2ra-2246/18 — încasarea prejudiciului material cauzat de animale

2ra-2246/18 — încasarea prejudiciului material cauzat de animale (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-2246/2018

prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: E. Bancov)

instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: G. Colev, Șt. Starciuc, M. Galupa)

D E C I Z I E

12 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Vasile Luca și Valeriu Caranic, reprezentați

de avocatul Elena Stănilă,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Papuc

împotriva lui Vasile Sava, Nicolae Sava, Vasile Luca, Valeriu Caranic, Sava

Tcacenco, Ștefan Tcacenco, Iacov Dimov și Anatol Todos, intervenient accesoriu

Andrian Andronachi cu privire la repararea prejudiciului material cauzat de

animale și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

respins apelul declarat de Vasile Luca și Valeriu Caranic și a fost menținută

hotărârea din 28 septembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central

c o n s t a t ă :

La data de 20 iulie 2016 Sergiu Papuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vasile Sava, Nicolae Sava, Valeriu Caranic, Vasile Luca cu privire la

repararea prejudiciului material cauzat de animale.

Ulterior, la 24 mai 2017 Sergiu Papuc a depus cerere suplimentară de

chemare în judecată, prin care a solicitat încasarea în mod solidar de la Vasile

Sava, Nicolai Sava, Vasile Luca, Sava Tcacenco, Ștefan Tcacenco, Anatol Todos,

Iacov Dimov, Valeriu Caranic a prejudiciului material în suma de 231 779 de lei, a

cheltuielilor de efectuare a expertizei merceologice în suma de 2 730 de lei, a

cheltuielilor de acordare a asistenței juridice în sumă de 2 000 de lei și a

cheltuielilor de achitare a taxei de stat la depunerea acțiunii în sumă de 7 095 de

lei.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 13 septembrie 2015, aproximativ

ora 20:20, ciobanii Valeriu Caranic și Vasile Luca, fiind în stare de ebrietate,

conducând pe timp de noapte o turmă de ovine de aproximativ 300 de capete,

încredințată lor, fiind obligați de a supraveghea animalele, proprietate a fraților

Vasile Sava și Nicolae Sava, au traversat cu turma de ovine traseul public național

R-34, în apropierea satului Cucoara, raionul Cahul.

1

Din motiv că ovinele traversau traseul printr-o zonă cu vizibilitate redusă, iar

ciobanii nu posedau îmbrăcăminte cu elemente fluorescente-reflectorizante, turma

de ovine a fost tamponată de automobilul de model „Opel Insigna”, cu număr de

înmatriculare EH817FL, condus de Andrian Andronachi, care se deplasa din

direcția or. Cantemir spre mun. Cahul.

Reclamantul a menționat că în urma accidentului automobilul a fost grav

avariat, suma prejudiciului fiind estimată, conform raportului de expertiză nr.

301015AR din 29 octombrie 2015, în mărime de 231 779,00 de lei.

Sergiu Papuc a specificat că în privința ciobanilor Valeriu Caranic și Vasile

Luca au fost întocmite procese-verbale contravenționale conform art. 242, alin. (1)

Cod contravențional, însă în continuare cauzele contravenționale au fost încetate,

din motivul lipsei faptei contravenției în acțiunile lor.

Astfel, reclamantul a accentuat că necătînd la acest fapt Curtea de Apel Cahul

prin decizia din 10 martie 2016 a constatat, totuși, că Valeriu Caranic a admis

încălcări a regulilor circulației rutiere la traversarea drumului cu turma de ovine,

însă agentul constatator eronat a calificat acțiunile acestuia în baza art. 242 alin. (1)

Cod contravențional.

Reclamantul a solicitat încasarea în mod solidar de la Vasile Sava, Nicolae

Sava, Vasile Luca, Valeriu Caranic, Sava Tcacenco, Ștefan Tcacenco, Iacov

Dimov și Anatol Todos în folosul său a sumei de 231 779 de lei cu titlu de

prejudiciul material, a sumei de 2 730 de lei cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea

expertizei merceologice, a sumei de 2 000 de lei cu titlu de cheltuieli de acordare a

asistenței juridice și a sumei de 7 095 de lei cu titlu de cheltuieli pentru achitarea

taxei de stat la depunerea acțiunii.

