3ra-1644/18 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1644/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru - V. Sanduța

instanța de apel: CA Chișinău - I. Țurcan, L. Pruteanu, M. Guzun

ÎNCHEIERE

05 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Ghenadie

Maximov împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 17 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins cererea de apel declarată de Casa Națională de Asigurări Sociale,s-a

menținut hotărârea din data de 13 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru,

constată:

La 27 septembrie 2017 Ghenadie Maximov a depus cerere de chemare în

judecată, în procedura contenciosului administrativ, completată ulterior, împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând anularea deciziei Casei Naționale

de Asigurări Sociale nr. M-1587/17 din 29 august 2017, repunerea în dreptul lezat

prin obligarea achitării pensiei pentru vechimea în muncă reieșind din salariul

achitat procurorului adjunct al Procuraturii mun. Chișinău, în exercițiul funcției și

să-i calculeze pensia pentru vechimea în muncă, recalcularea pensiei pentru

vechimea în muncă, începând cu 05 aprilie 2013, ținând cont de majorarea

salariului procurorului și de funcția deținută la data ieșirii la pensie. ( f.d. 1-9, 91)

În motivarea cererii de chemare în judecată Ghenadie Maximov a indicat că a

activat în organele procuraturii în perioada anilor 1976-1991, având o vechime în

muncă de 14 ani.

Începând cu 15 februarie 2011, la atingerea vârstei de 50 de ani, în baza Legii

cu privire la Procuratură, care era în vigoare la acel moment, i-a fost stabilită

pensia pentru vechimea în muncă în mărime de 80% din salariul mediu lunar

potrivit funcției deținute, pe care o primea regulat cu respectarea obligatorie a

principiului recalculării pensiei la fiecare majorare ordinară a salariului lunar al

procurorului în exercițiu, fapt ce a durat până la sfârșitul anului 2011.

Ghenadie Maximov a menționat că Casa Națională de Asigurări Sociale

neîntemeiat nu a efectuat recalcularea pensiei începând cu anul 2011, astfel

1

lipsindu-l de dreptul dobândit licit de recalculare a pensiei, stabilindu-i mărimea

pensiei cu aplicarea mecanismului general de indexare a pensiei la 01 aprilie a

fiecărui an.

Reclamantul considerând că organele de asigurări sociale a încălcat dreptul

său la proprietate (pensie), a principiului recalculării pensiei la majorarea ordinară

a salariului lunar al procurorului în funcție, la 12 mai 2017 s-a adresat cu o cerere

prealabilă la Casa Națională de Asigurări Sociale, întru restabilirea sa în dreptul de

a beneficia de dreptul recalculării pensiei în baza prevederilor legislației în vigoare.

La 15 iunie 2017 a primit răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.

M-1587/17 din data de 29 august 2017, prin care s-a refuzat admiterea cerințelor,

pe motivul că începând cu 15 februarie 2011 ca urmare a modificării operate în

acte legislative, procurorii, cu excepția procurorilor militari, au dreptul la pensie

conform Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156-XIV din 14

octombrie 1998, pensiile se indexează anual la 1 aprilie, în așa mod, temei legal de

a recalcula pensia, ca procuror din salariul majorat al procurorilor în exercițiu, nu

există, răspuns pe care îl consideră ilegal și pasibil de a fi anulat.

Prin hotărârea din 13 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

admis cererea de chemare în judecată, s-a recunoscut ca fiind neîntemeiat

răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. M-1587/17 din 29 august 2017,

s-a repus Ghenadie Maximov în dreptul lezat la recalcularea pensiei pentru

vechime în muncă în dependență de majorarea generală a salariului procurorului în

exercițiu și s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-i achite lui Ghenadie

Maximov pensia pentru vechime în muncă reieșind din salariul achitat procurorului

din cadrul Procuraturii Generale în exercițiul funcției, începând cu data de

05 aprilie 2013, după creșterea salariului cu 35% și începând cu 01 august 2016,

după creșterea salariului potrivit art. 60 din Legea cu privire la Procuratură nr. 3

din 25 februarie 2016 (în vigoare de la 01 august 2016), pe toată perioada de

pensionare, reieșind din funcția deținută. ( f.d. 140, 144-150)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 17 iulie 2018 a respins

cererea de apel declarată de Casa Națională de Asigurări Sociale, a menținut

hotărârea din data de 13 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d.

179, 180-187)

Împotriva deciziei instanței de apel, la 15 octombrie 2018 Casa Națională de

Asigurări Sociale a declarat recurs solicitând admiterea cererii de recurs, casarea

deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri de respingere ca nefondată a

cererii de chemare în judecată. ( f.d. 196-199)

În motivarea recursului recurenta a menționat că la emiterea deciziei instanța

de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea cauzei, a aplicat eronat normele de drept material și procedural.

La data de 13 noiembrie 2018 a depus referință Ghenadie Maximov, prin care

a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil, indicând că acesta nu se

încadrează în temeiurile de admisibilitate a recursului, fiind indicat doar

dezacordul cu soluțiile adoptate. ( f.d. 203-205)

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

2

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la data de 17 iulie 2018,

confirmare privind recepționarea acesteia de către Casa Națională de Asigurări

Sociale la materialele dosarului lipsește.

În aceste circumstanțe recursul depus la data de 15 octombrie 2018 de către

Casa Națională de Asigurări Sociale, se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Casa

Națională de Asigurări Sociale, este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de

judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu

pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu

pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură

civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în

recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, asemenea aspecte

nu se regăsesc.

3

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele

de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale,

inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

4