2ra-2203/18 — constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral

2ra-2203/18 — constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-2203/2018

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (O. Cojocaru)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci)

DECIZIE

19 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând recursurile declarate de către avocatul Oleg Trocin, Alexandru

Chirița și Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Chirița

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării

dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 03 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost

respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, admis apelul

declarat de Alexandru Chirița și modificată hotărârea din 02 aprilie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă :

La 11 decembrie 2017 Alexandru Chirița a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării

dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că la 16 ianuarie 2007 de către DGUP al MAI a

fost pornită în privința sa urmărirea penală nr.2007990010 pe faptul însușirii în

proporții deosebit de mari a bunurilor, în baza art.195 alin. (2) Cod penal, iar la 18

ianuarie 2017 în cadrul urmăririi penale nr.2007990010 a fost pus sub învinuire în

temeiul articolului menționat.

Reclamantul a mai relatat că la 08 februarie 2007 de către DGUP al MAI a fost

pornită în privința sa urmărirea penală nr.2007990045 pe faptul însușirii în proporții

deosebit de mari a bunurilor, în baza art.195 alin. (2) Cod penal, iar la 02 iulie 2007

1

fiind recunoscut învinuit în temeiul articolului dat.

Ulterior cauzele penale menționate au fost conexate în cadrul urmăririi penale

nr. 2007990012, iar la 26 noiembrie 2007 a fost pus sub învinuire în temeiul art. 195

alin. (2) Cod penal.

A indicat că cauza penală nr. 2007990012 a fost expediată în judecată în

decembrie 2007.

Astfel, prin sentința din 29 aprilie 2010 a Judecătoriei Grigoriopol a fost achitat

în acuzarea adusă în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, din motiv că faptele ce i-au

fost inculpate nu întrunesc elementele infracțiunii.

Procurorul a declarat apel, prin care a solicitat casarea sentinței din 29 aprilie

2010 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău în privința lui Chirița Alexandru, ca fiind

ilegală și rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit, pentru prima instanță, prin care inculpatul Chirița Alexandru să fie

recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod

penal.

Prin decizia din 12 martie 2012 a Curții de Apel Chișinău a fost respins ca

depus peste termen apelul suplimentar declarat de procurorul Guțan Pavel și admis

apelul acuzatorului de stat Zaharia Lucreția, casată sentința din 29 aprilie 2010 a

Judecătoriei Grigoriopol, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, iar Chirița Alexandru a fost achitat de sub

învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 195 alin. (2) Cod penal, pe

motiv că faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii.

Procurorul a declarat recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel, prin

care a solicitat casarea hotărârii contestate, cu remiterea cauzei la rejudecare în

aceeași instanță, în alt complet de judecată, motivînd că instanța de apel la

pronunțarea hotărârii nu a ținut cont că atât pe parcursul urmăririi penale, cât și în

instanțele de judecată au fost prezentate suficiente probe care dovedesc incontestabil

vina lui Chirița Alexandru în comiterea infracțiunii incriminate.

Prin decizia din 04 iunie 2013 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul

ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău,

Pavel Guțan, casată decizia din 12 martie 2012 a Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău, în cauza penală în privința și a lui Chirița Alexandru Ion și a fost dispusă

rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Curtea de Apel Chișinău rejudecând cauza, prin decizia din 30 noiembrie 2016

a respins ca depus peste termen apelul suplimentar al procurorului Pavel Guțan, a

admis apelul procurorului Lucreția Zaharia, a casat sentința din 29 aprilie 2010 a

Judecătoriei Grigoriopol și a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care a fost recunoscut vinovat Chirița Alexandru Ion de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) CP, fiindu-i stabilită pedeapsa

sub formă de 9 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții

legate de administrarea bunurilor materiale și mijloacelor financiare pe un termen de

5 ani. Totodată în baza art. 385 alin. (4) CPP, a fost dedusă pedeapsa inculpatului

Chirița Alexandru Ion la 7 ani închisoare, ca recompensă a încălcării drepturilor

inculpaților la examinarea cauzei într-un termen rezonabil.