Prin hotărârea din 28 septembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Papuc; a fost

încasat în mod solidar de la Valeriu Caranic și Vasile Luca în beneficiul lui Sergiu

Papuc suma de 231 779 de lei cu titlu de prejudiciul material, suma de 2 730 de lei

cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea expertizei merceologice, suma de 2 000 de

lei cu titlu de cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice și suma de 6 953,37 de

lei cu titlu de cheltuieli pentru achitarea taxei de stat la depunerea acțiunii, iar în

total a fost încasată suma de 243 462,37 de lei. În rest cererea de chemare în

judecată a fost respinsă.

La 03 octombrie 2017, Valeriu Caranic și Vasile Luca au depus cerere de

apel împotriva hotărârii primei instanțe și au solicitat casarea acesteia cu emiterea

unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Comrat a fost respins apelul

declarat de Valeriu Caranic și Vasile Luca și a fost menținută hotărârea din 28

septembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

La 03 septembrie 2018, Valeriu Caranic și Vasile Luca, reprezentați de

avocatul Elena Stănilă, prin intermediul oficiului poștal, au depus cerere de recurs

împotriva deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și au solicitat

casarea acestora cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului au indicat că consideră neîntemeiată și ilegală decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele de judecată au

examinat superficial cauza, fără a reține spre examinare argumentele și probele

prezentate în susținerea poziției lor, precum și au aplicat și interpretat eronat

normele de drept material, aplicabile speței.

2

Au reiterat în susținerea recursului motive de fapt și de drept similare celor

invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele inferioare.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 31 mai 2018.

Reprezentantul recurenților, avocatul Elena Stănilă, a recepționat copia

deciziei motivate la data de 29 iunie 2018.

Astfel, reținând că zile de 28, 29 și 30 august 2018, prin hotărârea nr. 844 din

20 august 2018 a Guvernului RM au fost declarate zile libere, recursul, declarat la

data de 03 septembrie 2018, este în termen.

În conformitate cu art. 440, alin. (2) Cod de procedură civilă, recursul înaintat

de Vasile Luca și Valeriu Caranic, reprezentați de avocatul Elena Stănilă, prin

încheierea din 14 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost considerat

admisibil și transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători pentru

examinarea fondului recursului.

Conform art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și

care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei

spre rejudecare în instanța de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445, alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 239 Cod de procedură, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

În conformitate cu art. 122 alin. (1) Cod de procedură civilă, circumstanțele

care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de probațiune nu pot

fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante.

Conform art. 6 alin. (1) dreptul la un proces echitabil, din Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, orice persoană are

dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a

cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va

hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie

asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa.

Din materialele cauzei rezultă că la data de 13 septembrie 2015, aproximativ

la ora 20:20, ciobanii Valeriu Caranic și Vasile Luca, fiind în stare de ebrietatea

alcoolică, conducând pe timp de noapte o turmă de ovine de aproximativ 300 de

capete, care le-a fost încredințată pentru supraveghere, proprietate a fraților Vasile

3

Sava și Nicolae Sava, au mânat turma de ovine pentru traversarea traseului, turma

de ovine fiind tamponată de automobilul de model „Opel Insigna”, cu numărul de

înmatriculare EH817FL, proprietate a lui Sergiu Papuc, însă condus de Andrian

Andronachi.

În urma incidentului rutier în privința lui Valeriu Caranic și Vasile Luca au

fost întocmite procese-verbale cu privire la contravenție la data de 16 septembrie

2015 în baza art. 242 alin. (1) Cod contravențional, ambii fiind amendați cu câte 40

unități convenționale, ceea ce constituie 800 de lei.

De asemenea, conform raportului de expertiză merceologică cu nr. 301015AR

întocmit la 29 octombrie 2015, prejudiciul material cauzat automobilului a fost

estimat la suma de 231 799 de lei.

