3ra-1404/18 — anularea ordinului, restabilirea in functie, incasarea in mod solidar a salariului pentru lipsa fortata de la munca

Dosarul nr.3ra-1404/18 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Glodeni (jud. A.Țihonschi) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I.Grosu, A.Ciobanu, A.Garbuz) D E C I Z I E 19 decembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Svetlana Filincova Nina Vascan Victor Burduh Tamara Chișca-Doneva examinând recursul declarat de Inspectoratul General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei Gumeniuc împotriva Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului de Poliție Glodeni, intervenient accesoriu Gheorghe Ivanov cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcție și încasarea în mod solidar a salariului pentru lipsa forțată de la locul de muncă, împotriva deciziei din 7 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis apelul declarat de către Andrei Gumeniuc, casată hotărârea din 23 ianuarie 2018 și hotărârea suplimentară din 2 martie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni și a fost emisă o nouă hotărâre de admitere a cererii de chemare în judecată depusă de către Andrei Gumeniuc, c o n s t a t ă: La 5 aprilie 2017, Andrei Gumeniuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva IGP al MAI al RM și IP Glodeni intervenient accesoriu Gheorghe Ivanov cu privire la anularea ordinului,

restabilirea în funcție și încasarea în mod solidar a salariului pentru lipsa forțată de la locul de muncă. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin sentința din 21 octombrie 2014 a Judecătoriei Glodeni, a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(2) lit. c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat fapta infracțiunii.

Prin decizia din 3 octombrie 2016 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul declarat de procurorul în Serviciul Nord al Procuraturii Anticorupție, s-a casat sentința din 21 octombrie 2014 a Judecătoriei Glodeni și s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care a fost condamnat în baza art.324 alin.(2) lit. c) Cod penal (în redacția Legii de până la 25 februarie 2014) la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 2 000 unități convenționale, echivalentul a 40 000 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele afacerilor interne pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis. 1 Andrei Gumeniuc a menționat că, termenul pedepsei aplicate lui s-a calculat din 3 octombrie 2016, cu includerea în acest termen a perioadei aflării în stare de arest de la 3 ianuarie 2014 până la 2 februarie 2014, cu luarea acestuia sub gardă din sala de ședințe, iar în latura corpurilor delicte s-au menținut dispozițiile instanței de fond.

Reclamantul a relatat că, în temeiul deciziei din 3 octombrie 2016 a Curții de Apel Bălți, pronunțată integral la 26 octombrie 2016, Inspectoratul General al Poliției a emis ordinul nr.574 ef. din 31 octombrie 2016 ,,Cu privire la încetarea serviciului în Poliție și a contractului individual de muncă al căpitanului de poliție Andrei Gumeniuc”, prin care s-a dispus conform art.47 alin.(1) lit. n) al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr.320 din 27 decembrie 2012, că se încetează serviciul în Poliție, precum și contractul individual de muncă al căpitanului de poliție Andrei Gumeniuc, specialist superior al Serviciului supraveghere tehnică și accidente rutiere al Secției Securitate Publică a Inspectoratului de Poliție Glodeni.

Totodată, a susținut că prin decizia din 31 ianuarie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost casată decizia din 3 octombrie 2016 a Curții de Apel Bălți, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. Astfel, reclamantul la 6 martie 2017 a depus o cerere la Inspectoratul General al Poliției cu privire la anularea ordinului nr.574 ef. din 31 octombrie 2016 și restabilirea sa la locul de muncă, în funcția de specialist superior al Serviciului supraveghere tehnică și accidente rutiere al Secției Securitate Publică a Inspectoratului de Poliție Glodeni, însă prin răspunsul nr.34/3-G-77/17 din 21 martie 2017, Inspectoratul General al Poliției i-a refuzat în revocarea ordinului și restabilirea la locul de muncă, indicând că urmează să se adreseze în instanța de contencios administrativ.