Apărătorul reclamantului, avocatul Trocin Oleg, a declarat recurs ordinar

împotriva deciziei instanței de apel solicitând casarea hotărârii contestate și

2

menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 13 iunie 2017 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul

ordinar declarat de către avocatul Trocin Oleg în numele inculpatului Chirița

Alexandru, casată parțial decizia din 30 noiembrie 2016 a Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău, în partea admiterii apelului procurorului Zaharia Lucreția, declarat

împotriva sentinței din 29 aprilie 2010 a Judecătoriei Grigoriopol și condamnarea

inculpatului Chirița Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.

(5) Cod penal, și în partea admiterii în principiu a acțiunii civile, cu menținerea

sentinței din 29 aprilie 2010 a Judecătoriei Grigoriopol, prin care Chirița Alexandru a

fost achitat de sub învinuirea adusă în baza art.190 alin. (5) Cod penal, din motiv că

fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Astfel, a menționat că procesul penal în privința sa a durat timp de peste 10 ani

de zile, din 16 ianuarie 2007 până la 13 iunie 2017, după cum urmează: urmărirea

penală: 16 ianuarie 2007 – 30 noiembrie 2007; prima instanță: 09 ianuarie 2008 – 29

aprilie 2010; instanța de apel: 22 mai 2010 – 12 martie 2012; 13 august 2013 – 30

noiembrie 2016; instanța de recurs: 04 martie 2013 – 04 iunie 2013; 14 aprilie 2017

– 13 iunie 2017.

Reclamantul a mai indicat că, desfășurarea procesului penal în privința sa nu a

avut loc în termen rezonabil, iar vina în tărăgănarea procesului este pusă pe seama

organului de urmărire penală, procuraturii și instanțelor de judecată. Prin

tergiversarea procesului penal a suportat o încordare psihică, stări de stres și

frustrare.

A solicitat constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a

cauzei, repararea prejudiciului moral în mărime de 500 000 de lei și compensarea

cheltuielile de asistență juridică.

Prin hotărârea din 02 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a

admis parțial acțiunea; s-a constatat încălcarea dreptului lui Alexandru Chirița la

examinarea în termen rezonabil a cauzei și s-a încasat de la bugetul de stat prin

intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Alexandru

Chirița prejudiciul moral în mărime de 30 000 de lei; în rest pretențiile cu privire la

încasarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de asistență juridică s-au

respins.

La 04 aprilie 2018 Alexandru Chirița, reprezentat de avocatul Oleg Trocin a

declarat apel împotriva hotărârii din 02 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe în partea

respingerii pretențiilor cu privire la încasarea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de asistență juridică cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii.

La 05 aprilie 2018 Procuratura Generală a Republicii Moldova a depus cerere

de apel împotriva hotărârii din 02 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, prin care a solicitat admiterea acesteia, casarea hotărârii instanței de fond

cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

La 27 aprilie 2018 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat apel

împotriva hotărârii din 02 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani prin

care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei

noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă integral.

3

Prin încheierea din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău cererea de apel

declarată de Procuratura Generală a Republicii Moldova a fost restituită din motiv că

apelantul nu a prezentat în termen apelul motivat.

Prin decizia din 03 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, s-a admis apelul declarat de

Alexandru Chirița și s-a modificat hotărârea din 02 aprilie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani, prin majorarea sumei prejudiciului moral cauzat prin

încălcarea termenului rezonabil de judecare a cauzei încasate din bugetul de stat prin

intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Alexandru

Chirița de la 30 000 de lei până la 100 000 de lei; în rest hotărârea din 02 aprilie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a menținut.

