2ra-2466/18 — Încasarea sumei

Dosarul nr. 2ra–2466/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul central), (jud. R. Pulbere)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, (jud. Iu. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru)

Î N C H E I E R E

12 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Gacic Fiodor

reprezentat de avocatul Bîrcă Ludmila,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gacic

Fiodor împotriva lui Gacic Ion și Gacic Efimiei, intervenient accesoriu Direcția

pentru protecția copilului Botanica cu privire la înlăturarea obstacolelor în

exercitarea dreptului de proprietate, evacuare din imobil, încasarea sumei pentru

serviciile locativ-comunale și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respinsă cererea de apel depusă de Gacic Fiodor și menținută hotărârea

și încheierea din 14 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul central),

c o n s t a t ă:

La 01 iulie 2016, Gacic Fiodor s-a adresat instanței de judecată cu o cerere de

chemare în judecată împotriva lui Gacic Ion și Gacic Efimiei, intervenient

accesoriu Direcția pentru protecția copilului Botanica, cu privire la înlăturarea

obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate, evacuarea forțată fără

acordarea altui spațiu locativ, încasarea sumei pentru achitarea serviciilor

comunale și încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, pârâții: fiul Gacic Ion, nora

Gacic Efimia și copilul minor al acestora XXXX, locuind în apartamentul nr. XX,

situat pe XXXXXX, mun. Chișinău, proprietarul căruia este reclamantul, au un

comportament abuziv față de ultimul, nu achită serviciile comunale, astfel încât a

fost nevoit să împrumute bani pentru a ale achita.

1

Reclamantul a solicitat în conformitate cu art. 315, 316, 321, 374, 376 ale

Codului civil, înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului său de proprietate și

evacuarea fără acordarea altui spațiu locativ a pârâților Gacic Ion, Gacic Efimia și

copilului minor al acestora XXXX din apartamentul nr. XX, situat pe XXXXXX,

mun. Chișinău, încasarea sumei pentru achitarea serviciilor comunale în mărime de

8 500 lei și încasarea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei.

Prin încheierea din 14 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul

central), a fost admisă parțial cererea reprezentantului pârâtei Gacic Efimia,

avocatului Tudor Enachi și încetat procesului în partea ce ține de înlăturarea

obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și evacuarea fără acordarea altui

spațiu locativ a lui Gacic Ion, Gacic Efimia și copilului minor al acestora XXXX

din apartamentul nr. XX, situat pe XXXXXX, mun. Chișinău.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul central) din 14 decembrie 2017, a

fost respinsă acțiunea depusă de Gacic Fiodor cu privire la încasarea sumei pentru

serviciile locativ-comunale și repararea prejudiciului moral, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Gacic Fiodor și menținute hotărârea și încheierea din 14

decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul central).

La 21 octombrie 2018 (prin oficiul poștal), Gacic Fiodor reprezentat de

avocatul Bîrcă Ludmila a declarat recurs împotriva deciziei din 11 septembrie 2018

a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia, a hotărârii și încheierii

primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă

integral.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei nu a

aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată, a interpretat în mod eronat legea, a aplicat în mod eronat analogia legii

sau analogia dreptului.

La 23 noiembrie 2018, Gacic Ion și Gacic Efimia au depus referință la cererea

de recurs declarată de Gacic Fiodor, solicitând respingerea acesteia.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Gacic Fiodor reprezentat de avocatul Bîrcă Ludmila, neîntemeiat și care

urmează a fi considerat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

2

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Gacic Fiodor reprezentat de avocatul Bîrcă

Ludmila, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute

prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă

în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea recursului ca

fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

3

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către Gacic Fiodor reprezentat de

avocatul Bîrcă Ludmila.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Gacic Fiodor reprezentat

de avocatul Bîrcă Ludmila.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

4