3ra-1659/18 — Încasarea îndemnizației

3ra-1659/18 — Încasarea îndemnizației (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 3ra-1659/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V.Sanduța)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N.Budăi, I.Muruianu, L.Bulgac)

D E C I Z I E

19 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul: Tatiana Vieru

Judecătorii: Svetlana Filincova

Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Șișcanu

împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la încasarea îndemnizației de

concediere, prejudiciului cauzat și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 9 august 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției și s-a menținut hotărârea

din 14 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă :

La 20 septembrie 2017, Ion Șișcanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la încasarea îndemnizației de

concediere, prejudiciului cauzat și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 1 octombrie 1993 a fost angajat în bază de

contract în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, iar prin ordinul nr. 159ef din 20

martie 2015 a Inspectoratului General al Poliției s-a dispus încetarea serviciului în

poliție, precum și contractul individual de muncă cu dreptul de a primi pensia pe linia

Ministerului Afacerilor Interne și achitarea compensației bănești pentru concediile

neutilizate și a îndemnizației unice de concediere în corespundere cu Legea nr. 320

din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului.

A indicat că, la 12 iunie 2017 s-a adresat cu cerere prealabilă în care a solicitat

achitarea în termen de 10 zile, suma de 21 666,93 de lei reținută cu titlu de impozit

pe venit și suma de 9 048,37 de lei cu titlu de prejudiciu suportat în legătură cu

reținerea din vina angajatorului a plăților în caz de eliberare.

Prin răspunsul nr. 3167 din 19 mai 2017 a Inspectoratului de Poliție Dubăsari a

fost informat că a beneficiat de indemnizația unică de concediere în sumă de 120

645,00 lei, din care s-a reținut suma de 21.666,93 de lei, cu titlu de impozit.

1

Prin răspunsul nr.34/5-L-88/17 din 21 iunie 2017 al Inspectoratului General al

Poliției i s-a comunicat că cererea prealabilă nu poate fi admisă din lipsa temeiului

legal.

A menționat că, în conformitate cu prevederile art. 65 alin. (2) din Legea nr. 320

din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, în cazul

eliberării din serviciu în legătură cu pensionarea sau din cauza reducerii personalului

ori a lichidării subdiviziunii, polițistului i se acordă o indemnizație unică în

corespundere cu vechimea calendaristică în serviciu în poliție: de la 15 la ani - în

mărime de 10 salarii lunare.

Astfel, din indemnizația unică de concediere în sumă de 120 645 de lei, stabilită

la data încetării contractului de muncă, ilegal i s-a reținut impozitul pe venit în mărime

de 21 666,93 de lei.

Această îndemnizație a fost achitată la data de 5 iunie 2017, fiind reținută din vina

angajatorului timp de 75 de zile, motiv din care în temeiul art. 330 Codul muncii

urmează a fi încasat prejudiciul în mărime de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, ce

constituie suma de 9048,37 de lei.

A solicitat Ion Șișcanu admiterea acțiunii, încasarea din contul Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne a impozitului pe venit reținut

ilegal în sumă de 21 666,93 de lei, 9 048,37 de lei prejudiciul suportat în legătură cu

reținerea plăților și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 14 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost admisă parțial, s-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliției

în beneficiul lui Ion Șișcanu suma de 22 66,93 de lei, reținută ilegal cu titlu de impozit

și 9 048,37 de lei cu titlu de prejudiciu suportat în legătură cu reținerea din vina

angajatorului a plăților în caz de eliberare. În rest, pretențiile privind compensarea

cheltuielilor de judecată s-au respins ca neîntemeiate.

Prin decizia din 9 august 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Inspectoratul General al Poliției și s-a menținut hotărârea din 14 martie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 18 octombrie 2018, Inspectoratul General al Poliției a declarat recurs

împotriva deciziei din 9 august 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului s-a indicat că, hotărârea și decizia au fost pronunțate cu

aplicarea eronată a normelor de drept material, nu s-a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată și a fost interpretată în mod eronat legea.

A indicat că, achitarea cu întârziere a plăților nu a avut loc din vina

Inspectoratului General al Poliției. La încetarea raporturilor de muncă cu Ion Șișcanu,

achitarea îndemnizației acordate la eliberarea din serviciu sunt neprevăzute și nu pot

fi planificate inițial la aprobarea bugetului.

A considerat că, Ion Șișcanu nu a prezentat careva probe în susținerea pretenției

cu privire la încasarea prejudiciului moral în sumă de 9 048,37 de lei

A solicitat Inspectoratul General al Poliției admiterea recursului, casarea

hotărârii instanței de fond și a deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată.

