3ra-1648/18 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-1648/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr.3ra-1648/2018 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (S. Bleșceaga) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Buhnaci, L. Pruteanu, M. Guzun) Î N C H E I E R E 19 decembrie 2018 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea Individuală „Sevastian-Alfa”, reprezentată de avocatul Constantin Brînza, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Individuală „Sevastian-Alfa” împotriva Inspecției financiare de pe lîngă Ministerul Finanțelor privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Întreprinderea Individuală „Sevastian-Alfa”, cu menținerea hotărîrii din 07 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă : La 25 iulie 2014 ÎI „Sevastian-Alfa” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspecției financiare de pe lîngă Ministerul Finanțelor privind contestarea actului administrativ.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că la 11 iunie 2014, Inspecția Financiară a Ministerului Finanțelor a emis decizia nr.27.02.11/144 prin care a decis perceperea în bugetul statului de la ÎI „Sevastian- Alfa” a venitului ilicit obținut în sumă de 43 258 lei și amenda în cuantumul echivalent de 43 258 lei. Decizia menționată a fost adoptată în baza actului de control de contrapunere din 26.05.2014.
Nefiind de acord cu actul de control și decizia de sancționare, la 09 iulie 2014 a depus la Inspecția Financiară o cerere prealabilă, care a fost înregistrată sub nr.1115, unde a indicat circumstanțele de fapt și de drept, care au fost constatate ca încălcarea pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr.547 din 04 august 1995, însă, analiza profundă a formării prețurilor pentru întreprinderile de categoria III, așa cum a fost calificată ÎI „Sevastian-Alfa”, duce la concluzia că nu a fost încălcat nici un punct al Hotărârii Guvernului nr.547 din 04 august 1995. A indicat că la 09 ianuarie 2013 a încheiat cu L.T. „G.Ghimpu” contractul de achiziționare a serviciilor nr.11. Respectiv, în baza contractului dat în anul 2013 au 1 fost achiziționate servicii în sumă de 322 700 lei, iar în anul 2014 în sumă de 8000 lei.
Astfel, Inspecția Financiară a efectuat controlul respectării de ÎI „Sevastian- Alfa” a prevederilor Hotărârii Guvernului nr.547 din 04 august 1995, privind majorarea neîntemeiată în limita de 10-30% față de prețul de achiziție, livrare a produselor sau față de costul setului de materie primă la calcularea prețurilor pentru bucate și produse. În rezultatul controlului s-a întocmit „lista produselor, mărfurilor importate, comercializate la prețuri libere cu aplicarea adaosului comercial limitat”, prin urmare, Inspecția Financiară a indicat că s-a constatat obținerea unui venit de 43258 lei prin aplicarea incorectă a adaosului. Reclamantul nu este de acord cu rezultatele controlului și consideră că colaboratorii Inspecției Financiare eronat au interpretat legea.
Mai mult, reclamantul nu comercializează și nu confecționează produsele indicate în anexa nr.3 la Hotărârea Guvernului nr.547 din 04 august 1995, acestea reprezentînd materie primă (componente a produselor). Prelucrând materia primă, întreprinderea reclamantului a primit cu totul alt product, cu altă denumire și alt cod în baza Nomenclatorului de produse și servicii. Așadar, reclamantul indică următoarele produse care nu le produce și nu comercializează, și care nu sunt incluse în anexa 3 la Hotărârea Guvernului nr.547 din 04 august 1995, însă le folosesc la prepararea bucatelor: lapte cu grăsimea 2,5%; brânză proaspătă de vacă cu grăsimea până la 10%; concentrate din lapte pentru alimentația copiilor; smântână cu conținutul grăsimii până la 15%; unt cu conținutul grăsimii până la 72,5%; carne de găină proaspătă; organe comestibile; mezeluri fierte, crenvuște; făină de grâu; paste făinoase; crupe, orez, hrișcă; zahăr; pâine și colaci.