La 12 septembrie 2018 avocatul Oleg Trocin în interesele lui Alexandru Chirița

a declarat recurs împotriva deciziei din 03 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe în partea respingerii pretențiilor cu privire la încasarea prejudiciului moral și

a cheltuielilor de asistență juridică cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să

fie admisă integral.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la examinarea apelului a

admis încălcarea dreptului lui Alexandru Chirița la judecarea într-un termen echitabil

a cauzei de către o instanță, stabilit de art.6 § 1 al Convenției Europene a Dreptului

Omului.

Astfel, a relatat că decizia instanței de apel este nemotivată în partea menținerii

hotărârii primei instanțe prin care au fost respinse pretențiile cu privire încasarea

prejudiciului moral și a cheltuielilor de asistență juridcă.

Mai mult, instanțele nu au luat în considerație că prejudiciul moral solicitat de

Alexandru Chirița este proporțional duratei procesului penal, egal cu un termen de

peste 10 ani de examinare, care a avut ca obiect acuzarea în săvârșirea unei

infracțiuni deosebit de grave, iar în fina reclamantul a fost achitat.

A menționat că în rezultatul acțiunilor organului de urmărire penală,

procuraturii și instanțelor de judecată, pe perioada unui proces penal de peste 10 ani,

Alexandru Chirița a fost ținut în stare de arest și a fost condamnat ilegal, ca ulterior

să fie achitat de săvârșirea unei infracțiuni deosebit de grave.

Faptul că reclamantul a fost ținut în stare de arest în izolator și penitenciar timp

de 6 luni la faza urmăririi penale, a avut efect pe întreaga durată a procesului penal,

deoarece acesta, timp de 10 ani a trăit cu gândul că va fi dus la închisoare pentru o

perioadă lungă de timp după care viața sa poate fi considerată a fi eșuată.

A relatat că din cauza procesului penal și a stării emoționale Alexandru Chirița

nu a mai putut să revină la locul de muncă, fiind totodată destrămată familia acestuia.

Consideră că instanța de apel a interpretat eronat legea nr.87 din 21 aprilie 2011

în partea ce ține de mărimea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei.

A indicat că decizia instanței de apel referitor la majorarea sumei încasate din

bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Alexandru

Chirița de la 30 000 de lei până la 100 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat

prin încălcarea termenului rezonabil de judecare a cauzei s-a dovedit a fi

neproporțională și inechitabilă cu circumstanțele cauzei.

4

La 12 septembrie 2018 Alexandru Chirița a declarat recurs împotriva deciziei

din 03 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe în partea respingerii

pretențiilor cu privire la încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată cu

emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la examinarea apelului său

nu s-a expus asupra tuturor argumentelor din apel și nu a motivat respingerea

pretențiilor cu privire la încasarea integrală a prejudiciului moral și a cheltuielilor de

judecată.

Totodată a specificat că instanța de apel a dispus încasarea doar parțială a

prejudiciului moral, însă nu a dat apreciere circumstanțelor ce țin de impactul asupra

vieții și sănătății membrilor familiei sale ca rezultat al examinarea în termen de 10

ani a cauzei penale de învinuire a sa în săvârșirea unei infracțiuni deosebit de grave

și condamnarea ilegal la 9 ani de închisoare.

La 17 septembrie 2018 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat

recurs împotriva deciziei din 03 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la examinarea cauzei a

încălcat și aplicat eronat normele de drept material, iar aprecierea probelor a fost

arbitrară.

Astfel, a menționat că concluzia admiterii unei interpretări eronate de instanța

de apel rezidă în faptul că perioada de examinare din speță pentru care se pretinde

constatarea încălcării art.6 din Convenție și art.2 din Legea nr.87 din 21 aprilie 2011

nu poate fi imputată exclusiv instanțelor de judecată.

De asemenea a mai relatat că în materia duratei rezonabile a procedurilor

judiciare sumele acordate cu titlu de prejudiciu moral variază între 1 000 de euro și

2 500 de euro, pentru 5 sau 10 ani. Cea mai mică sumă fiind de 600 de euro pentru 6

ani și cea mai mare de 3 000 de euro, pentru 10 ani de examinare a unui litigiu de

muncă.