Reclamantul a mai considerat că, refuzul de a revoca ordinul de concediere nr.574 ef. din 31 octombrie 2016 și de a-l restabili la locul de muncă în funcție de specialist superior al Serviciului supraveghere tehnică și accidente rutiere al Secției Securitate Publică a Inspectoratului de Poliție Glodeni, este ilegal, deoarece decizia din 3 octombrie 2016 a Curții de Apel Bălți, pronunțată integral la 26 octombrie 2016, în baza căreia a fost emis ordinul de concediere menționat, a fost anulată prin decizia din 31 ianuarie 2017 a Curții Supreme de Justiție, respectiv dânsul fiind repus de drept în situația care a existat până la data emiterii deciziei din 3 octombrie 2016 a Curții de Apel Bălți.

Andrei Gumeniuc a solicitat anularea ordinului Inspectoratului General al Poliției nr.574 ef. din 31 octombrie 2016 ,,Cu privire la încetarea serviciului în Poliție și a contractului individual de muncă al căpitanului de poliție Andrei Gumeniuc”, obligarea Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul de Poliție Glodeni de a-1 restabili la locul de muncă, în funcția de specialist superior al Serviciului supraveghere tehnică și accidente rutiere al Secției Securitate Publică a Inspectoratului de Poliție Glodeni, încasarea în mod solidar de la Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul de Poliție Glodeni a despăgubirii în mărimea salariului mediu de funcție pe întreaga perioadă de absență forțată de la locul de muncă, începând cu 6 martie 2017 și până la data emiterii hotărârii judecătorești în prezenta cauză.

2 Prin încheierea din 5 iunie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni, s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu, Gheorghe Ivanov. (f.d. 59) Prin hotărârea din 23 ianuarie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei Gumeniuc cu privire la anularea ordinului de concediere, ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție, iar prin hotărârea suplimentară din 2 martie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei Gumeniuc cu privire la restabilirea la locul de muncă și încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, ca fiind tardivă.

La 20 februarie 2018, Andrei Gumeniuc a declarat apel nemotivat, iar la 3 mai 2018 a depus apel motivat împotriva hotărârii din 23 ianuarie 2018 și hotărârii suplimentare din 2 martie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni. Prin decizia din 7 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat de către Andrei Gumeniuc, casată hotărârea din 23 ianuarie 2018 și hotărârea suplimentară din 2 martie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni și a fost emisă o nouă hotărâre de admitere a cererii de chemare în judecată depusă de către Andrei Gumeniuc. S-a anulat ordinul IGP nr.574 ef. din 31 octombrie 2016 „Cu privire la încetarea serviciului în poliție și a contractului individual de muncă al căpitanului de poliție Andrei Gumeniuc,,.

S-a restabilit Andrei Gumeniuc în funcția de specialist superior al Serviciului supraveghere tehnică și accidente rutiere al Secției securitate publică al IP Glodeni. S-a încasat de la IP Glodeni în beneficiul lui Andrei Gumeniuc salariul pentru absența forțată de la serviciu în mărime de 89 445 de lei. La 22 august 2018, IGP al MAI a declarat recurs împotriva deciziei din 7 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți. Recurentul și-a întemeiat cererea de recurs în baza prevederilor art. 432 alin. (2) lit. b) și c) Cod de procedură civilă, menționând că, ordinul de concediere a fost emis conform art. 185 alin. (3) Cod de executare, iar intimatul aflându-se în locul de detenție, a refuzat să i-a cunoștință cu actul administrativ contestat.

De asemenea, recurentul a subliniat că, în baza art. 17 alin. (1) lit. c) a Legii contenciosului administrativ, ordinul urma a fi contestat în termen de 30 de zile de la data comunicării, iar intimatul a recunoscut că a făcut cunoștință cu acesta la începutul lunii februarie, astfel că, instanța de fond corect a respins acțiunea ca fiind depusă tardiv. IGP al MAI a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. Prin referința din 25 octombrie 2018, Inspectoratul de Poliție Glodeni a solicitat admiterea recursului declarat de IGP al MAI, casarea deciziei din 7 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți și menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 7 iunie 2018. Recurentul a recepționat decizia instanței de apel la 19 iulie 2018. (f.d. 188) Astfel, recursul declarat la 22 august 2018, este în termen. 3 Prin încheierea din 5 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de IGP al MAI a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea deciziei instanței de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi probe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

După cum denotă actele cauzei, prin sentința din 21 octombrie 2014 a Judecătoriei Glodeni, Andrei Gumeniuc a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(2) lit. c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat fapta infracțiunii. Prin decizia din 3 octombrie 2016 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul declarat de procurorul în Serviciul Nord al Procuraturii Anticorupție, s-a casat sentința din 21 octombrie 2014 a Judecătoriei Glodeni și s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care Andrei Gumeniuc a fost condamnat în baza art.324 alin.(2) lit. c) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 2 000 unități convenționale, echivalentul a 40 000 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele afacerilor interne pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis.

