2ra-2352/18 — încasarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea profesională

Dosarul nr. 2ra-2352/18 prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul central (judecătorul: E. Popovici) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecătorii: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru) ÎNCHEIERE 21 noiembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Nicolae Craiu Dumitru Visternicean examinând admisibilitatea recursului declarat de Gheorghe Crețu, reprezentat de avocatul Oleg Gorobica, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne împotriva lui Gheorghe Crețu cu privire la încasarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea profesională, împotriva deciziei din 19 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Gheorghe Crețu și a fost menținută hotărârea din 25 august 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul central, constată: La 14 aprilie 2017, Inspectoratul General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne (în continuare IGP al MAI) a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Crețu cu privire la încasarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea profesională.

În motivarea acțiunii a indicat, că prin ordinul IGP al MAI nr. 612 ef. din 14 august 2015, Gheorghe Crețu a fost numit în funcția de inspector inferior a Serviciului Poliției Judecătorești Telenești a IGP al MAI. A menționat că, în temeiul dispoziției IGP al MAI nr. 34/3-408 din 27 noiembrie 2014 în scopul acumulării cunoștințelor teoretice și abilităților practice necesare exercitării atribuțiilor de serviciu, la 01 decembrie 2014, Gheorghe Crețu a fost delegat la cursurile de formare profesională inițială în cadru Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare” a MAI, pentru perioada 01 decembrie 2014 – 11 iunie 2015. A precizat că, la 05 decembrie 2014, Gheorghe Crețu a semnat angajamentul funcționarului public (inclusiv cu statut special), privind activitatea în cadrul MAI după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, conform căruia s-a obligat după absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională, să activeze în cadrul MAI pe o durată de 5 ani.

Totodată, conform angajamentului menționat, Gheorghe Crețu s-a obligat să restituie integral Ministerului Afacerilor Interne cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire calculate în condițiile legislației în vigoare, în cazul în care nu va activa în cadrul 1 Ministerului Afacerilor Interne, după absolvirea cursurilor menționate, întreaga perioadă specificată în angajament. A relatat reclamntul că, la 28 august 2016, prin ordinul IGP al MAI nr. 469 ef. din 15 august 2016, în conformitate cu art. 47, alin. (1), lit. a) al Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului, a fost încetat serviciul și contractul individual de muncă cu Gheorghe Crețu, la cererea acestuia.

A susținut, că la 15 februarie 2017 lui Gheorghe Crețu i-a fost expediată o somație cu privire la restituirea benevolă și imediată a cheltuielilor suportate de către IGP al MAI pentru dezvoltarea profesională, însă care a rămas fără răspuns. Reclamantul a solicitat, încasarea de la Gheorghe Crețu în beneficiul IGP al MAI a sumei de 24 301, 57 de lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru dezvoltarea profesională. Prin hotărârea din 25 august 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul central a fost admisă integral acțiunea și s-a încasat de la Gheorghe Crețu în beneficiul IGP al MAI cheltuielile suportate pentru dezvoltarea profesională în mărime de 24 301, 57 de lei și în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 729, 05 de lei.

În susținerea poziției sale, instanța de fond a menționat că, conform angajamentului, Gheorghe Crețu s-a obligat să restituie integral MAI cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, calculate în condițiile legislației în vigoare, în cazul în care nu va activa în cadrul MAI după absolvirea cursurilor menționate, întreaga perioadă specificată în angajament. Or, conform pct. 8 spct.

2) al Anexei nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, funcționarul public va restitui integral autorității publice cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, indiferent de sursa de finanțare, incluziv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, calculate în condițiile legii, în cazul în care nu a activat în serviciul public, după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, întreaga perioadă specificată în angajament. La 05 decembrie 2017, Gheorghe Crețu a declarat apel împotriva hotărârii din 25 august 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul central, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingerea acțiunii.

Prin decizia din 19 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Gheorghe Crețu și menținută hotărârea din 25 august 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul central. La 14 septembrie 2018 Gheorghe Crețu, reprezentat de avocatul Oleg Gorobica a declarat recurs împotriva deciziei din 19 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând, casarea hotărârii insatanței de fond și a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii. Pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat, Gheorghe Crețu a reiterat argumentele de fapt și de drept invocate în cererea de apel. A reținut că, instanțele inferioare în mod arbitrar au dat apreciere probelor anexate la dosar.

La 12 noiembrie 2018, IGP al MAI a depus referință prin care a solicitat, respingerea recursului declarat de către Gheorghe Crețu, ca fiind inadmisibil. 2 În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Materialele cauzei atestă că, decizia instanței de apel a fost pronunțată la 19 iunie 2018 (f.d. 120-128), fiind expediată în adresa părților la 17 iulie 2018 ce se atestă prin scrisoare de însoțire nr.7952 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 129), însă, confirmarea privind recepționarea acesteia de către Gheorghe Crețu la materialele dosarului lipsește.

Astfel, instanța de recurs consideră că, Gheorghe Crețu, reprezentat de avocatul Oleg Gorobica s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 14 septembrie 2018, în termen. (f.d. 135-140) Examinând temeiurile recursului declarat în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest sens completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

3 Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014). În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară.

Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016). Completul reține, că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 02 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gheorghe Crețu, reprezentat de avocatul Oleg Gorobica este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, iar alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Gheorghe Crețu, reprezentat de avocatul Oleg Gorobica, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune : Recursul, declarat de Gheorghe Crețu, reprezentat de avocatul Oleg Gorobica, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Nicolae Craiu Dumitru Visternicean 4