Examinând recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

menționează următoarele.

În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

2

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 9 august 2018

și a fost expediată în adresa participanților la proces prin intermediul oficiului poștal

la data de 15 august 2018 (f.d.102). Astfel, recursul declarat de Inspectoratul General

al Poliției la data de 18 octombrie 2018, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se

decide în lipsa acesteia.

La 12 noiembrie 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței.

Însă, intimatul Ion Șișcanu nu a depus referință prin care să îți exprime opinia

asupra recursului declarat de Inspectoratul General al Poliției.

Prin încheierea din 12 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Inspectoratul General al Poliției s-a considerat admisibil fiind transmis

pentru a fi examinat în fond.

În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Potrivit art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Examinând recursul declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

concluzionează despre necesitatea admiterii recursului, de a casa parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea încasării prejudiciului cauzat

pentru reținerea din vina angajatorului a plăților în caz de eliberare cu pronunțarea în

această parte a unei noi hotărâri de respingere a pretenției date. În rest, decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe se mențin din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

Conform art. 432 alin. (2) lit. b) și c) din Codul de procedură civilă, se consideră

că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească a aplicat o lege care nu trebuia aplicată și a interpretat în mod

eronat legea.

Conform art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea justă a cauzei sânt determinate definitiv de instanța

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la

proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi

aplicate.

3

Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie

să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că, la deliberarea

hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea

acțiunii.

După cum urmează din actele cauzei, prin ordinul nr. 159ef din 20 martie 2015

a Inspectoratului General al Poliției s-a dispus încetarea serviciului în poliție cu Ion

Șișcanu, precum și contractul individual de muncă în temeiul art. 47 alin. (1) lit. c)

din Legea cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului, cu dreptul de a primi

pensia pe linia Ministerului Afacerilor Interne și achitarea compensației bănești

pentru concediile neutilizate și a îndemnizației unice de concediere (f.d.9).

Prin hotărârea din 14 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

menținută prin decizia din 9 august 2018 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea a fost

admisă parțial, s-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul

lui Ion Șișcanu suma de 22 66,93 de lei, reținută ilegal cu titlu de impozit și 9 048,37

de lei cu titlu de prejudiciu suportat în legătură cu reținerea din vina angajatorului a

plăților în caz de eliberare. În rest, pretențiile privind compensarea cheltuielilor de

judecată s-au respins ca neîntemeiate.

În conformitate cu art. 437 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă esența și temeiurile

recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările recurentului,

propunerile respective.

Conform art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul declarat

împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în

baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra

noi dovezi.

Examinând recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției, în limita

prevederilor art. 442 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că, deși în

recurs s-a solicitat casarea deciziei și a hotărârii cu pronunțarea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii, în recurs s-a argumentat doar în partea nevinovăției privind

reținerea și achitarea îndemnizației acordate la eliberarea din serviciu și în partea

încasării prejudiciului material.

Prin urmare, verificând temeinicia argumentelor invocate în recurs privind

hotărârea în partea admiterii de către instanțele ierarhic inferioare a pretenției privind

încasarea sumei de 9 048,37 lei cu titlu de prejudiciu suportat în legătură cu reținerea

din vina angajatorului a plăților în caz de eliberare, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție o consideră neîntemeiată

și urmează a fi casate în această parte cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a

pretenției date reieșind din următoarele.

Conform art. 330 alin. (1) lit. f) și alin. (2) Codul muncii, angajatorul este obligat

să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile

privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligație survine, în particular, în

caz de reținere a tuturor plăților sau a unora din ele în caz de eliberare din serviciu. În

caz de reținere, din vina angajatorului, a salariului (art.142), a indemnizației de

4

concediu (art.117), a plăților în caz de eliberare (art.143) sau a altor plăți (art.123,

124, 127, 139, 186, art.225 alin.(8) etc.) cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc

suplimentar, pentru fiecare zi de întârziere, 0,1 la sută din suma neplătită în termen.

Conform at. 10 alin. (1) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012, cu privire la

activitatea poliției și statutul polițistului, poliția este finanțată de la bugetul de stat și

din alte surse neinterzise de lege.

Conform art. 65 alin. (1) Legea cu privire la activitatea poliției și statutul

polițistului, în vigoare la acel moment, remunerarea muncii polițistului se efectuează

de la bugetul de stat, conform legislației în vigoare.