Prin hotărârile din 01 decembrie 2015 și 10 decembrie 2015 a Judecătoriei

Cahul, procesele contravenționale intentate în baza art. 242 alin. (1) Cod

contravențional în privința lui Valeriu Caranic și Vasile Luca au fost încetate din

motivul lipsei faptului contravenției în acțiunile acestora.

Prin decizia din 31 martie 2016 a Curții de Apel Cahul a fost admis recursul

înaintat de agentul constatator și a fost casată integral hotărârea din 01 decembrie

2015 a Judecătoriei Cahul prin care a fost admisă contestația depusă de Vasile

Luca și încetată cauza contravențională în privința acestuia din lipsa faptului

contravenției.

Prin decizia din 10 martie 2016 a Curții de Apel Cahul a fost respins recursul

înaintat de agentul constatator și a fost menținută hotărârea din 10 decembrie 2015

a Judecătoriei Cahul, prin care a fost admisă contestația depusă de Valeriu Caranic

împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție întocmit în baza art. 242 alin.

(1) Cod contravențional.

Urmare a accidentului rutier, Sergiu Papuc s-a adresat cu acțiune în instanță și

a solicitat încasarea în mod solidar de la Vasile Sava, Nicolae Sava, Vasile Luca,

Valeriu Caranic, Sava Tcacenco, Ștefan Tcacenco, Iacov Dimov și Anatol Todos a

sumei de 231 779 de lei cu titlu de prejudiciul material, a sumei de 2 730 de lei cu

titlu de cheltuieli pentru efectuarea expertizei merceologice, a sumei de 2 000 de

lei cu titlu de cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice și a sumei de 7 095 de

lei cu titlu de cheltuieli pentru achitarea taxei de stat la depunerea acțiunii.

Prima instanță fiind investită cu judecarea cauzei în fond a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a acțiunii, admițând-o parțial cu încasarea în mod solidar de la

Valeriu Caranic și Vasile Luca în beneficiul lui Sergiu Papuc a sumei de 231 779

de lei cu titlu de prejudiciul material, a sumei de 2 730 de lei cu titlu de cheltuieli

pentru efectuarea expertizei merceologice, a sumei de 2 000 de lei cu titlu de

cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice și a sumei de 6 953,37 de lei cu titlu

de cheltuieli pentru achitarea taxei de stat la depunerea acțiunii și stabilind în acest

sens că Valeriu Caranic și Vasile Luca dețineau paza juridică a animalelor, care au

cauzat prejudiciul automobilului de model „Opel Insigna”, cu nr. de înmatriculare

EH817FL, prin prisma art. 1398 și 1411 Cod civil.

La fel prima instanță a făcut referire la prevederile pct. 111 din Regulamentul

Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009,

care statuează că animalele izolate sau în turmă (cireadă) pot fi mânate pe

drumurile publice, de regulă pe timp de zi, numai de însoțitori (ciobani etc.). În

cazul în care acestea sânt mânate pentru traversarea drumului public sau prin

trecerea la nivel cu calea ferată, este necesară existența unui număr suficient de

4

însoțitori, dar nu mai puțin de trei. Izolat, animalele (câte cel mult două la însoțitor)

pot fi conduse de frâu. Turmele mari trebuie fracționate în grupuri compacte și

bine separate între ele, ținând cont de numărul însoțitorilor, astfel încât să se creeze

spații suficiente, care ar permite circulația fluentă și în siguranță a celorlalți

participanți la trafic. Este interzisă, în prezența altor căi, mânarea animalelor pe

drumul cu îmbrăcămintea carosabilului asfaltică sau ciment-beton. În cazul în care

sânt mânate pe drumul public, animalele și însoțitorii acestora trebuie să circule pe

acostamentul din partea stângă a drumului, iar în lipsa acestuia, cât mai aproape de

marginea stângă a carosabilului, în întâmpinarea fluxului de vehicule. În caz de

mânare pe timp de noapte sau în condiții de vizibilitate redusă, însoțitorii de

animale trebuie să poarte îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante.

Judecând cauza în ordine de apel, instanța de apel a menținut soluția

pronunțată de prima instanță.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel Valeriu Caranic și Vasile Luca,

reprezentați de avocatul Elena Stănilă, au declarat recurs.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, verificând legalitatea deciziei atacate, a constatat că, instanța

de apel a încălcat normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) Codul de procedură civilă, circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de

instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor

participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce

urmează a fi aplicate.