În speță, însă, instanța de apel a admis încasarea unui prejudiciu moral

exorbitant fiind cel mai mare de până acum în practica judiciară din instanțele

naționale.

A mai indicat că conform datelor indicate în conținutul raportului motivat, se

atestă că examinarea cauzei penale în acest interval de timp s-a datorat complexistății

cauzei penale și faptului că Alexandru Chirița a fost învinuit în comiterea mai multor

infracțiuni.

A opinat recurentul că nu sunt temeiuri de a se invoca tergiversarea examinării

cauzei penale, în condițiile în care efectuarea îndelungată a urmăririi penale s-a

datorat complexității cauzei și comportamentului participanților.

În ceea ce privește prejudiciul încasat, a specificat că despăgubirea acordată de

Curte în legătură cu daunele morale este menită să furnizeze o compensație

financiară pentru un prejudiciu moral, cum ar fi suferințe psihice sau fizice. Prin

natura lor, daunele morale nu se prezumă la calcule exacte. Dacă se stabilește

existența unor astfel de daune și în cazul în care Curtea consideră că este necesară o

compensație bănească, ea va face o evaluare pe bază echitabilă, luînd în considerație

5

standardele care decurg din jurisprudența sa.

A remarcat că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că CtEDO atunci când

stabilește cuantumul prejudiciului moral ia în calcul nivelul de trai (venitul

populației) din statul vizat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

03 iulie 2018, și a fost expediată părților la 16 iulie 2018, fiind recepționată de

Ministerul Justiției la 18 iulie 2018, ceea ce se confirmă prin copia scrisorii anexată

la recurs (f.d.56, vol.III), iar, de către avocatul Oleg Trcin și Alexandru Chirița a fost

recepționată la 17 iulie 2018, fapt confirmat de către ultimii în recursuri.

Astfel, recursurile declarate la 12 septembrie 2018 și 17 septembrie 2018, sunt

în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 28 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție completul

din 3 judecători a considerat recursurile declarate de către avocatul Oleg Trocin,

Alexandru Chirița și Ministerul Justiției admisibile și a decis examinarea acestora în

fond de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecînd recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a

administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de

Ministerul Justiției ca întemeiat și care urmează a fi admis în sensul modificării

deciziei instanței de apel în partea încasării prejudiciului moral, iar recursurile

declarate de avocatul Oleg Trocin și Alexandru Chirița neîntemeiate și care urmează

a fi respinse din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de

apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să modifice decizia

instanței de apel și/sau hotărârea primei instanțe.

Înaintând acțiunea în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova,

Alexandru Chirița a solicitat constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral în sumă de 500 000 de lei și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea acțiunii în cauză prima instanță a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a acesteia, și constatarea încălcarii dreptului reclamantului

Alexandru Chirița la examinarea în termen rezonabil a cauzei și a dispus încasarea de

6

la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în

beneficiul lui Alexandru Chirița a prejudiciului moral în mărime de 30 000 de lei; în

rest, pretențiile cu privire la încasarea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată au fost respinse.

Judecând apelurile declarate de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova

și Alexandru Chirița, instanța de apel prin decizia din 03 iulie 2018, a respins apelul

declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a admis apelul declarat de

Alexandru Chirița, și a modificat hotărârea primei instanțe în partea reparării

prejudiciului moral prin majorarea sumei încasate din bugetul de stat prin

intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Alexandru

Chirița de la 30 000 de lei până la 100 000 de lei; în rest hotărârii primei instanțe a

fost menținută.

Instanța de recurs constată, însă, că deși la soluționarea cauzei au fost stabilite

pe deplin circumstanțele care au importanță pentru judecarea cauzei în fond,

concluziile instanței de apel cu privire la majorarea sumei prejudiciului moral este

una pripită rezultă din aprecierea incorectă a materialului probator.

Astfel, conform art. 2 alin. (1) și (2) a Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost

încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o

cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea

prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și

de legislația procesuală civilă. Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a

avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de

reparare a prejudiciului (denumită în continuare reclamant).