Conform art. 13 alin. (1) lit. c) și e) din aceeași Lege, Șeful Inspectoratului

General al Poliției gestionează bugetul aprobat de ministrul afacerilor interne și

propune ministrului afacerilor interne proiectul bugetului anual al Inspectoratului

General al Poliției și proiectele de rectificare a acestuia.

Conform art. 3 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale,

nr. 181 din 25 iulie 2014, este definit administrator de buget autoritatea/instituția

bugetară împuternicită cu dreptul de gestionare a unuia dintre bugetele componente

ale bugetului public național, în conformitate cu competențele și responsabilitățile

prevăzute de prezenta lege.

În conformitate cu art. 57 Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-

fiscale, dacă legea/decizia bugetară anuală nu este adoptată cu cel puțin trei zile

înainte de expirarea anului bugetar, administratorul de buget emite dispoziția privind

aplicarea bugetului provizoriu. Bugetul provizoriu se formează și se execută în

corespundere cu prevederile legii/deciziei bugetare din anul precedent, luând în

considerare modificările operate pe parcursul anului și ținând cont de următoarele

particularități: a) excluderea sau reducerea volumului programelor de cheltuieli

finalizate sau care urmează a fi finalizate în anul bugetar curent; b) stabilirea soldului

bugetului la un nivel ce nu va depăși valoarea acestuia aprobată în buget pe anul

precedent; c) aprobarea volumului transferurilor la nivelul celor prevăzute în bugetul

de la care se efectuează aceste transferuri. În perioada aplicării bugetului provizoriu

nu se permite efectuarea cheltuielilor pentru acțiuni sau măsuri noi comparativ cu anul

precedent.

Bugetul de stat pentru anul 2015 a fost aprobat prin Legea bugetului de stat

pentru anul 2015 nr. 72 din 12 aprilie 2015, în vigoare din 28 aprilie 2014.

La 20 martie 2015, data eliberării din funcție a lui Ion Șișcanu, nu era aprobat

bugetul de stat pentru anul 2015, iar în bugetul Inspectoratului General al Poliției

pentru anul 2014 nu au fost incluse la cheltuieli achitarea indemnizației de eliberare

a reclamantului.

Inspectoratul General al Poliției în calitate de administrator de buget în perioada

aplicării bugetului provizoriu a fost în imposibilitate de a achita indemnizația de

concediere lui Ion Șișcanu, care este o situație nouă și nu era aprobată în calitate de

cheltuieli în bugetul pentru anul 2015.

În acest mod, neachitarea în termen a indemnizației lui Ion Șișcanu a fost

condiționată de aprobarea bugetului pentru anul 2015, care nu este în sarcina

Inspectoratului General al Poliției, dar în sarcina Ministerului Afacerilor Interne și

altor organe de resort, Guvernul Republicii Moldova.

În asemenea circumstanțe se constată netemeinicia pretențiilor cu privire la

încasarea prejudiciului suportat în legătură cu reținerea din vina angajatorului a

plăților în caz de eliberare.

5

Totodată, urmează a fi respinse ca declarative argumentele invocate în recurs cu

privire la încasarea prejudiciului moral în beneficiul lui Ion Șișcanu. Or, reieșind din

solicitările din cererea de chemare în judecată cât și conform proceselor-verbale ale

ședințelor de judecată a instanței de fond, de către reclamant nu a fost solicitată

încasarea prejudiciului moral.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că instanțele de judecată

ierarhic inferioare au stabilit circumstanțele cauzei și nu este necesară verificarea

suplimentară și administrarea de noi dovezi, însă au apreciat arbitrar probele

administrate și au aplicat eronat normele de drept material, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a admite recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției, de a casa parțial

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea încasării prejudiciului

suportat în cazul reținerii din vina angajatorului a plăților în caz de eliberare cu

admiterea în această parte a unei noi hotărâri de respingere a pretenției. În rest decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe se mențin.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), alin. (3) și (4) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției.

Se casează parțial decizia din 9 august 2018 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 14 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea admiterii

pretenției privind încasarea prejudiciului suportat în cazul reținerii din vina

angajatorului a plăților la eliberarea din funcție cu pronunțarea în această parte a unei

noi hotărâri prin care,

Se respinge ca neîntemeiată pretenția lui Ion Șișcanu cu privire la încasarea

prejudiciului suportat în cazul reținerii din vina angajatorului a plăților în mărime de

9 048,37 de lei.

În rest, decizia din 9 august 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 14

martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Svetlana Filincova

Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

6