3ra-1664/18 — cu privire la contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-1664/18 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3ra-1664/18 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – A. Catană Instanța de apel: CA Chișinău – L. Pruteanu, V. Cotorobai, A. Panov ÎNCHEIERE 19 decembrie 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Tamara Popovici împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din data de 13 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis apelul declarat de către Tamara Popovici, s-a casat hotărârea din data de 27 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La 28 decembrie 2015 Tamara Popovici a depus cerere de chemare în judecată, concretizată ulterior, împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” (succesor în drepturi a Întreprinderii de Stat „Cadastru”), solicitând anularea ordinului nr.49 din data de 28 septembrie 2015 privind aplicarea sancțiunii disciplinare mustrare aspră, repararea prejudiciului moral estimat la suma de 20 000 lei ( f.d.
4-6, 26-26) În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că începând cu 01 septembrie 1986 activează în calitate de inginer cadastral în cadrul societății pârâte. Începând cu data de 13 iulie 2015, prin ordinul nr. 32 din data de 02 iulie 2015, a fost numită ca executor a lucrărilor de redesenare a planurilor blocurilor locative pe etaje în cadrul programului de digitizare a acestora, aprobat prin ordinul ÎS „Cadastru” nr.131 din data de 24 iulie 2015 și nr.97 din data de 26 mai 2015. Prin Ordinul nr. 49 din data de 28 septembrie 2015 a fost sancționată cu mustrare aspră pentru încălcarea disciplinei de muncă și anume că în perioada de la 13 iulie 2015 – 25 septembrie 2015 a refuzat și s-a eschivat de la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, stabilite prin ordinul nr. 32 din data de 02 iulie 2015. Tamara Popovici menționează că nu este de acord cu ordinul de sancționare emis în privința ei, îl consideră ilegal.
Motivul pentru care a fost sancționată nu corespunde realității, aceasta de nenumărate ori s-a adresat, atât verbal, cât și prin poșta electronică să i se dea de lucru și să fie remunerată conform salariului de funcție, prin urmare, nu s-a eschivat de la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. În opinia reclamantei ordinul nr. 32 din data de 02 iulie 2015 este nelegitim și cu care nu este de acord, ori i s-a stabilit un salariu mai mic cu care nu poate să 1 existe.
Necătând la acesta reclamanta la data de 30 septembrie 2015 a redesenat un bloc locativ din str. Zelinski, 12/4, fiind transmis spre verificare la data de 02 octombrie 2015. Tamara Popovici a menționat faptul că și-a îndeplinit conștiincios atribuțiile de serviciu și nu s-a eschivat de la executarea ordinului nr. 32 din data de 20 iulie 2015. În susținerea pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral reclamanta a indicat că prin acțiunile nelegitime ale administrației a fost înjosită, aducându-i suferințe morale, fiindu-i știrbită sănătatea, integritatea psihologică a unui salariat cu un stagiu mare de muncă în domeniul cadastral. Prin hotărârea din data de 27 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a respins ca fiind nefondată acțiunea la cererea de chemare în judecată înaintată de către Tamara Popovici.
( f.d. 103, 107-112) Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din data de 13 septembrie 2018 a admis apelul declarat de către Tamara Popovici, a casat hotărârea din data de 27 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi hotărâri prin care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a anulat ordinul nr. 49 din data de 28 septembrie 2015 în partea ce ține de aplicarea sancțiunii disciplinare, s-a încasat de la IP „Agenția Servicii Publice” în beneficiul Tamarei Popovici dauna morală în mărime de 10 000 lei. ( f.d. 194, 195-203) Împotriva deciziei instanței de apel la data de 02 noiembrie 2018 a depus recurs IP „Agenția Servicii Publice”, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea pretențiilor înaintate de către Tamara Popovici.
( f.d. 207-209) În motivarea recursului a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru justa soluționare a cauzei. IP „Agenția Servicii Publice” a menționat că potrivit normelor ce reglementează relațiile de muncă angajatorul este în drept în procesul de activitate să emită acte normative la nivel de unitate, precum și să ceară salariaților îndeplinirea obligațiilor de muncă, iar salariatul este obligat să îndeplinească conștiincios atribuțiile de serviciu și să respecte disciplina muncii. Tamara Popovici, fiind angajată în calitate de inginer cadastral, a semnat fișa de post în care sunt reglementate atribuțiile de serviciu ale acesteia, potrivit căreia inginerului cadastral îi pot fi stabilite alte atribuții specifice activității pe care o desfășoară la indicația administrației.
Astfel, salariata este obligată de a executa sarcinile puse în seama acesteia prin ordinul nr. 32 din data de 02 iulie 2015, ordin care nu a fost contestat de către aceasta și care este valabil, fapt neglijat de instanța de apel. Instituția recurentă a indicat că anume neexecutarea de către Tamara Popovici a ordinului nr. 32 din data de 02 iulie 2015 a dus la emiterea ordinului nr. 49 din data de 28 septembrie 2015, care este obiectul prezentului litigiu. Mai mult, instanța de apel a reținut că includerea Tamarei Popovici în lista persoanelor responsabile de executarea lucrărilor de digitizare a planurilor blocurilor locative pe etaje cu redesemnarea lor constituie o modificarea a specificului muncii salariatei, sunt eronate, ori ordinul nu prevede această modificare și nici transferul la un alt loc de muncă, însă presupune executarea altor atribuții ce țin de executarea lucrărilor cadastrale.
2 La 17 decembrie 2018 Tamara Popovici a depus referință la cererea de recurs depusă de către IP „Agenția Servicii Publice”, prin care a solicitat respingerea cererii ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la data de 13 septembrie 2018. Recursul declarat la data de 02 noiembrie 2018 de către IP „Agenția Servicii Publice”,” este depus în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către IP „Agenția Servicii Publice”, este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în 3 recursul declarat de către IP „Agenția Servicii Publice”, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către IP „Agenția Servicii Publice”, inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.