La fel, Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale la art. 6 § 1 statuează că orice persoană are dreptul de a-i fi examinată

cauza în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil, de către un tribunal

independent și imparțial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării

drepturilor și obligațiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în

materie penală îndreptată împotriva sa.

Deci, cerința ca examinarea cauzei să se facă într-un termen rezonabil, trebuie

raportată la fiecare caz în parte, luând în considerare durata procedurii, natura

pretențiilor, complexitatea procesului, comportamentul autorităților competente și al

părților, dificultatea dezbaterilor, aglomerarea rolului instanței precum și exercitarea

căilor de atac.

În acest sens, instanța de recurs relatează că din materialele cauzei, inclusiv din

Raportul privind modul de respectare a termenului rezonabil din 16 martie 2018

prezentat de către Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, rezultă că la 16 ianuarie 2007 de către DGUP MAI a fost

pornită în privința lui Alexandru Chirița urmărirea penală nr. 2007990010 pe faptul

însușirii în proporții deosebit de mari a bunurilor, în baza art.195 alin. (2) Cod penal,

7

iar la 18 ianuarie 2017 a fost pus sub învinuire.

La 08 februarie 2007 de către DGUP al MAI a fost pornită în privința lui

Alexandru Chirița urmărirea penală nr.2007990045 pe faptul însușirii în proporții

deosebit de mari a bunurilor, în baza art.195 alin. (2) Cod penal, iar la 02 iulie 2007

fiind pus sub învinuire, cauzele fiind conexate în cadrul urmăririi penale nr.

2007990012, iar la 26 noiembrie 2007 a fost pus sub învinuire în temeiul art. 195

alin. (2) Cod penal.

La 09 ianuarie 2008 cauza penală de învinuire a lui T. Lipcanu, A. Chirița, Iu.

Pascal în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 195 alin. (2) Cod penal și a lui Ig.

Cristea, V. Sardjanean în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42, 195 alin. (2)

Cod penal a fost remisă pentru examinare în instanța de judecată.

Prin sentința din 29 aprilie 2010 a Judecătoriei Grigoriopol, Alexandrul Chirița

a fost achitat în acuzarea adusă în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, din motiv că

faptele ce i-au fost inculpate nu întrunesc elementele infracțiunii.

Prin decizia din 12 martie 2012 a Curții de Apel Chișinău a fost respins ca

depus peste termen apelul suplimentar declarat de procurorul Guțan Pavel și admis

apelul acuzatorului de stat Zaharia Lucreția, casată sentința din 29 aprilie 2010 a

Judecătoriei Grigoriopol, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Alexandru Chirița a fost achitat pe

art. 195 alin. (2) Cod penal, pe motiv că faptele inculpatului nu întrunesc elementele

infracțiunii.

Prin decizia din 04 iunie 2013 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul

ordinar declarat de procurorul Pavel Guțan, casată decizia din 12 martie 2012 a

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, în cauza penală în privința și a lui

Chirița Alexandru și a fost dispus rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

Prin decizia din 30 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

depus peste termen apelul suplimentar al procurorului Pavel Guțan, s-a admis apelul

procurorului Lucreția Zaharia, declarat împotriva sentinței din 29 aprilie 2010 a

Judecătoriei Grigoriopol, s-a casat sentinței dată și s-a pronunțat o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care s-a recunoscut vinovat

Alexandru Chirița de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) CP și s-a

stabilit pedeapsa sub formă de 9 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții legate de administrarea bunurilor materiale și mijloacelor financiare

pe un termen de 5 ani. În baza art. 385 alin. (4) CPP, s-a dedus pedeapsa inculpatului

Alexandru Chirița la 7 ani închisoare, ca recompensă a încălcării drepturilor

inculpaților la examinarea cauzei într-un termen rezonabil.