În conformitate cu art. 130 alin. (1) Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblu și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) Codul de procedură civilă, instanța

de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,

instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea

primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță

pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție relevă că decizia instanței de apel a fost adoptată arbitrar, fără

o apreciere a argumentelor și probelor invocate de apelanți, iar faptul dat indică

incontestabil la încălcarea de către instanța de apel a normelor de drept procedural,

precum și la examinarea superficială și evazivă atât a apelului, cât și a cauzei

deduse judecării, fără a fi verificată, în condițiile legii, legalitatea hotărârii

contestate.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține prevederile art. 1411

alin. (1) Cod civil, care statuează că proprietarul unui animal sau persoana care se

servește de animal în timpul serviciului răspunde de prejudiciul cauzat de acesta,

fie că se afla în paza sa, fie că a scăpat de sub pază. Obligația reparației nu apare

dacă prejudiciul a fost cauzat de un animal domestic predestinat activității

profesionale, de întreprinzător sau obținerii de mijloace pentru întreținerea

5

proprietarului, iar proprietarul animalului a asigurat grija cuvenită pentru

supravegherea animalului, sau dacă dauna s-a produs chiar și în cazul manifestării

unei asemenea griji.

În interpretarea corectă a normei de drept enunțate este de înțeles că

răspunderea menționată în art. 1411 Cod civil se aplică numai în cazul

prejudiciului cauzate de animalele care se află în paza juridică a unei persoane,

asupra lor putând fi exercitată o putere de direcție, control și supraveghere. Din

această categorie fac parte animalele care pot fi apropiate într-o formă oarecare și

care pot fi efectiv supravegheate, și anume – animalele domestice, indiferent de

specie, precum și animalele sălbatice care trăiesc în stare de captivitate, din

grădinile zoologice, circuri, etc.

Răspunderea pentru prejudiciul cauzat de animale revine persoanei care la

momentul cauzării prejudiciului avea paza juridică a animalului. Prin paza juridică

se înțelege puterea de direcție, control și supraveghere pe care o persoană o poate

exercita asupra unui animal, adică posibilitatea „păzitorului juridic” de a stăpâni și

utiliza direct și personal sau prin intermediul persoanelor.

Paza juridică decurge, de regulă, din dreptul pe care îl are o persoană de a se

folosi de animalul respectiv, care implică prerogativa de comandă, direcție și

supraveghere asupra animalului. Aici putem atribui proprietarul animalului ori

persoana căreia proprietarul i-a transmis folosința animalului în temeiul unui drept

de uzufruct, al unui contract de locațiune, comodat etc. Există însă situații când un

animal cauzează o daună aflându-se, de fapt, în puterea de direcție, control și

supraveghere a unei persoane fără nici un temei legitim, împotriva voinței

păzitorului de drept al acestuia, cum ar fi cazul celui ce a furat animalul. În acest

caz prejudiciul va fi reparat de persoana care și-a însușit fără un temei juridic

puterea de direcție, control și supraveghere independentă a animalului altuia.

Persoana care deține paza juridică a animalului răspunde pentru prejudiciul

cauzat indiferent de vinovăția sa, deoarece art. 1411 Cod civil nu conține o

reglementare specială privind posibilitatea acesteia de a proba contrariul, spre a

înlătura temeiurile răspunderii. În situația în care prejudiciul a fost cauzat de un

animal domestic predestinat activității profesionale, de întreprinzător sau obținerii

de mijloace pentru întreținerea proprietarului, legiuitorul instituie prezumția de

vinovăție a acestuia.

Proprietarul se poate exonera de răspundere în acest caz dovedind că a

manifestat grija cuvenită pentru supravegherea animalului și cu toate acestea dauna

s-a produs.

