2ra-2352/18 — încasarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea profesională

Dosarul nr. 2ra-2352/18

prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul central (judecătorul: E. Popovici)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecătorii: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

ÎNCHEIERE

21 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

examinând admisibilitatea recursului declarat de Gheorghe Crețu, reprezentat de

avocatul Oleg Gorobica,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul General

de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne împotriva lui Gheorghe Crețu cu privire

la încasarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea profesională,

împotriva deciziei din 19 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Gheorghe Crețu și a fost menținută hotărârea din

25 august 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul central,

constată:

La 14 aprilie 2017, Inspectoratul General de Poliție al Ministerului Afacerilor

Interne (în continuare IGP al MAI) a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Gheorghe Crețu cu privire la încasarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea

profesională.

În motivarea acțiunii a indicat, că prin ordinul IGP al MAI nr. 612 ef. din

14 august 2015, Gheorghe Crețu a fost numit în funcția de inspector inferior a

Serviciului Poliției Judecătorești Telenești a IGP al MAI.

A menționat că, în temeiul dispoziției IGP al MAI nr. 34/3-408 din

27 noiembrie 2014 în scopul acumulării cunoștințelor teoretice și abilităților practice

necesare exercitării atribuțiilor de serviciu, la 01 decembrie 2014, Gheorghe Crețu a

fost delegat la cursurile de formare profesională inițială în cadru Academiei de Poliție

„Ștefan cel Mare” a MAI, pentru perioada 01 decembrie 2014 – 11 iunie 2015.

A precizat că, la 05 decembrie 2014, Gheorghe Crețu a semnat angajamentul

funcționarului public (inclusiv cu statut special), privind activitatea în cadrul MAI

după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, conform căruia s-a obligat după

absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională, să activeze în cadrul MAI pe o

durată de 5 ani.

Totodată, conform angajamentului menționat, Gheorghe Crețu s-a obligat să

restituie integral Ministerului Afacerilor Interne cheltuielile suportate pentru

dezvoltarea sa profesională, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire

calculate în condițiile legislației în vigoare, în cazul în care nu va activa în cadrul

1

Ministerului Afacerilor Interne, după absolvirea cursurilor menționate, întreaga

perioadă specificată în angajament.

A relatat reclamntul că, la 28 august 2016, prin ordinul IGP al MAI nr. 469 ef.

din 15 august 2016, în conformitate cu art. 47, alin. (1), lit. a) al Legii nr. 320 din

27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului, a fost

încetat serviciul și contractul individual de muncă cu Gheorghe Crețu, la cererea

acestuia.

A susținut, că la 15 februarie 2017 lui Gheorghe Crețu i-a fost expediată o

somație cu privire la restituirea benevolă și imediată a cheltuielilor suportate de către

IGP al MAI pentru dezvoltarea profesională, însă care a rămas fără răspuns.

Reclamantul a solicitat, încasarea de la Gheorghe Crețu în beneficiul IGP al

MAI a sumei de 24 301, 57 de lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru dezvoltarea

profesională.

Prin hotărârea din 25 august 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul central a fost

admisă integral acțiunea și s-a încasat de la Gheorghe Crețu în beneficiul IGP al MAI

cheltuielile suportate pentru dezvoltarea profesională în mărime de 24 301, 57 de lei

și în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 729, 05 de lei.

În susținerea poziției sale, instanța de fond a menționat că, conform

angajamentului, Gheorghe Crețu s-a obligat să restituie integral MAI cheltuielile

suportate pentru dezvoltarea sa profesională, inclusiv salariul încasat pe perioada

aflării la instruire, calculate în condițiile legislației în vigoare, în cazul în care nu va

activa în cadrul MAI după absolvirea cursurilor menționate, întreaga perioadă

specificată în angajament. Or, conform pct. 8 spct. 2) al Anexei nr. 6 la Hotărârea

Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor

Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului

public, funcționarul public va restitui integral autorității publice cheltuielile suportate

pentru dezvoltarea sa profesională, indiferent de sursa de finanțare, incluziv salariul

încasat pe perioada aflării la instruire, calculate în condițiile legii, în cazul în care nu

a activat în serviciul public, după absolvirea formelor de dezvoltare profesională,

întreaga perioadă specificată în angajament.

La 05 decembrie 2017, Gheorghe Crețu a declarat apel împotriva hotărârii din

25 august 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul central, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingerea

acțiunii.

Prin decizia din 19 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Gheorghe Crețu și menținută hotărârea din 25 august 2017 a Judecătoriei

Orhei, sediul central.

La 14 septembrie 2018 Gheorghe Crețu, reprezentat de avocatul Oleg Gorobica

a declarat recurs împotriva deciziei din 19 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând, casarea hotărârii insatanței de fond și a deciziei instanței de apel, cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

Pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat, Gheorghe Crețu a reiterat

argumentele de fapt și de drept invocate în cererea de apel.

A reținut că, instanțele inferioare în mod arbitrar au dat apreciere probelor

anexate la dosar.

La 12 noiembrie 2018, IGP al MAI a depus referință prin care a solicitat,

respingerea recursului declarat de către Gheorghe Crețu, ca fiind inadmisibil.

2

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Materialele cauzei atestă că, decizia instanței de apel a fost pronunțată la

19 iunie 2018 (f.d. 120-128), fiind expediată în adresa părților la 17 iulie 2018 ce se

atestă prin scrisoare de însoțire nr.7952 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 129), însă,

confirmarea privind recepționarea acesteia de către Gheorghe Crețu la materialele

dosarului lipsește.

Astfel, instanța de recurs consideră că, Gheorghe Crețu, reprezentat de avocatul

Oleg Gorobica s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la

14 septembrie 2018, în termen. (f.d. 135-140)

Examinând temeiurile recursului declarat în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile

și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege

care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia

dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:

pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost

încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat

problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar

lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât

cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă este

de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei

atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de

Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

3

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie

să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din

CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la dreptul

subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile Delcourt contra

Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014).

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei

cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile

stabilite pentru о cale de atac ordinară.

Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației

și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină

concordanță cu art. 6 din CEDO (hotarârea Trevisanato contra Italiei din

15 septembrie 2016).

Completul reține, că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

02 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gheorghe Crețu, reprezentat de

avocatul Oleg Gorobica este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă, care să justifice afirmația de

ilegalitate a deciziilor instanței de apel, iar alegațiile invocate în recurs nu indică

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru

declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de Gheorghe Crețu, reprezentat de avocatul

Oleg Gorobica, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune :

Recursul, declarat de Gheorghe Crețu, reprezentat de avocatul Oleg Gorobica, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

4