Prin decizia din 13 iunie 2017 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul

ordinar declarat de către avocatul Oleg Trocin în numele inculpatului Alexandru

Chirița, casată parțial decizia din 30 noiembrie 2016 a Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău, în partea admiterii apelului procurorului Zaharia Lucreția, declarat

împotriva sentinței din 29 aprilie 2010 a Judecătoriei Grigoriopol și condamnarea

inculpatului Alexandru Chirița în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.

(5) Cod penal, și în partea admiterii în principiu a acțiunii civile, cu menținerea

sentinței din 29 aprilie 2010 a Judecătoriei Grigoriopol, prin care Alexandru Chirița a

fost achitat de sub învinuirea adusă în baza art.190 alin. (5) Cod penal, din motiv că

8

fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs decelează că perioada care urmează a

fi luată în considerație la caz, este 16 ianuarie 2007 (când în privința lui Alexandru

Chirița a fost pornită de către DGUP al MAI urmărirea penală) – 13 iunie 2017

(pronunțarea deciziei Curții Supreme de Justiție).

Ca urmare a celor relatate, caracterul rezonabil al duratei procesului trebuie

evaluat în lumina circumstanțelor cauzei, în special a criteriilor de apreciere a

termenului rezonabil de judecare a cauzei cum sunt: complexitatea cauzei,

comportamentul părților, precum și miza (interesul) pentru reclamant (a se vedea,

Frydlender v. France [GC], nr. 30979/96, §43, ECHR 2000-VII și Cravcenco v.

Moldova, nr. 13012/12, 15 ianuarie 2008).

Respectiv, în ceea ce privește complexitatea cauzei, Colegiul consideră că

această cauză este una complexă având în vedere capetele de învinuire, materialul

probator, precum și numărul de inculpați, părți vătămate.

Referitor la conduita părților și autorităților naționale, se constată că lui

Alexandru Chirița nu îi poate fi imputată sub nici un fel tergiversarea examinării

cauzei, reișind din informația prezentată în raportului menționat anterior. Este

evident că întinderea duratei de aflare pe rol a cauzei se datorează într-o anumită

măsură instanței de judecată, or, cauza a fost remisă spre rejudecare de mai multe ori.

Miza pentru reclamant în procedurile penale practic este degrevată de

probațiune din momentul în care reclamantul prin definiție riscă o pedeapsă penală,

astfel, importanța soluționării prompte a chestiunii pentru el este prezumată și va

crește din momentul în care acesta are aplicate măsuri preventive privative de

libertate sau restrictive de libertate.

În această ordine de idei, reieșind din perioada examinării cauzei penale (10 ani

și 4 luni), de atitudinea părților la judecarea cauzei, de complexitatea cauzei, precum

și miza (interesul) pentru reclamant, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că instanțele ierarhic

inferioare corect au ajuns la concluzia constatării încălcării dreptului lui Alexandru

Chirița la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale, or, perioada examinării

cauzei 16 ianuarie 2007 -13 iunie 2017 este una îndelungată și nerezonabilă.

Însă, Colegiul consideră că suma încasată în beneficiul lui Alexandru Chirița de

100 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral este exagerată, nefiind proporțională

prejudiciului moral suferit.

Or, conform art. 5 alin. (1) al Legea privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr.

87 din 21 aprilie 2011, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil

a hotărârii judecătorești, instanța de judecată decide asupra acordării unei satisfacții

echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material,

precum și a costurilor și a cheltuielilor de judecată.

Instanța de recurs, ține să menționeze că la aprecierea cuantumului prejudiciului

moral, în cauza ce este guvernată de prevederile Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011

privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

9

rezonabil a hotărîrii judecătorești, instanțele de judecată urmează să țină cont de

circumstanțele cauzei, complexitatea cauzei, de conduita reclamantului la

examinarea cauzei, de durata procesului pentru reclamant, totodată luându-se

obligatoriu în considerație și principiul general al echității, iar suma apreciată să nu

fie vădit disproporțională cu sumele acordate de Curtea Europeană.