Distinct de aceste constatări, Colegiul consideră că instanța de apel nu a

examinat multiaspectual cauza, contrar normelor procedurale, deoarece pe de o

parte se insistă că Vasile Luca și Valeriu Caranic au încălcat prevederile pct. 111

din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin hotărârea nr. 357 din 13 mai

2008 a Guvernului RM, dar pe de altă parte nu s-au apreciat acțiunile șoferului

autovehiculului prin prisma pct. 45 din Regulamentul circulației rutiere, aprobat

prin hotărârea nr. 357 din 13 mai 2008 a Guvernului RM, care statuează că

conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză

stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce

influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să

prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile

încărcăturii; d) situația rutieră. În cazul în care în limita vizibilității apar obstacole

6

care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să

oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului.

Astfel, la examinarea cauzei nu s-a stabilit dacă automobilul se deplasa

regulamentar, nu s-a stabilit care a fost limita de viteză cu care se deplasa

autovehiculul, nu s-a stabilit care urma a fi limita de viteză pe segmentul dat de

drum, nu s-a stabilit dacă șoferul în cazul în care a apărut obstacolul, în limita

vizibilității a redus viteza sau a încercat să oprească, pentru a nu pune în pericol

siguranța traficului.

Or, în speță, se reține conform proceselor-verbale de audiere a martorilor că

Valeriu Caranic și Vasile Luca au declarat că autoturismul de model „Opel

Insigna” se deplasa cu viteză excesivă, nu a încetinit în momentul în care a apărut

obstacolul precum și nici nu a încercat să evite impactul, necătînd la faptul că

Vasile Luca lumina cu lanterna în direcția de deplasare a autovehiculului. Iar, la

examinarea cauzei instanța de apel urma să aprecieze cui aparține vinovăția în

cauzarea prejudiciului, în cazul în care în rezultatul accidentului rutier a fost cauzat

un prejudiciu material atât proprietarului autovehiculului cât și proprietarilor

ovinelor, deoarece în rezultatul accidentului rutier au pierit 37 de ovine și au fost

rănite 5 ovine.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, cele descrise cert indică

la examinarea superficială a apelului, deoarece prezintă relevanță și folosirea

criteriilor pentru determinarea corectă a naturii juridice a litigiului dat, rezultând

din specificul acestuia și care presupune în sine lămurirea completă și pe bază de

dovezi certe, pertinente și concludente a situației de fapt, or, concluzia instanței de

apel este rezultatul examinării superficiale, arbitrare a litigiului dedus judecății.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reiterează că, instanța de apel avea obligația, rezultând din

prevederile art. 373 alin. (1) Cod de procedură civilă, de a verifică, în limitele

cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în ceea privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea

legii în primă instanță.

Sub aspectul celor relatate se constată că, soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la

care s-a ajuns, iar instanța de recurs este în imposibilitatea să exercite controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia hotărârii contestate

cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Or, instanțele de judecată ierarhic inferioare, soluționând cauza, urmau să ia

în considerare pretențiile reclamantului, argumentele invocate în cererea de

chemare în judecată și apel, motivele de fapt și de drept, probele prezentate,

argumentele și obiecțiile participanților la proces, dar nicidecum să modifice, din

oficiu, obiectul acțiunii. Modificarea obiectului acțiunii, din oficiu, de către

instanța de apel și prima instanță a dus la soluționarea greșită a cauzei, recurentul

fiind lăsată fără un răspuns la problema invocată în cererea sa.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la

care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii

atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

7

În concluzie și în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține să

menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a

faptelor supuse examinării.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să

nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele

esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și

simplu concluziile uneia dintre părți.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, eroarea

judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a

trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și, reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată,

respectând dreptul garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 432, 442, 445 alin. (1) lit. c), alin. (3) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Vasile Luca și Valeriu Caranic, reprezentați de

avocatul Elena Stănilă.

Se casează integral decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Comrat, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Papuc împotriva lui

Vasile Sava, Nicolae Sava, Vasile Luca, Valeriu Caranic, Sava Tcacenco, Ștefan

Tcacenco, Iacov Dimov și Anatol Todos, intervenient accesoriu Andrian

Andronachi cu privire la repararea prejudiciului material cauzat de animale și

încasarea cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de

Apel Comrat, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Galina Stratulat

8