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările recurentului, propunerile respective. Analizând cuprinsul cererii de recurs depusă de către Caterinciuc Vitali, completul de admisibilitate evocă faptul că asupra argumentelor invocate în recurs Curtea de Apel Chișinău s-a pronunțat deja în modul corespunzător. Prin urmare, acestea nu pot fi reținute de către completul de admisibilitate, deoarece recursul împotriva deciziei instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat.

La acest capitol, instanța de recurs atestă că recurentul nu a evidențiat în cererea de recurs formulată memoriul ilegalități și netemeiniciei deciziei recurate, limitându-se doar la reiterarea unor circumstanțe care au fost supuse examinării în ordine de apel. În acest sens, urmează a se evidenția faptul că nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează. Astfel, este de menționat că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a învedera nelegalitatea hotărârii. În această ordine de idei, instanța de recurs constată că, argumentele invocate în cererea de recurs, după esența lor, pot fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă, aplicabil doar procedurii de apel și nu se regăsesc în art. 432 din Codul de procedură civilă, aplicabil recursului.

Mai mult ca atât, acestea au fost deja supuse examinării și aprecierii de către instanța de apel prin prisma art. 130 din Codul de procedură civilă, fiindu-le oferite concluziile de rigoare și, prin urmare, nu urmează a fi reiterate în ordine de recurs. Ipotezele relevate certifică în mod clar caracterul lipsit de substanță al recursului declarat, deoarece Caterinciuc Vitali nu a invocat niciun argument plauzibil în vederea justificării ilegalități deciziei instanței de apel. 9 Astfel, se evidențiază caracterul declarativ al recursului, deoarece este lipsit de conținut și desprinde simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului.

În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs efectiv sunt în primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în principiu, competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de acest tip (cauza Doorson împotriva Olandei, 26 martie 1996, §67). La acest capitol instanță de recurs reține că recursul declarat de către Caterinciuc Vitali nu s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar cuprinde încălcări esențiale sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, iar ca urmare nu corespunde cerinței de a fi „efectiv”, fiind lipsit de șanse de succes și nu este capabil să ofere îndreptarea situației din decizia recurată.

Subsidiar, completul de admisibilitate relevă că prezenta cerere de recurs a fost depusă după ce Caterinciuc Vitali a avut posibilitatea de a fi auzit de o instanță de fond și de o instanță de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție (a se vedea mutatis mutandis „Levages Prestations Services” împotriva Franței, cererea nr.21920/93 din 23 octombrie 1996, §48-50). Prin urmare, instanța de recurs apreciază că recurentului i-a fost asigurat dreptul de acces la o instanță și dreptul de a fi auzit combinat cu dreptul la un recurs efectiv.

De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea echitații procedurii din perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că participanții au reușit să pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe care le considerau necesare în vederea apărării punctului său de vedere (Blücher împotriva Cehiei, cererea nr.58580/00 din 11 aprilie 2005, §65-67) Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele prezentate, a aplicat și interpretat elocvent normele de drept material și procedural, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul de admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în unanimitate, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Caterinciuc Vitali împotriva deciziei suplimentare din 18 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Caterinciuc Vitali împotriva deciziei suplimentare din 18 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Vitali Caterinciuc și Olga Caterinciuc împotriva lui Ion Babii, Alexandru Istrati, intervenienți accesorii Tatiana Caterinciuc, Ion Caterinciuc, Angela Babii, notarul Tamara Lăpușneanu, notarul Zinaida Volimbovscaia, Vitalie Sajin și Natalia Istrati cu privire la declararea nulității contractelor de vânzare-cumpărare a bunului imobil; la cererea reconvențională a lui Ion Babii împotriva lui Vitali Caterinciuc și Olga Caterinciuc cu privire evacuarea din bunul imobil, 10 fără acordarea altui spațiu locativ, și la cererea intervenientului principal Alexandru Istrati împotriva lui Vitali Caterinciuc și Olga Caterinciuc cu privire la evacuarea din bunul imobil, fără acordarea altui spațiu locativ.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru 11