3ra-1648/18 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-1648/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr.3ra-1648/2018
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (S. Bleșceaga)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Buhnaci, L. Pruteanu, M. Guzun)
Î N C H E I E R E
19 decembrie 2018 mun.Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Maria Ghervas
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea Individuală
„Sevastian-Alfa”, reprezentată de avocatul Constantin Brînza,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea
Individuală „Sevastian-Alfa” împotriva Inspecției financiare de pe lîngă Ministerul
Finanțelor privind contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul declarat de Întreprinderea Individuală „Sevastian-Alfa”, cu
menținerea hotărîrii din 07 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
c o n s t a t ă :
La 25 iulie 2014 ÎI „Sevastian-Alfa” a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Inspecției financiare de pe lîngă Ministerul Finanțelor privind
contestarea actului administrativ.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că la 11
iunie 2014, Inspecția Financiară a Ministerului Finanțelor a emis decizia
nr.27.02.11/144 prin care a decis perceperea în bugetul statului de la ÎI „Sevastian-
Alfa” a venitului ilicit obținut în sumă de 43 258 lei și amenda în cuantumul
echivalent de 43 258 lei. Decizia menționată a fost adoptată în baza actului de
control de contrapunere din 26.05.2014.
Nefiind de acord cu actul de control și decizia de sancționare, la 09 iulie 2014
a depus la Inspecția Financiară o cerere prealabilă, care a fost înregistrată sub
nr.1115, unde a indicat circumstanțele de fapt și de drept, care au fost constatate ca
încălcarea pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr.547 din 04 august 1995, însă, analiza
profundă a formării prețurilor pentru întreprinderile de categoria III, așa cum a fost
calificată ÎI „Sevastian-Alfa”, duce la concluzia că nu a fost încălcat nici un punct
al Hotărârii Guvernului nr.547 din 04 august 1995.
A indicat că la 09 ianuarie 2013 a încheiat cu L.T. „G.Ghimpu” contractul de
achiziționare a serviciilor nr.11. Respectiv, în baza contractului dat în anul 2013 au
1
fost achiziționate servicii în sumă de 322 700 lei, iar în anul 2014 în sumă de 8000
lei.
Astfel, Inspecția Financiară a efectuat controlul respectării de ÎI „Sevastian-
Alfa” a prevederilor Hotărârii Guvernului nr.547 din 04 august 1995, privind
majorarea neîntemeiată în limita de 10-30% față de prețul de achiziție, livrare a
produselor sau față de costul setului de materie primă la calcularea prețurilor
pentru bucate și produse.
În rezultatul controlului s-a întocmit „lista produselor, mărfurilor importate,
comercializate la prețuri libere cu aplicarea adaosului comercial limitat”, prin
urmare, Inspecția Financiară a indicat că s-a constatat obținerea unui venit de
43258 lei prin aplicarea incorectă a adaosului.
Reclamantul nu este de acord cu rezultatele controlului și consideră că
colaboratorii Inspecției Financiare eronat au interpretat legea. Mai mult,
reclamantul nu comercializează și nu confecționează produsele indicate în anexa
nr.3 la Hotărârea Guvernului nr.547 din 04 august 1995, acestea reprezentînd
materie primă (componente a produselor). Prelucrând materia primă, întreprinderea
reclamantului a primit cu totul alt product, cu altă denumire și alt cod în baza
Nomenclatorului de produse și servicii. Așadar, reclamantul indică următoarele
produse care nu le produce și nu comercializează, și care nu sunt incluse în anexa 3
la Hotărârea Guvernului nr.547 din 04 august 1995, însă le folosesc la prepararea
bucatelor: lapte cu grăsimea 2,5%; brânză proaspătă de vacă cu grăsimea până la
10%; concentrate din lapte pentru alimentația copiilor; smântână cu conținutul
grăsimii până la 15%; unt cu conținutul grăsimii până la 72,5%; carne de găină
proaspătă; organe comestibile; mezeluri fierte, crenvuște; făină de grâu; paste
făinoase; crupe, orez, hrișcă; zahăr; pâine și colaci.
Concluzionează reclamantul că, ÎI „Sevastian-Alfa” a preparat și a realizat
bucatele, însă nici un produs nu cade sub indicii incluși în anexa nr.3 la Hotărârea
Guvernului nr.547 din 04 august 1995
A solicitat reclamantul declararea nulității absolute a actului de control de
contrapunere din 26 mai 2014 și deciziei nr.27-02-11/144 din 11 iunie 2014 emis
de Inspecția financiară de pe lîngă Ministerul Finanțelor, ca fiind ilegale, obligarea
pîrîtului de a nu crea obstacole în administrarea întreprinderii și încasarea din
contul pârâtului în beneficiul reclamantului a cheltuielilor judiciare, cheltuielilor
pentru asistența juridică și a taxei de stat.
