2ra-2493/18 — Încasarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea profesională

Dosarul nr. 2ra-2493/18 Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Rezina (jud: I. Parii) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai) ÎNCHEIERE 18 decembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Vasile Gadjiu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova împotriva lui Vasile Gadjiu cu privire la încasarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea profesională, împotriva deciziei din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Vasile Gadjiu și a fost menținută hotărârea din 06 martie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, c o n s t a t ă: La data de 20 octombrie 2017 reclamantul Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Gadjiu cu privire la încasarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea profesională.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin ordinul IGP nr. 730 ef din 25 noiembrie 2014, Vasile Gadjiu a fost numit în funcția de polițist - interimar al Serviciului patrulare al Secției securitate publică a Inspectoratului de Poliție Rezina al IGP al MAI.

A susținut că, în scopul acumulării cunoștințelor teoretice și abilităților practice necesare exercitării atribuțiilor de serviciu, la data de 01 decembrie 2014, în temeiul dispoziției IGP nr. 34/3-408 din 27 noiembrie 2014, pârâtul a fost delegat la cursurile de formare profesională inițială în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI, pentru perioada 01 decembrie 2014 – 11 iunie 2015. A specificat că, în conformitate cu art. 38 alin. (l) lit. (a) din Legea nr. 288 din 1 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, la data de 12 septembrie 2017, a fost emis ordinul IGP nr. 389 ef din 11 septembrie 2017, prin care a fost încetat serviciul și contractul individual de muncă cu pârâtul, la cererea acestuia.

A afirmat că, art. 26 alin. (3) din Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16 decembrie 2016, statuează că funcționarii publici cu statut special delegați la cursuri de formare inițială sau la programe de dezvoltare profesională în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne ori în alte instituții de învățământ care pregătesc personal pentru acest minister, inclusiv la studii superioare de licență și de master în țară sau în străinătate, semnează un angajament prin care își asumă obligația de a activa în cadrul Ministerului Afacerilor Interne după absolvirea formelor de dezvoltare profesională respective în modul stabilit de Ministerul Afacerilor Interne.

A relatat că, în conformitate cu pct. l din anexa nr. 6 „Modul de întocmire a angajamentului scris al funcționarului public privind activitatea în serviciu public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională” la hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, angajamentul scris al funcționarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională (în continuare - angajament) reprezintă actul juridic unilateral prin care funcționarul public își asumă obligația de a activa în serviciul public după absolvirea cursurilor sau programelor de dezvoltare profesională, inclusiv studiilor de masterat, în țară sau în străinătate, iar potrivit pct. 3 din aceeași anexă, angajamentul se întocmește în cazul în care durata formei sau durata cumulativă a formelor de dezvoltare profesională la care este delegat funcționarul depășește 90 de zile într-un an calendaristic.

A punctat că, conform pct. 6 subpct. 3) din anexa nr. 6 al aceluiași act normativ, după absolvirea formelor de dezvoltare profesională funcționarul public are obligația să activeze în serviciul public de la 4 la 5 ani - în cazul în care formele de dezvoltare profesională, inclusiv studiile de masterat, au o durată mai mare de 150 de zile. A menționat că, în coroborare cu normele prenotate, la 11 iunie 2015, pârâtul a semnat angajamentul funcționarului public (inclusiv cu statut special) privind activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, conform căruia s-a obligat după absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI cu o durată de peste 150 zile, să activeze în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pe o perioadă de 5 ani.

A indicat că, conform angajamentului asumat, pârâtul s-a obligat să restituie integral Ministerului Afacerilor Interne cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire calculate în condițiile legislației în vigoare, în cazul în care nu va activa în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, după absolvirea cursurilor menționate, întreaga perioadă specificată în angajament, or conform pct. 8 subpct. 2) al anexei nr. 6 la hotărârea Guvernului prenotată, funcționarul public va restitui integral autorității publice cheltuielile 2 suportate pentru dezvoltarea sa profesională, indiferent de sursa de finanțare, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, calculate în condițiile legii, în cazul în care nu a activat în serviciul public, după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, întreaga perioadă specificată în angajament.

A învederat că, întru soluționarea litigiului pe cale amiabilă, la 25 septembrie 2017, a expediat în adresa pîrîtului somația cu privire la restituirea benevolă și imediată a cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea profesională în sumă de 37260 de lei 34 bani, în temeiul pct. 10 din anexa nr. 6 la hotărârea Guvernului menționată supra, însă acesta nu a răspuns la somație și nu a achitat suma numită, precum și nu a prezentat motivele refuzului. A solicitat încasarea de la Vasile Gadjiu în beneficiul său a sumei în mărime de 37260 de lei 34 bani, cu titlu de cheltuieli suportate pentru dezvoltarea profesională.

Prin hotărârea din 06 martie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, a fost admisă acțiunea depusă de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și a fost încasat de la Vasile Gadjiu în beneficiul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cheltuielile suportate pentru dezvoltarea profesională în mărime de 37620 de lei 34 bani. Totodată, a fost încasat de la Vasile Gadjiu în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1117 de lei 82 bani. Prin decizia din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Vasile Gadjiu și a fost menținută hotărârea din 06 martie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina.

Instanța de apel și-a motivat concluzia prin faptul că, instanța de fond corect a stabilit că odată cu încetarea raporturilor de serviciu cu Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, din proprie inițiativă, Vasile Gadjiu a încălcat prevederile angajamentului nr. 785 din 11 iunie 2015 și pct. 1), 3), 6) subpunct 3), pct. 8) subpunct 2) din anexa nr. 6 la hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 201 din 11 martie 2009. Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a menționat că conform prevederilor pct. 10) din anexa nr. 6 la hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009, obligația pârâtului/apelant la restituirea cheltuielilor Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova pentru dezvoltarea sa profesională, în cazul întreruperii raporturilor de muncă cu angajatorul până la expirarea termenului de 5 ani de activitate, a apărut la data semnării angajamentului, indiferent dacă acesta a fost semnat până la delegarea ultimului la cursurile de dezvoltare sau imediat după delegarea sa.

La data de 19 octombrie 2018 Vasile Gadjiu a declarat recurs împotriva deciziei din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre de respingere a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că, ținând cont de faptul că angajamentul nr. 785 din 11 iulie 2015 a fost întocmit și semnat contrar prevederilor pct. 2) din anexa nr. 6 „Modul de întocmire a angajamentului scris al funcționarului public privind activitatea în serviciu public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională” la 3 hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, acesta urmează să fie declarat nul.

A apreciat că, Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a ascuns condițiile și efectele cursurilor de dezvoltare profesională la care a fost delegat, obligând-ul să semneze angajamentul în litigiu la finele cursurilor. De altfel, chiar și conținutul angajamentului dat indică asupra faptului că urma să fie întocmit și semnat înaintea începerii cursurilor de instruire, or după cum rezultă din acesta, s-a obligat la data 11 iunie 2015 să activeze din 01 decembrie 2014, adică cu o dată din urmă. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 07 iunie 2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc. Astfel, recursul, declarat la data de 19 octombrie 2018, este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut 4 duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Vasile Gadji nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Vasile Gadjiu, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Vasile Gadjiu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Vasile Gadjiu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 5