Astfel, unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral

este criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o justă și

integrală despăgubire.

În temeiul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea

vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, iar

cuantumul despăgubirilor trebuie în așa fel stabilit, încât să aibă efect compensatoriu

și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri

nejustificative pentru victime.

Din studiul înscrisurilor anexate la dosar rezultă incontestabil faptul că, lui

Alexandru Chirița i-a fost cauzat un anumit nivel de stres și frustrare, ca urmare a

duratei excesive de examinare a cauzei penale, iar suma de 60 000 de lei în opinia

instanței, poate fi considerată ca o compensare ce ar aduce la o satisfacție echitabilă

persoanei vătămate, la caz Alexandru Chirița și este una corelativă cu practica

judiciară în cazuri similare.

Or, Colegiul reiterează că la determinarea cuantumului prejudiciului moral

urmează să se respecte criteriul echității care presupune că despăgubirile pentru

prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite în

așa fel încât să asigure efectiv o compensare suficientă a prejudiciului moral cauzat,

ca astfel să fie menținut echilibrul între daunele efectiv pricinuite și suma acordată.

În consecință, decizia instanței de apel urmează a fi modificată, micșorând suma

încasată cu titlu de satisfacție echitabilă de la 100 000 de lei până la 60 000 de lei

pentru încălcarea termenului rezonabil de judecare a cauzei.

La caz, urmează a fi respinse argumentele avocatului Oleg Trocin și Alexandru

Chirița precum că suma de 500 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral pentru

suferințele suportate este reale și echitabilă, deoarece aceasta este vădit

disproporțională și excesivă, nefiind în relație de proporționalitate cu gravitatea

suferințelor psihice suportate.

Referitor la încasarea cheltuielilor de judecată și anume a cheltuielilor de

asistență juridică, instanța de recurs consideră că instanțele judecătorești corect au

respins acest capăt de cerere, or, prin prisma practicii CEDO este necesară

prezentarea de către partea care pretinde compensarea cheltuielilor, a următoarelor

documente: dovada achitării onorariilor avocaților (copii de pe dispozițiile de plată

prin virament sau bonurile de plată); copia de pe facturile de strictă evidență, emisă

pentru clienți-persoane juridice și în alte cazuri stabilite de legislație; listă detaliată a

actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a timpului aferent acestora (cu tariful și

orarul), la caz însă, astfel de acte nu au fost prezentate.

Mai mult, recurenții avocatul Oleg Trocin și Alexandru Chirița în recursuri

solicită casarea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare și în partea respingerii

pretenției cu privire la cheltuielile de asistență juridică, însă fără a invoca sau

prezenta probe în susținerea acestei opinii.

10

Din considerentele menționate, și constatând că instanța de apel a emis o

hotărâre întemeiată privind constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen

rezonabil a cauzei, însă a determinat mărimea compensației pentru prejudiciul moral

eventual suferit de către Alexandru Chirița fără aprecierea în modul cuvenit a tuturor

împrejurărilor în care a fost cauzat prejudiciul, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge recursurile declarate de avocatul Oleg Trocin și Alexandru Chirița, a admite

recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și a modifica decizia

din 03 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău în partea ce ține de repararea

prejudiciului moral prin micșorarea cuantumului sumei încasate în beneficiul lui

Alexandru Chirița de la 100 000 de lei până la 60 000 de lei, în rest, decizia instanței

de apel și hotărârea primei instanțe a menține.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) și e) Codul de procedură civilă,

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

d e c i d e:

Se resping recursurile declarate de avocatul Oleg Trocin și Alexandru Chirița.

Se admite recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Se modifică decizia din 03 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Chirița împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura

Generală a Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la

examinare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată, prin micșorarea sumei încasate din bugetul de stat prin

intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Alexandru

Chirița cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei de la 100 000 (una sută mii) de lei până la 60 000 (șaizeci

mii) de lei.

În rest decizia din 03 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 02

aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, se menține.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

11