Concluzionează reclamantul că, ÎI „Sevastian-Alfa” a preparat și a realizat bucatele, însă nici un produs nu cade sub indicii incluși în anexa nr.3 la Hotărârea Guvernului nr.547 din 04 august 1995 A solicitat reclamantul declararea nulității absolute a actului de control de contrapunere din 26 mai 2014 și deciziei nr.27-02-11/144 din 11 iunie 2014 emis de Inspecția financiară de pe lîngă Ministerul Finanțelor, ca fiind ilegale, obligarea pîrîtului de a nu crea obstacole în administrarea întreprinderii și încasarea din contul pârâtului în beneficiul reclamantului a cheltuielilor judiciare, cheltuielilor pentru asistența juridică și a taxei de stat.
Prin hotărîrea din 07 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de ÎI „Sevastian-Alfa” împotriva Inspecției financiare de pe lîngă Ministerul Finanțelor cu privire la declararea nulității actului privind rezultatele controlului de contrapunere la ÎI „Sevastian- Alfa” privind relațiile economico-financiare cu Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Primăriei mun.Chișinău, precum și corectitudinea completării documentelor primare cu regim special eliberate la realizarea acestora din 26 mai 2014 și Deciziei nr.27-02-111/144 din 11 iunie 2014 cu privire la aplicarea sancțiunilor economice ÎI „Sevastian-Alfa”, ca fiind neîntemeiată.
Pentru a decide astfel, instanța de fond, a stabilit cu certitudine că ÎI „Sevastian-Alfa” prin aplicarea incorectă a mărimii adaosului comercial la prețurile de achiziție/livrare a produselor la calcularea prețurilor la bucate și produse, întreprinderea a obținut un venit ilicit în sumă totală de 43 258 lei, astfel constatînd legalitatea actelor contestate. 2 Prin decizia din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de ÎI „Sevastian-Alfa”, cu menținerea hotărîrii din 07 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de ÎI „Sevastian-Alfa” către Inspecția Financiară de pe lîngă Ministerul Finanțelor privind contestarea actului administrativ.
Pentru a decide astfel, instanța de apel reține ca fiind justă concluzia instanței de fond cu privire la netemeinicia acțiunii, elucidînd pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii a emis o hotărîre legală și întemeiată. La data de 30 octombrie 2018 ÎI „Sevastian-Alfa”, reprezentată de avocatul Constantin Brînza, a declarat recurs împotriva deciziei din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărîrii din 07 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea acestora cu trimiterea cauzei spre rejudecare. În susținerea recursului recurentul a indicat prevederile art. 432 alin.(2) lit.a), c) Cod de procedură civilă.
În motivarea recursului a indicat dezacordul său cu deciziile adoptate de instanțele ierarhic inferioare și a menționat că instanța de fond eronat și incorect a ajuns la concluzia de a respinge cererea de chemare în judecată or, urma să fie dispusă efectuarea unei expertize complexe, care ar fi stabilit dacă la procurarea bucatelor au fost utilizate produsele indicate în anexa nr.3 a Hotărîrii Guvernului nr.547 din 04 august 1995 și dacă produsul nou creat cade sub incidența Anexei nr.3 din această hotărîre. În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 11 septembrie 2018 (f.d. 229), însă lipsesc date privind recepționarea acesteia. Prin urmare recursul declarat la 30 octombrie 2018 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. La 12 noiembrie 2018, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului declarat de ÎI „Sevastian-Alfa” cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței la recurs. La 10 decembrie 2018, Inspecția financiară de pe lîngă Ministerul Finanțelor a depus referință. Intimatul consideră că recursul depus de ÎI „Sevastian-Alfa” nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art.432 Cod procedură civilă și necesită a fi declarat inadmisibil.
În conformitate cu art. 439 alin.(2), (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎI „Sevastian-Alfa”, 3 reprezentată de avocatul Constantin Brînza, este inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎI „Sevastian-Alfa”, reprezentată de avocatul Constantin Brînza, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respins. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al 4 Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din recursurile declarate nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către ÎI „Sevastian-Alfa”, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de ÎI „Sevastian-Alfa”, reprezentată de avocatul Constantin Brînza, ca inadmisibil.
În conformitate cu art.art. 270, 433 lit.a), 440 alin.(1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Întreprinderea Individuală „Sevastian-Alfa”, reprezentată de avocatul Constantin Brînza. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.