S-a stabilit cu certitudine că, în temeiul deciziei din 3 octombrie 2016 a Curții de Apel Bălți, pronunțată integral la 26 octombrie 2016, Inspectoratul General al Poliției a emis ordinul nr.574 ef. din 31 octombrie 2016 ,,Cu privire la încetarea serviciului în Poliție și a contractului individual de muncă al căpitanului de poliție Andrei Gumeniuc”, prin care s-a dispus conform art.47 alin.(1) lit. n) al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr.320 din 27 decembrie 2012, că se încetează serviciul în Poliție, precum și contractul individual de muncă al căpitanului de poliție Andrei Gumeniuc, specialist superior al Serviciului supraveghere tehnică și accidente rutiere al Secției Securitate Publică a Inspectoratului de Poliție Glodeni.

(f.d. 7) Este cert și faptul că, ulterior emiterii ordinului menționat, a fost emisă decizia din 31 ianuarie 2017 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost admis recursul ordinar declarat de avocatul Radu Holban, în numele inculpatului Andrei Gumeniuc, casată decizia din 3 octombrie 2016 a Curții de Apel Bălți, cu dispunerea rejudecării cauzei în Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată. Inculpatul, Andrei Gumeniuc, a fost eliberat din instituția penitenciară în care se deține, dacă nu execută o altă pedeapsă. (f.d. 8-20) La fel, s-a stabilit că, Andrei Gumeniuc la 6 martie 2017 a depus o cerere la Inspectoratul General al Poliției, solicitând anularea ordinului nr.574 ef. din 31 4 octombrie 2016 și restabilirea la locul de muncă, în funcția de specialist superior al Serviciului supraveghere tehnică și accidente rutiere al Secției Securitate Publică a Inspectoratului de Poliție Glodeni, anexând decizia din 31 ianuarie 2017 a Curții Supreme de Justiție.

(f.d. 21) Astfel, prin răspunsul nr.34/3-G-77/17 din 21 martie 2017, Inspectoratul General al Poliției a indicat că, cererea privind anularea ordinului, urmează a fi examinată de instanța de contencios administrativ competentă. (f.d. 22) Totodată, Curtea de Apel Bălți rejudecând cauza penală, prin decizia din 25 aprilie 2018 a admis apelul procurorului în Serviciul Nord al Procuraturii Anticorupție, Iulian Diaconu declarat împotriva sentinței din 21 octombrie 2014 a Judecătoriei Glodeni, din alte motive decât cele invocate și a pronunțat o nouă hotărâre, prin care Andrei Gumeniuc a fost achitat de la învinuirea în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

(f.d. 159-168) Iar, prin decizia din 4 decembrie 2018 a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, care va fi pronunțată integral la 4 ianuarie 2019, s-a admis recursul Procurorului, s-a casat decizia din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți și s-a dispus rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecata. Fiind învestită cu judecarea speței în cauză, prima instanță a ajuns la concluzia respingerii cererii de chemare în judecată depusă de către Andrei Gumeniuc cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție și încasarea în mod solidar a salariului pentru lipsa forțată de la locul de muncă, ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție.