Prin hotărîrea din 07 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de ÎI „Sevastian-Alfa” împotriva
Inspecției financiare de pe lîngă Ministerul Finanțelor cu privire la declararea
nulității actului privind rezultatele controlului de contrapunere la ÎI „Sevastian-
Alfa” privind relațiile economico-financiare cu Direcția Generală Educație, Tineret
și Sport a Primăriei mun.Chișinău, precum și corectitudinea completării
documentelor primare cu regim special eliberate la realizarea acestora din 26 mai
2014 și Deciziei nr.27-02-111/144 din 11 iunie 2014 cu privire la aplicarea
sancțiunilor economice ÎI „Sevastian-Alfa”, ca fiind neîntemeiată.
Pentru a decide astfel, instanța de fond, a stabilit cu certitudine că ÎI
„Sevastian-Alfa” prin aplicarea incorectă a mărimii adaosului comercial la
prețurile de achiziție/livrare a produselor la calcularea prețurilor la bucate și
produse, întreprinderea a obținut un venit ilicit în sumă totală de 43 258 lei, astfel
constatînd legalitatea actelor contestate.
2
Prin decizia din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul
declarat de ÎI „Sevastian-Alfa”, cu menținerea hotărîrii din 07 decembrie 2017 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, emisă în cauza civilă la cererea de chemare
în judecată depusă de ÎI „Sevastian-Alfa” către Inspecția Financiară de pe lîngă
Ministerul Finanțelor privind contestarea actului administrativ.
Pentru a decide astfel, instanța de apel reține ca fiind justă concluzia instanței
de fond cu privire la netemeinicia acțiunii, elucidînd pe deplin toate circumstanțele
importante pentru soluționarea pricinii a emis o hotărîre legală și întemeiată.
La data de 30 octombrie 2018 ÎI „Sevastian-Alfa”, reprezentată de avocatul
Constantin Brînza, a declarat recurs împotriva deciziei din 10 iulie 2018 a Curții de
Apel Chișinău și hotărîrii din 07 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, solicitând casarea acestora cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
În susținerea recursului recurentul a indicat prevederile art. 432 alin.(2) lit.a),
c) Cod de procedură civilă.
În motivarea recursului a indicat dezacordul său cu deciziile adoptate de
instanțele ierarhic inferioare și a menționat că instanța de fond eronat și incorect a
ajuns la concluzia de a respinge cererea de chemare în judecată or, urma să fie
dispusă efectuarea unei expertize complexe, care ar fi stabilit dacă la procurarea
bucatelor au fost utilizate produsele indicate în anexa nr.3 a Hotărîrii Guvernului
nr.547 din 04 august 1995 și dacă produsul nou creat cade sub incidența Anexei
nr.3 din această hotărîre.
În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 10 iulie 2018 a Curții de Apel
Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 11
septembrie 2018 (f.d. 229), însă lipsesc date privind recepționarea acesteia.
Prin urmare recursul declarat la 30 octombrie 2018 se consideră a fi depus în
termenul prevăzut de lege.
La 12 noiembrie 2018, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului
declarat de ÎI „Sevastian-Alfa” cu înștiințarea despre necesitatea depunerii
referinței la recurs.
La 10 decembrie 2018, Inspecția financiară de pe lîngă Ministerul Finanțelor
a depus referință. Intimatul consideră că recursul depus de ÎI „Sevastian-Alfa” nu
se încadrează în temeiurile prevăzute de art.432 Cod procedură civilă și necesită a
fi declarat inadmisibil.
În conformitate cu art. 439 alin.(2), (3) Cod de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,
admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
în conformitate cu alin.(2).
Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎI „Sevastian-Alfa”,
3
reprezentată de avocatul Constantin Brînza, este inadmisibil din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți
la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de
drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi
putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,
sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎI „Sevastian-Alfa”,
reprezentată de avocatul Constantin Brînza, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu
soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept
procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a
fi respins.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a
are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
4
Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în
verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale
din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură
civilă, însă din recursurile declarate nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de
apreciere a probelor.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul
declarat de către ÎI „Sevastian-Alfa”, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de ÎI „Sevastian-Alfa”, reprezentată de avocatul
Constantin Brînza, ca inadmisibil.
În conformitate cu art.art. 270, 433 lit.a), 440 alin.(1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Întreprinderea Individuală
„Sevastian-Alfa”, reprezentată de avocatul Constantin Brînza.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Maria Ghervas
Victor Burduh
5