(f.d. 112-116, 124) Judecând apelul declarat de către Andrei Gumeniuc, Curtea de Apel Bălți a admis apelul declarat de către Andrei Gumeniuc, a casat hotărârea din 23 ianuarie 2018 și hotărârea suplimentară din 2 martie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni și a emis o nouă hotărâre de admitere a cererii de chemare în judecată depusă de către Andrei Gumeniuc. A fost anulat ordinul IGP nr.574 ef. din 31 octombrie 2016 „Cu privire la încetarea serviciului în poliție și a contractului individual de muncă al căpitanului de poliție Andrei Gumeniuc,,. A fost restabilit Andrei Gumeniuc în funcția de specialist superior al Serviciului supraveghere tehnică și accidente rutiere al Secției securitate publică al IP Glodeni și s-a încasat de la IP Glodeni în beneficiul lui Andrei Gumeniuc salariul pentru absența forțată de la serviciu în mărime de 89 445 de lei.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Bălți având la bază prevederile art. 16 alin. (1), 17 alin. (1) lit. c) și 24 alin. (3) ale Legii contenciosului administrativ, art. 54, 55 alin. (10) și 57 ale Legii nr. 320 cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului, art. 4 alin. (2) și 68 ale Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public și art. 9 alin. (1) lit. n), 10 alin. (2), 90 alin. (1), (2) și 329 ale Codul muncii, a reținut că Andrei Gumeniuc a fost concediat din funcție, datorită unor circumstanțe ce nu-i sunt imputabile lui și nici angajatorului.

Astfel, Colegiul a conchis că, încetarea contractului individual de muncă în circumstanțe ce nu depind de voința părților presupune, că fără ca una dintre părți să-și fi exprimat intenția de a înceta raportul juridic de muncă, ba uneori chiar împotriva unei astfel de intenții, contractul individual de muncă nu mai poate continua, deoarece a intervenit o împrejurare în care legea are tangență cu încetarea raportului juridic de muncă. 5 Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că în urma emiterii la 31 ianuarie 2017 a deciziei Curții Supreme de Justiție, prin care s-a casat decizia din 3 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți, au dispărut circumstanțele, ce au servit temei de încetarea a contractului individual de muncă de specialist superior al Serviciului supraveghere tehnică și accidente rutiere al Secției securitate Publică al Inspectoratului de Poliție Glodeni, ultimul urmează a fi restabilit în funcția deținută anterior legal.

Mai mult, Colegiul a menționat că, deși la emiterea ordinului nr. 574 din 31 octombrie 2016, emis în privința lui Andrei Gumeniuc a stat condamnarea ultimului în baza deciziei din 3 octombrie 2016 a Curții de Apel Bălți, odată cu anularea acestei decizii de către Curtea Supremă de Justiție la 31 ianuarie 2017, au dispărut temeiurile desfacerii contractului individual de muncă cu Andrei Gumeniuc, astfel încât ordinul de concediere este neîntemeiat și urmează a fi anulat.

De asemenea, Curtea de Apel Bălți a considerat întemeiate cerințele lui Andrei Gumeniuc de a-i fi încasată despăgubirea în mărimea salariului mediu de funcție pe întreaga perioadă de absență forțată de la locul de muncă, începând cu 6 martie 2017 și până la data emiterii hotărârii judecătorești în prezenta cauză, or, reieșind din certificatul eliberat de către Inspectoratul de Poliție Glodeni din 5 decembrie 2017 se atestă că salariul lunar a lui Andrei Gumeniuc în funcția deținută de specialist superior auto al serviciului supraveghere tehnică și accidente rutiere al Secției Securitate Publică constituie 5 963 de lei, această sumă urmând a fi înmulțită la 15 luni lucrătoare, adică de la 16 martie 2017 până la 7 iunie 2018, suma fiind în mărime totală de 89 445 de lei.

În susținerea opiniei enunțate instanța de recurs reține prevederile art. 1 alin. (2), 16 alin. (1) și art. 26 alin. (1) lit. a) ale Legii contenciosului administrativ nr. 739 din 10 februarie 2000, care reglementează că, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei cauzate. Actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care, este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii.

Incidente la caz, sunt și prevederile art. 81 alin. (1) lit. a) și 82 alin. (1) lit. e) Codul muncii, care stipulează că, contractul individual de muncă poate înceta în circumstanțe ce nu depind de voința părților (art.82, 305 și 310). Contractul individual de muncă încetează în circumstanțe ce nu depind de voința părților în caz de aplicare a pedepsei penale salariatului, prin hotărâre a instanței de judecată, care exclude posibilitatea de a continua munca la unitate - de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.

În speță, prezintă relevanță și dispozițiile speciale a art. 47 alin. (1) lit. n) și 55 alin. (10) din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr.320 din 27 decembrie 2012 (în vigoare la momentul emiterii actului administrativ contestat) care statuează că, încetarea serviciului în Poliție, precum și a contractului individual de muncă al polițistului, poate avea loc în legătură cu condamnarea în baza sentinței judecătorești definitive. În cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori achitarea, precum și în cazul încetării urmăririi penale pe motiv de reabilitare, 6 polițistul este repus în toate drepturile anterioare, compensându-i-se și cele de care a fost privat pe perioada suspendării din funcție.

Astfel, luând în considerație prevederile enunțate supra, precum și materialele cercetate, se atestă că încetarea serviciului în Poliție și încetarea contractului individual de muncă încheiat cu Andrei Gumeniuc, a avut loc în circumstanțe ce nu depind de voința părților, și anume, în legătură cu condamnarea acestuia, în baza deciziei definitive din 3 octombrie 2016 a Curții de Apel Bălți, însă care ulterior a fost casată, prin decizia din 31 ianuarie 2017 a Curții Supreme de Justiție.

Totodată, Curtea de Apel Bălți rejudecând cauza penală, prin decizia din 25 aprilie 2018, a admis apelul procurorului în Serviciul Nord al Procuraturii Anticorupție, Iulian Diaconu declarat împotriva sentinței din 21 octombrie 2014 a Judecătoriei Glodeni, din alte motive decât cele invocate și a pronunțat o nouă hotărâre, prin care Andrei Gumeniuc a fost achitat de la învinuirea în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. (f.d. 159-168) La acest segment, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție mai evidențiază că, prin decizia din 4 decembrie 2018 a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, care va fi pronunțată integral la 4 ianuarie 2019, s-a admis recursul Procurorului, s-a casat decizia din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți și s-a dispus rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecata.

Respectiv, la caz, instanța de recurs accentuează că, Curtea de Apel Bălți la adoptarea deciziei, prin care a admis apelul și a casat hotărârea primei instanțe, admițând acțiunea, a reținut corect că, Andrei Gumeniuc și-a pierdut funcția legal deținută de specialist superior al Serviciului supraveghere tehnică și accidente rutiere al Secției Securitate Publică a Inspectoratului de Poliție Glodeni, datorită unor circumstanțe ce nu-i sunt imputabile nici lui și nici angajatorului.

Mai mult, în cauza penală intentată față de Andrei Gumeniuc, care a servit temei de încetare a serviciului în Poliție și a contractului individual de muncă, nu există o hotărâre definitivă de aplicare a pedepsei penale salariatului, care exclude posibilitatea de a continua munca la unitate și ar fi aplicabile prevederile art. 47 alin. (1) lit. n) al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr.320 din 27 decembrie 2012 (în vigoare la momentul emiterii actului administrativ contestat), or, cauza penală se află în examinare pe rolul instanței de judecată.

În această ordine de idei, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Bălți, justificat a aplicat speței art.55 alin. (10) al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, în vigoare la momentul examinării cererii de chemare în judecată a lui Andrei Gumeniuc și a dispus restabilirea lui Andrei Gumeniuc în funcția deținută anterior legal. Din cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de reiterat că, decizia din 3 octombrie 2016 a Curții de Apel Bălți, a servit temei de emitere a ordinului nr. 574 ef din 31 octombrie 2016 „Cu privire la încetarea serviciului în poliție și a contractului individual de muncă al căpitanului de poliție Andrei Gumeniuc,,.

Or, odată cu adoptarea deciziei din 31 ianuarie 2017 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a casat decizia din 3 octombrie 2016 a Curții de Apel Bălți, prin 7 care Andrei Gumeniuc a fost condamnat, au dispărut și temeiurile desfacerii contractului individual de muncă cu ultimul. Nu pot fi reținute și se resping argumentele recurentului precum că, Andrei Gumeniuc a contestat ordinul nr. 574 ef din 31 octombrie 2016 cu depășirea termenului de 30 de zile, instituit de art. 17 al Legii contenciosului administrativ, mai mult că, însăși intimatul a recunoscut că a luat cunoștință cu acesta la începutul lunii februarie.

Sub acest aspect, instanța de recurs notează că, ordinul nr. 574 ef din 31 octombrie 2016 „Cu privire la încetarea serviciului în poliție și a contractului individual de muncă al căpitanului de poliție Andrei Gumeniuc,, a fost emis în perioada când Andrei Gumeniuc se afla în loc de detenție, ca urmare faptul că, acestuia i s-a adus la cunoștință copia ordinului de concediere putea fi confirmat doar prin semnătura acestuia, iar refuzul acestuia de a confirma prin semnătură comunicarea ordinului, urma a fi fixat într-un proces-verbal semnat de persoana împuternicită de a-i comunica lui ordinul contestat, care la caz, nu a fost prezentat și nu se regăsește la materialele cauzei. Iar, din copia din registrul eliberat de Penitenciarul nr. 11 la care face referire recurentul, nu se atestă semnătura lui Andrei Gumeniuc.

La acest capitol, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decelează sub aspectul respectării termenului de adresare în instanța de judecată, că angajatorul i-a comunicat lui Andrei Gumeniuc despre refuzul de a fi restabilit în funcția deținută anterior, prin scrisoarea nr. 34/3- G-77/17 datată cu 21 martie 2017, iar copia ordinului de concediere i-a fost înmânat la 26 aprilie 2016. (f.d.

46-47) Conform art. 90 alin.(1) Codul muncii, în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia, iar alin. (2) lit. a) și c) al aceluiași articol, stipulează că, repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o mărime nu mai mică decât salariul mediu al salariatului pentru această perioadă, compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea transferului sau a eliberării din serviciu (consultarea specialiștilor, cheltuielile de judecată etc.) și compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului.

Mărimea reparării prejudiciului moral se determină de către instanța de judecată, ținându-se cont de aprecierea dată acțiunilor angajatorului, dar nu poate fi mai mică decât un salariu mediu lunar al salariatului. Conform art. 329 Codul muncii, angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material și cel moral сauzat salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă, în cazul discriminării salariatului la locul de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel. Prejudiciul moral se repară în formă bănească sau într-o altă formă materială determinată de părți. Litigiile și conflictele apărute în legătură cu repararea prejudiciului moral se soluționează de instanța de judecată, indiferent de mărimea prejudiciului material ce urmează a fi reparat.

Astfel, având în susținere normele enunțate supra și faptul că încetarea serviciului în Poliție și încetarea contractului individual de muncă încheiat cu Andrei Gumeniuc, a avut loc în circumstanțe ce nu depind de voința părților, 8 instanța de recurs opinează întemeiată concluzia Curții de Apel Bălți referitor la admiterea cerinței de restabilire în funcție a lui Andrei Gumeniuc, cu încasarea de la IGP Glodeni a salariului mediu pentru absența forțată de la muncă în mărime totală de 89 445 de lei, începând cu 6 martie 2017 și până la data emiterii deciziei din 7 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, reieșind din salariul lunar în sumă de 5 963 de lei, a lui Andrei Gumeniuc în funcția anterior deținută de specialist superior al Serviciului supraveghere tehnică și accidente rutiere al Secției Securitate Publică a Inspectoratului de Poliție Glodeni.

Prin urmare, celelalte apărări ale recurentului formulate în recurs, la fel, sunt neîntemeiate și sunt expuse asupra circumstanțelor, cărora le-a fost dată o apreciere corectă și nefiind stabilite încălcări. Concluzionând, instanța de recurs conchide că decizia recurată este adoptată în limitele competenței, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, iar în cadrul judecării cauzei au fost create condiții obiective participanților la proces, întru realizarea drepturilor sale procedurale. Mai mult că aceste argumente nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Față de cele ce preced și având în vedere faptul că decizia instanței de apel este întemeiată și legală, iar criticele formulate în recurs sunt nejustificate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, art. 445 alin. (3), Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Inspectoratul General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Se menține decizia din 7 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei Gumeniuc împotriva Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului de Poliție Glodeni, intervenient accesoriu Gheorghe Ivanov cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcție și încasarea în mod solidar a salariului pentru lipsa forțată de la locul de muncă. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Svetlana Filincova Nina Vascan Victor Burduh Tamara Chișca-Doneva 9